Page 74 - Drumul_socialismului_1988_02
P. 74
Conferinţa judeţeană a deputaţilor Hotârinie Conferinţei..Naţionale a partidului-program de muncă
şi de luptă al comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii
consiliilor populare
Preocupare permanentă pentru îmbunătăţirea
(Urmare din pag. 1) reducerea consufnurilor de în scopul realizării în
materii prime, materiale, cele mai bune condiţii a
combustibili şi energie, programului de autocon- întregii activităţi de producere
realizarea integrală a sar ducere şi autoaproviziona-
neobosite desfăşurate de cinilor la export. re teritorială, consiliile
secretarul general al parti Recenta plenară a Con populare, deputaţii, toţi materialelor de construcţii
dului pentru binele şi fe siliului Naţional ai Oame oamenii muncii de la sate 3*
ricirea întregului popor, nilor Muncii şi plenara vor trebui să acţioneze REZULTATE ÎN 1987 : nim integral sarcinile la ducţie a noi tehnologii,
gîndirii şi acţiunii sale lărgită a Consiliului Na cu mai multă eficienţă depăşirea sarcinilor de indicatorii de eficienţă de eficienţă sporită".
profund revoluţionare, ro ţional al Agriculturii, In pentru sporirea contribu plan la producţia marfă ilustrează, fără putinţă de „Pentru lucrările de re
lului său hotârîtor în sta dustriei Alimentare, Sil ţiei populaţiei, care ală cu peste 2(3 milioane Iei ; tăgadă, minusurile exis paraţii la unele utilaje
T
bilirea obiectivelor fun viculturii şi Gospodăririi’ turi de undăţile agricole creşterea productivităţii tente în ' activitatea consi de importanţă vitală, pe
damentale ale construcţiei Apelor, măsurile indicate socialiste, au datoria să muncii faţă de “vederi liului oamenilor muncii care le avem de executat
socialiste în ţara noastră cu acest prilej do secre participe cu întregul lor cu 8129 lei/persoană; la din întreprinderea noastră în acest an, sînt prevăzu
şi în organizarea înfăptui tarul general al partidu potenţial la înfăptuirea sortimentul fizic s-au înre — sublinia în cuvântul său te sume mai mici decît
rii lor. lui, tovarăşul Nicolae sarcinilor ce revin jude gistrat sporuri la panouri Ştefan Şovarschi, director cele stabilite — preciza
Keferindu-se in modul Ceauşescu, pun în faţa ţului în acest domeniu. mari — 3 096 mc, tuburi adjunct al unităţii. Este Carol Pop, şeful biroului
in care au acţionat consi consiliilor populare, ală S-au subliniat în cadrul l’REMO — 7 mc, stîlpi cazul ca, în această a- mecano-energetic. în ve
liile populare pentru rea turi de răspunderile de conferinţei sarcinile ce LEA — 326 mc, B.C.A. — dunare, să cerem orga derea fundamentării co
lizarea sarcinilor econo- bază pentru dezvoltarea revin consiliilor populare 14 670 mc, vată minerală nului de conducere co recte a fondurilor alocate
mico-sociale în profil teri producţiei de cărbune, in domeniul industriei — 314 tone, mase plas lectivă să se implice mai va trebui ca organul co
torial, atît raportul cît si oţel, fontă şi laminate, e- mici şi a prestărilor de tice — 502 tone, cărămizi mult în rezolvarea tutu lectiv de conducere să
participanţii la dezbateri nergie electrică şi sub servicii, de sporirea con dialit — 641 000 bucăţi. ror problemelor pe care intervină în acest sens la
au scos în relief rezulta stanţe minerale utile, sar tribuţiei acesteia în tota Bilanţul realizărilor ob Ie presupune mai bunul forurile competente cît
tele bune obţinute în pri cina de a asigura forţa de lul producţiei marfă a ju ţinute în 1987 la între mers al producţiei. Este mai repede posibil".
mii doi ani ai actualului muncă necesară in dome deţului. întrucît o bună prinderea de materiale de inadmisibil să rămînem Sabin Mîndruţ, Vaier
cincinal în industrie, in niile prioritare ale econo parte din producţia de in construcţii Deva — pre impasibili atunci cînd, de Munteanu, Gheorghe Flo-
vestiţii, agricultură, în în miei judeţului, atît nume dustrie mică trebuie rea zentat adunării generale Ia C. S. Hunedoara, în loc rian, Ion Moise, Traian
făptuirea programelor spe ric cît şi în structură, lizată în mediul rural so a oamenilor muncii prin (ie nouă tipodimensiuni de Jurca, Rodica Crişan, alţi
ciale şi prioritare de dez pentru o mai judicioasă impune o mai susţinută darea de seamă a organu vorbitori au adus în dez
voltare, în sistematizarea organizare a transportului preocupare din partea lui colectiv de conducere AUTOCONDUCEREA batere aspecte concrete
— a fost mai bogat în îm
localităţilor şi a terito la şi de Ia locurile de consiliilor populare comu referitoare la necesitatea
riului. în acelaşi timp au muncă în strînsă legătură nale pentru identificarea pliniri decît cel din pri MUNCITOREASCĂ lichidării stocurilor supra-
mul an al actualului cin
fost relevate realizările*în cu nevoile producţiei, pen şi punerea • în valoare a normative prin corelarea
înf ăp tui rea p rog ra m el o r tru organizarea aprovizio resurselor naturale de ca cinal, exprimînd elocvent ÎN A C Ţ I U N E acestora cu normele de
privind autoconducerea şi nării populaţiei. îmbună re dispun satele judeţului dinamica accentuată a decontare, reducerea chel
producţiei,
dăruirea
şi
autoaprovizionarea terilo- tăţirea asistenţei sanitare, nostru. abnegaţia cu care s-a tuielilor totale la 1 0 0 0 lei
rială şi prestările do ser în scopul menţinerii stă în conferinţă s-a insistat acţionat pentru materia I.M.C. DEVA producţie marfă, la care
vicii, în folosirea fiecărei rii de sănătate n oa pe întărirea continuu a lizarea întocmai a obiec depăşirea a fost, în anul
suprafeţe de pămînt din menilor. legăturilor deputaţilor, ale trecut, de 73,5 lei/mia de
tivelor stabilite de Con
gospodăriile ţărăneşti, creş O atenţie sporită va tre consiliilor populare cu ce gresul al XlII-lea şi Con lei, ceea ce a determi
norealizarca
nat
planu
terea de către acestea a tăţenii, pe o mai largă ferinţa Naţională ale par oţel beton ne sosesc doar
unui număr cît mai mare bui acordată îndeplinirii consultare a maselor, în tidului. două, să renunţăm atît de lui la producţia netă cu
4,4 la su tăi îmbunătăţi
de animale, îndeplinirea prevederilor la investiţii, scopul mobilizării lor la uşor la sortimente cum
îndeosebi finalizării obiec în ansamblul lucrărilor este salteaua cu suport rea radicală a calităţii
integrală a sarcinilor pri înfăptuirea sarcinilor ce recentului forum al auto- de ţesătură, sau să ne produselor executate, în
vind livrările de produse tivelor cu termen de pu siau în faţa localităţilor, conducerii muncitoreşti limităm desfacerea din tronarea unui climat de
la fondul de stat. Rapor nere în funcţiune în acest atît în ce priveşte reali din această întreprindere, cauza necorelărilor dintre ordine şi disciplină de
tul şi vorbitorii, celelalte an, cît şi dării în folo zarea planului în industrie, relevarea rezultatelor po planul propriu de produc săvîrşite.
materiale prezentate con sinţă a numărului de lo agricultură şi investiţii, cît zitive a fost deo'sebit de ţie şi cel de transport pe Cu multă atenţie au
ferinţei s-au referit, de cuinţe planificat. „ şi în mai buna gospodă succintă, atît în cuprinsul C.F.R.”. fost urmărite propunerii,
asemenea, la realizările Consiliile populare tre rire şi înfrumuseţare a dării de seamă, cît mai vizînd problematica so
obţinute în ridicarea gra buie să se ocupe mai in tuturor municipiilor, ora ales în intervenţiile parti „Avem constituită în cială, respectiv transpor
dului edilitar-gospodăresc' sistent de realizarea pro şelor şi satelor. Va trebui cipanţilor la dezbateri. întreprindere o comisie tul oamenilor la şi de la
al localităţilor, în activi gramelor privind folosirea să se perfecţioneze în per Modul în care s-a derulat pentru dezvoltare, inves locurile de muncă, re
tatea cultural-educativă şi energiei secundare, îndeo manenţă organizarea şi activitatea de producţie tiţii şi progres tehnic — partizarea de locuinţe etc.
în cea de sănătate. sebi din sectoarele calde, desfăşurarea „Tribunei de în cursul anului trecut —- arăta ing. Ili’e Motorga, De asemenea, în numele
şeful atelierului de pro
Analizînd în spirit critic care încă se mai risipeşte. mocraţiei", să crească res cu accentuarea lipsurilor iectări. S-au făcut lucruri colectivelor pe care le-au
şi autocritic activitatea Confbnnţa judeţeană a ponsabilitatea consiliilor şi neajunsurilor care s-au bune’ îii anul trecut pe reprezentat în adunare,
consiliilor populare, a de relevat prin dezbaterile pe populare, a deputaţilor în mai manifestat —, precum linia modernizării procese vorbitorii s-au angajat să
putaţilor, materialele pre care lo-a prilejuit, sarci rezolvarea propunerilor ce şi stabilirea strategiei de lor de producţie. Dar a- acţioneze în 1988 cu şi
zentate ca şi participanţii nile importante ce stau în tăţenilor. De asemenea, acţiune în 1980 au consti ceasla nu înseamnă că, în mai multă fermitate, să
la dezbateri au relevat u- faţa consiliilor populare tuit problemele de fond acest an, consiliul oame obţină rezultate supe
nele lipsuri şi neajunsuri In ce priveşte dezvoltarea este necesar să se intensi ale analizei efectuate în nilor muncii nu va trebui rioare, care să le permită
;
şi au făcut numeroase pro agriculturii — ramură de fice activitatea polit co- adunarea generală a pro să acţioneze mai ferm revenirea între cele mai
puneri pentru perfecţiona bază a economiei. S-a sub oducativă în rîndul tutu ducătorilor de materiale pentru cuprinderea şi bune întreprinderi de pro
rea în continuare a aces liniat necesitatea mobili ror cetăţenilor, să crească de construcţii din Deva. mai largă a cadrelor teh- ducere a materialelor de
teia, peniru îmbunătăţirea zării tuturor forţelor sa aportul muncii cultural- „Faptul că în 1987 nu nico-inginereşti la acţiu construcţii din ţară.
stilului de muncă, pentru telor pentru creşterea pro art’stice în viaţa 'economi- am reuşit să ne îndepli nea de promovare în pro D. MIRCESCU
participarea lor mai ac ducţiei de cereale, cartofi, co-socialâ a localităţilor.
tivă la dezbaterea şi re legume, de carne şi lapte în încheierea dezbateri
zolvarea pe plan local a şi alte produse. Un accent lor din conferinţă a luat ¡N PREGĂTIREA CAMPANIEI AGRICOLE DE P R I M Ă V A R Ă
treburilor de stat şi ob deosebit s-a pus pe pregă
şteşti, la aplicarea în via tirea minuţioasă a campa cuvîntul tovarăşul fon
niei agricole de primăva Popa. Lucrătorii ogoarelor -
ţă a hotărîrilor partidului ră, astfel ca. după declan
şi. a legilor ţării. într-o atmosferă de en
şare, să se desfăşoare în-
Conferinţa a subliniat tuziasm şi puternică anga gata să înceapă lucrările în cîmp
tr-un ritm intens, de cali
necesitatea ca în perioada tate şi intr-Un timp cit jam, participanţii la con
următoare deputaţii, con mai scurt. De asemenea ferinţă au adoptat textul în aceste zile, la coo şi 400 tone alte îngrăşă care dispunem, toate plu
siliile populare, toţi oa s-a insistat pe folosirea unei telegrame adresate perativa agricolă de pro minte naturale, ce se ad gurile, grapele cu disc,
menii muncii din judeţul ducţie din Sîntandrei se ministrează manual în a- cultivatoarele, combina-
cu eficienţă sporită a tu Comitetului Central a!
nostru să-şi concentreze turor suprafeţelor, inlă- Partidului Comunist Ro fac intense pregătiri în ceste zile. O mare parte toarele, maşinile de plan
eforturile pentru îndepli vederea bunei desfăşurări din cartofii de sămînţă tat şi semănat prăşitoare
turîndu-se cu desăvârşire mân, tovarăşului NICOLAE a campaniei agricole de sînt asiguraţi, sămînţă de ş.a. Recepţia ce s-a efec
nirea ritmică a planului orice risipă de teren, orice porumb a fost adusă, în tuat de către o comisie a
producţiei fizice la toate tendinţă de a folosi pâ- CEAUŞESCU, secretar ge primăvară. Mecanizatorii acest an urmînd să se cul S.M.A. Simeria a dovedit
Aurel Costina şi Marin
sortimentele, pentru creş mîntul abuziv in alte neral al partidului, pre Dinulescu aplică îngrăşă- tive „Turda 215", soi ce că am efectuat revizii şi
terea productivităţii mun scopuri deeîl ale produc şedintele Republicii Socia mintele chimice pe cele a dat şi anii trecuţi pro reparaţii de bună calita
cii şi calităţii produselor. ţiei agricole. liste România. 270 ha cu grîu şi 80 de ducţii bune în condiţiile te. Tot la noi s-au repa
ha eu orz, lucrarea apro- pedoclimatice a!e unităţii. rat toate plugurile exis
piindu-se de. finalizare. tente în Consiliul unic a-
Un mare' număr de coo groindustrial Rapoltu Ma
peratori — printre care C.A.P. Sîntandrei re. în prezent ne preocu
Maria Iovan, Aurica Va- pă alcătuirea unui stoc
siu. Floarea Băda, Olivia de fiare de plug pentru a
Almăşan, Jefa Strugaru, S-au făcut demersurile ie putea schimba cu <■ ţo-
Sofica Bădău, Viorica necesare pentru procura rativitate pe cele uzate.
Băda şi mulţi alţii rea cantităţii de cartofi de Iată, deci, pregătiri te
i-au parte zilnic la admi caro mai are nevoie uni meinice pentru buna des
nistrarea îngrăşămintelor tatea, începînd cu acest făşurare a campaniei a-
naturale pe ultimele su an cooperativa agricolă gricole de primăvară la
prafeţe, ca şi la sortarea de producţie din Sîntan C.A.P. Sîntandrei, ceea ce
cartofilor pentru sămînţă. drei urmînd să producă relevă hotărîrea coopera
în această primăvară cartofi de sămînţă. torilor, mecanizatorilor şi
C.A.P. Sîntandrei va cul Ne-am interesat în ce specialiştilor de aici de. a
tiva 85 de ha cu cartofi, stadiu se află verificarea înfăptui înaltele impera
70 de ha cu sfeclă de za şi repararea tractoarelor tive ale noii revoluţii a-
grare, sarcinile înscrise în
hăr şi furajeră, 52 de ha şi celorlalte maşini agri cuvîntarea rostită de tova
cu porumb, precum şi o cole. ■ răşul Nicolae Ceauşescu
însemnată suprafaţă eu — Practic, această' acti la recenta plenară a Con
plante de nutreţ. întreaga vitate este încheiată' — siliului Naţional al Agri
suprafaţă a fost ogorîtă în ne-a spus Gheorghe Vin- culturii, Industriei Ali
toamnă, efectuîndu-se o tilă, şeful secţiei de me mentare, Silviculturii şi
arătură de bună calitate. canizare din Sîntandrei. Gospodăririi Apelor.
Au fost transportate în cîmp Am verificat şi pus la
1 600 tone gunoi de grajd punct cele 10 tractoare de TRAIAN BONDOR