Page 77 - Drumul_socialismului_1988_02
P. 77
s A L'A |
ÎN SPIRITUL SARCINILOR SUBLINIATE P£ TOVARĂŞUL
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UN1ŢI-VĂ ¡j
NICOLAE CEAUŞESCU LA PLENARA LĂRGITĂ
A CONSILIULUI NAŢIONAL AL AGRICULTURII
Obiectivele din programul judeţean de dezvoltare
JUOtTUl HUNíOOJBRt
S O C I A L I S M U L recenta Plenară lărgită a giu. Terenurile destinate tare a căpşunului pe cele
a pomicultura - îndeplinite exemplar!
In cuvin tarea rostită la
70 de ha stabilite iu C.A.P.
noilor livezi au fost ame
Valorificarea eficientă a
eroziunii solului, au fost
griculturii, Industriei Ali
«BBAKAl COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al R C Consiliului Naţional al A- najate pentru combaterea potenţialului productiv al
livezilor impune ca o pre
pichetate şi se lucrează la
mentare,
şi
Silviculturii
I, AL C O NS III U L U I P O P U L A R J U D E T E A I M Gospodăririi Apelor, se săpatul gropilor (avînd a- ocupare deosebită să exis
sistenţa tehnică a specia
te pentru efectuarea in
cretarul general al parti
dului, tovarăşul Nicolae liştilor), existînd condiţii cele mai bune condiţii a
Ceau.şescu, a subliniat, în ca prevederile din pro lucrărilor de sezon în li
Anul XL, nr. 9 414 MIERCURI, 24 FEBRUARIE 1988 4 pagini — 50 bani tre altele, necesitatea creş gram să fie îndeplinite in vezi. Se constată însă__că,
terii producţiei do fructe tegral. Materialul săditot deşi timpul este înaintat,
şi îmbunătăţirii întregii — aproape 80 0 0 0 puieţi există o serie de restanţe
activităţi în sectorul po — este asigurat de S.C.P.P. — circa 260 ha la arături
Hotărîriie Conferinţei Naţionale a partidului-program de muncă micol. Aceasta este o sar Geoagiu. şi săpat, aproape 2 0 0 0 ha
la tăieri, peste 1 500 ha
Tot în această primă
cină de mare răspundere
şi pentru pomicultorii din vară trebuie făcute plan la fertilizări cu îngrăşă
şi de luptă ai comuniştilor, ai tuturor oamenilor muncii judeţul nostru, ţinînd sea taţii de arbuşti — coacăz minte' chimice, precum şi
ma de faptul că .1988 tre şi zmeur — pe 155 ha, circa 2 0 0 0 0 0 pomi la care
buie să reprezinte anul p o n d e r e a deţinind-o nu s-a aplicat încă prima
Neîntrerupt urcuş pe schelele producţiilor record, al va S.C.P.P. Geoagiu, I.PJ.L.F. stropire de iarnă.
în unităţile unde munca
Romoşcl,
C.A.P.
lorificării integrale a po
Haţeg,
tenţialului pomicol. Clopotiva, Riu de Mori, a fost bine organizată —
Pentru înfăptuirea pre
edificării siderurgiei hunedorene vederilor programului ju Sîrbi, Sălasu de Sus, Să-, In special la A.E.S.C.II.
laşu de Jos, Unirea, Nuc
Deva şi Sîntandrei — lu
deţean de dezvoltare a po şoara, Brănişca şi altele. crările sînt practic înche
miculturii, în această pri Avînd asigurat materialul iate. în schimb, la C.A.P.
Aclunafea generală a re • beneficii pe total între că al consiliului oameni măvară — ne spunea Mir- săditor necesar (care este Donsuş, Unirea, Peşteana
prezentanţilor oamenilor prindere — 8 250 000 lei. lor muncii şi-au făcut loc cea Bordean, inginer co disponibil încă din anul şi altele, acţiunile menite
muncii clin întreprinderea Centrul de greutate al justificări şi lamentări, ordonator cri pomicultura, trecut!), se impune să sc să asigure ridicarea pro
antrepriză de construcţii analizei efectuate în adu lipsă de fermitate faţă de avem sarcina să realizăm treacă urgent la defrişa ducţiei livezilor sînt mult
.şi reparaţii siderurgice narea generală a repre cei care îşi ascund pro noi livezi pe 135 ha din rea vegetaţiei do pe tere întîrziate. Mai amintim că,
Hunedoara a analizat te zentanţilor oamenilor mun priile greşeli după aşa- cele 395 stabilite pe în nurile destinate noilor din cauza lipsei de preo
meinic, cu înaltă răspun cii l-a constituit însă re numitele cauze obiective, tregul an. Noile plantaţii plantaţii, pentru ca apoi cupare a conducerii C.A.P.
dere revoluţionară, în- levarea neajunsurilor pro tolerarea unor abateri de — în special de prun — să fio efectuate arătura Unirea, livada existentă
tr-un pronunţat spirit cri prii privind îndeosebi or Ia calitatea execuţiei lu se vor înfiinţa la C.A.P. adîncă, fertilizarea şi
tic şi autocritic, modul în ganizarea producţiei la crărilor şi de la disciplina Nădăştie şi Pui (cîto 40 plantatul. Atenţie sporită NICOLAE TiRCOB
care s-a acţionat în anul punctele de lucru, respec muncii. Au fost, de ase de ha la fiecare), la C.A.P. se cere şi asigurării celor
1987 pentru îndeplinirea tarea programului şi a menea, formulate propu Gigmău şi S.C.P.P. Geoa- mal bune condiţii de plan (Continuare in pag. o 2-a)
sarcinilor din planul de timpului efectiv de mun neri pentru îmbunătăţirea
investiţii, a adoptat noi că, folosirea utilajelor do procesului de informare-
măsuri şi căi de acţiune decizie-conlrol-răspundere,
care să ducă la creşterea afirmarea unei atitudini
continuă a calităţii şi rit AUTOCON DUCEREA combative faţă do cei care
micităţii lucrărilor de generează greutăţi şi ne
construcţii industriale şi MUNCITOREASCA ajunsuri în desfăşurarea
social-culturale. i N ACf I U NE procesului de producţie.
Consiliul oamenilor Participanţii la discuţii au
muncii a raportat foru apreciat că numai acţio-
mului autoeonduccrii mun nînd în spirit revoluţio
citoreşti, prin intermediul I.A.C.R.S. nar se va reuşi ca planul
dării de seamă, că între pe 1988 (mai mare cu 30
prinderea a încheiat cel HUNEDOARA la sută faţă de cel din a-
1
de-al doilea an al cinci nul trecut) să fie îndepli
nalului 198G—1990 cu re nit întocmai.
zultate bune la majorita construcţii şi a mijloace Executarea unui volum
tea indicatorilor econo lor de transport, risipa, mare de lucrări la furna
mici .şi de eficienţă : ordinea şi disciplina pe lul nr. 4 din C.S. Hune
şantiere. Nu s-au realizat
v producţia de construc- doara, care să permită in
ţii-montaj — 10 0 ,2 Ia su stadiile fizice programate trarea acestuia în produc
lă; o producţia industria la cîteva obiective impor ţie în luna martie a anu
lă — 109 Ia sută; ® acti tante, cum ar fi turnăto lui viitor, continuarea in
vitatea de transport — ria de lingotiere do la vestiţiei la secţia de pre
100,7 la sută; ® producti C.S.V. Călan, furnalul nr. lucrare .şi finisare a lami
vitatea muncii — 101,92 la 4 de la G. S. Hunedoara, natelor Peştiş, asigurarea
sută (la construcţii-mon- dezvoltarea etapei a doua condiţiilor pentru începe
taj), 104,15 Ia sută (la pro de la I.M. Aiucl ş.a. rea uscării masivului ce
ducţia industrială), 119,35 Vorbitorii Doru Gaiţa, ramic la bateria de cocs
la sulă (la transporturi); Gheorghe Anatolie, Victor nr. 3 din C.S.V. Gălan, Lucrătorii tic Iu mina
» beneficiul la 10 0 0 lei Bucaleţ, Gheorghe Zon- finalizarea altor 48 de o- Ţcbca, căreia i s-au re
partizat executarea struc
fonduri fixe — 161 lei tea, Ghorghe Sorescu, Du biective industriale şi 152 turii şi a zidăriei exte în mtîmpirairea Conferinţei pe ţara j
peste prevederi; • cheltu mitru Ştefan, Mihai Toth rioare Ia blocul de lo
ieli totale la 1 0 0 0 lei pro ş.a. au arătat deschis că MIRCEA DIACONU cuinţe 32 din Brad au o preşedinţilor consiliilor populare i
termen tle finalizare data
ducţie de construcţii-mon- în propria activitate, pre de 31 martie a.e.
taj — economie de 2 ,1 lei; cum şi în stilul de'mun (Continuare în pag. a 2-a)
Să fii cel dinţii exemplu şi îndemn“}
5 5
Rezultatele bune de pină acum - însemne ale unui an rodnic de director al Şcolii ge şi meroase probleme de in- \
de
Munca
profesor
teres
din
\
obştesc.
Una
nerale din Dobra o face doleanţele mai vechi ale t
Anul acesta a început neficiari (unităţi economi- mului de termoficare în la cazanul nr. 4 s-au în oamenilor era betonarea /
— în activitatea oameni co-socialo şi locuinţe din funcţie de temperatura ex locuit colectorii do aburi, cu pasiune de peste cmc-' străzii Riului, lucrare care \
lor muncii de la Centrala oraşul Brad). Rezultatele terioară, de viteza vîntu- la cazanul nr. 2 s-a ani.
de termoficare Gurabarza obţinute în anul 1987 au lui şi volumul precipitaţii schimbat prcîncălzitorul - Sînt născută aici in in prezent s-a materializat, i
— sub semnul mobilizării fost bune, ele reflectînd lor. Ne-am ocupat şi ne de aer şi supraîncălzito- sat - ne spune Rozalia De asemenea, tot prin i
exemplare a întregului co strădania întregului colec ocupăm continuu de rea rul la treapta a Il-a, s-au Coşovean. Şi aici m-am contribuţia oamenilor s-a 1
lectiv pentru îndeplinirea tiv pentru înfăptuirea pla lizarea unor consumuri efectuat reparaţiile pre întors după absolvire. m construit o punte de ac- ţ
sarcinilor reieşite din do nului şi angajamentelor specifice cit mai mici do văzute la instalaţiile de satul in care m-am năs ces peste rial ce traver- t
cumentele Congresului al asumate. Totodată, aceste energie electrică şi com termoficare şi de evacua cut, pentru ca, ta rîndui sează satul. O lucrare de J
XHI-lca şi Conferinţei realizări s-au constituit bustibil". re a zgurii, s-a modernizat meu, să lac ceva bun şi proporţii, care a necesi- \
Naţionale ale partidului. într-o bază trainică pen Rezultatele bune înre depozitul de cărbune din util, durabil şi truinos tai larga participare a ce- l
„Comuniştii, toţi cei ce tru noi şi importante suc gistrate de la începutul a- Brad. pentru aceste locuri. Pen tăţenilor din toate circuri- ,
muncim în această sub cese în producţia celui nului la G.T. Gurabarza — în importanta cuvîn- tru copiii din comună şi scripţiile e ectorale de pe ]
unitate a întreprinderii e- de-al treilea an al cinci se datoresc, în primul tare rostită la plenara pentru părinţii lor, ajuta raza comunei, a lost ca- ţ
lectroccntrale Deva — sub nalului 1986—1990". rînd, dăruirii în muncă şi Consiliului Naţional ' al tă de ei. nalizarea oului Dabra, la i
linia tovarăşul Gheorghe Maistrul principal ter hărniciei colectivului de Oamenilor Muncii, tova Intr-adevăr, Rozaiia Co care cetăţenii au efectuat {
Dobîrcău, secretarul orga moficare Ioan Coif, comu aici, care reuşeşte constant răşul Nicolae Ceau.şescu, şovean nu s-a rezumat cu responsabilitate civică )
nizaţiei de partid — ac nist de nădejde şi lucrător să transpună în practică secretarul general al parti doar la profesia care pre lucrări ajutătoare cum sint i
ţionăm cu hotărîre pentru cu o mare experienţă pro măsurile cuprinse în pro dului, a subliniat necesi supune prezenţă zilnică la cele de defrişare a ma/u- ?
realizarea ritmică, a sar fesională, ne-xi prezentat gramele adoptate de co ore, calm, răbdare, dra rilor, transportul lemnului \
cinilor de plan şi efectua cîteva date „la zi". Demn mitetul de partid şi con tatea ca toate colectivele goste pentru una dintre şi amenajarea rampei de ţ
rea lucrărilor de rev’zu de relevat este faptul că siliul oamenilor muncii muncitoreşti să se mobi cele mai frumoase materii acces. La toate acestea t
şi reparaţii în conformi sarcinile de plan aferente din unitate. Maistrul Oc lizeze şi mai puternic pen — biologia —, şi la stră au contribuit şi cetăţenii J
tate cu graficele stabilite. primei luni şi jumătate tavian Şerban, . şef de tru rezolvarea practică a dania continuă pentru a-i din străzile Riului şf 7 Mai, 1
Vibrantelor îndemnuri şi din 1988 au fost îndepli schimb, muncitorii Sabin tuturor problemelor pri pregăti pe elevi, ci s-a la îndemnul deputatei lor. 1
chemări cuprinse în Ra nite la toţi indicatorii, Sîrbă, Traían Sirca, Vio- vind buna organizare a implicat şi în rezolvarea „Să pui umărul la greu, ţ
portul prezentat la Confe 98,9 la sută din totalul e- rel Bălan, Constantin Po- producţiei, înlăturarea lip unor probleme obşteşti, să fii cel dinţii exemplu t
rinţa Naţională de tovară nergiei termice produse tinteu, Traían Ruda, Con surilor, îmbunătăţirea mun de bună gospodărire, aţii şi îndemn — iată deviza J
şul Nicolae Ceau.şescu, se fiind realizată pe bază stantin Bolcu, loan Dan cii, întărirea ordinii şi a incintei şcolii - unde, ce am urmat-o în toate \
cretarul general al parti de cărbune. „Conştienţi de II, Voicu Dup s-au refe disciplinei, recuperarea ră- în ultimii do: ani, s-a ame împrejurările. Dar fără j,
dului, dorim să le răspun importanţa sarcinii ce ne rit, în timpul discuţiilor mînerilor în urmă şi în najat terenul de sport şl dragoste de satul natal, }
dem prin rezultate cit revine — arăta interlocu purtate recent, la cîteva deplinirea exemplară a s-au efectuat lucrări ele de locurile unde trăieşti şi \
mai bune în producţie, fă- torul —, de a asigura e- dintre lucrările de repa sarcinilor de plan pe pri canalizare 'a internat - munceşti nu se poate" - ţ
cîud din 1988 anul reali nergia termică necesară raţii efectuate în ultimul mul trimestru şi pe între crt şi în sat In raza cir ne-a spus interlocutoarea, t
zărilor record. Preocupă beneficiarilor din această timp la instalaţii şi agre gul an, — remarca ingi cumscripţiei eloctora'c nr. Şi cit adevăr cîniăresc vor- \
rile noastre da zi cu zi zonă a judeţului, acordăm gate de bază, ceea ce a nerul Partenie Sîrbu, şe 4, in care este deputată bele ei! \
vizează producerea între în permanenţă atenţia cu condus la îmbunătăţirea ful C.T, Gurabarza. din anul 1935, a rezolvat
gii cantităţi de energie venită bunei funcţionări a parametrilor de funcţiona împreună cu cetăţenii nu• VALI ARDELEANU
termică solicitată de be centralei, reglajului siste- ro a centralei. Concret, D. MIRCESCU