Page 78 - Drumul_socialismului_1988_02
P. 78
•ia. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
Competenţă şi răspundere —
t,
priorităţi ale muncii de fiecare zi DIALOG să pentru schimbarea din 1 m
funcţie.
«
• Ne-oţl scris, tovarăşe \
Cerinţele şi exigenţele mentar ceh puţin 10 0 0 materializarea programelor Troian Zoltan din Hune s ris! ■
stabilite do Conferinţa de tone, ponderea consti- prioritare privind creşte ÎNTREBÂRI-RĂSPUNSURI doara, cu privire la neres- t ccc
Naţională şi de plenara tuind-o oţelul înalt aliat, rea producţiei de oţel în pectarea programului 1 , DC'
Consiliului Naţional al destinat cu precădere structura sortimentală şi do \ mu
Oamenilor Muncii, sarcini centralelor nuclcaro-elec- calitativă, modernizarea • Sabin Covaci — Hu trictul 2 linii Simeria- linişte de către unii copii 1 1 iloa
bui
le şi orientările date de trice, producţiei de ţevi, tehnologiilor de fabricaţie, nedoara, strada Ştrandu Triaj. Nu puteţi fi califi şl tineri, locatari în blo V vin
act
secretarul general al par rulmenţi şi industriei con elaborarea unor produse lui, nr. 4. După verifică cat la locul de muncă, în- curile 1 şi 6 din bulevar 1 ştii
tidului, tovarăşul Nicolae structoare de maşini. Tot noi, creşterea coeficientu rile efectuate - de către trucît nu îndepliniţi con dul 1848. Cităm din râs 1 a 1
Ceauşescu, cu privire la odată, pentru întregul co lui de scoatere la oţel, Oficiul de retribuire şi le diţiile legale în acest sens. punsul Miliţiei municipiu r 1 ţin
accentuarea în 1988 şi în lectiv, un obiectiv de diminuarea mai accentuată gislaţia muncii din cadrul • Constantin Cibian - lui Hunedoara, care a ce - 1 rc
perspectivă a factorilor in maximă importanţă rămî- a consumurilor specifice, D.P.M.O.S. — la secţia L. 9 comuna Bălţa, sat Hărţă- N „M
1
tensivi, calitativi şi de ne şi în continuare valori în mod deosebit la fero C.F.R. Simeria, rezultă că gani, nr. 118. Intrucît sîn 1 sell
eficienţă în întreaga acti ficarea superioară a mate aliaje, utilaj de turnare, nu aveţi calificarea de teţi pensionar de gradul cuprins între blocuri este % |ä,
asfaltat, mulţi copii şi ti I
tor
vitate economică şi socială, riilor prime, a fiecărui combustibil şi refractare. forjor şi că sînteţi înca II de invaliditate, nu se neri joacă fotbal sau alte 1 au
au dat un puternic impuls gram de metal. Dar, pen Ca modalităţi practice drat din anul 1984 ca poate da curs solicitării V da.
muncii comuniştilor, între tru a realiza obiectivul prin care acţionăm in a- muncitor necaiificat Ia Dis dv. Jocuri colective în acest 1 dii
gului colectiv de la oţelă- stabilit, în acest an tre ceste direcţii, insistăm cu SESIZÄRI-SOLUTU loc, unde nu sint expuşi \ V 1
a cm
ria Martin nr. 1 a Com buie să facem o cotitură deosebire asupra sporirii accidentelor de circulaţie
binatului siderurgic Hu radicală în activitatea de rolului conducător al orga • Sesizarea făcută, to- doar pe şefa de unitate, a şi unde pot fi mai uşor |
nedoara. Dintr-o atare concepţie şi creaţie leh- nizaţiilor de bază în re vorăşo V. P. din Baia de fost avertizată verbal; con supravegheaţi de către * cu
¡í"
părinţi. Marea majoritate I
perspectivă, acest an ho- zolvarea problemelor cu Criş, cu privire !a unele ducerii cooperativei i s-a ini
tărîtor al actualului cin care ne confruntăm, a nereguli legate de apro atras atenţia în acest a locatarilor nu au nimic de
s
siv
cinal reprezintă şi pentru Conducerea răspunderii şi exigenţei vizionarea magazinului din sens. de obiectat în ceea ce J I.l
organele şi organizaţiile activităţii economice faţă de felul în care îşi Ţebea cu pîine, este • In urma cercetării de priveşte folosirea spaţiului * 11/.
noastre de partid o perioa realizează fiecare comu î n t e m e i a t ă . Astfel, către U.J.E.Coop. a ce dintre blocuri ca loc de îm
toi
dă de maximă angajare, — preocupare nist sarcinile încredinţate, U.J.E.Coop. a luat urmă lor reclamate, tovarăşe joaca pentru copii. în ve- | MII
de afirmare a unui spirit centrală a pentru îmbunătăţirea şi toarele măsuri : a. Cu dato Mihai Rus din Baia de derea menţinerii unui (IC
militant în întreaga acti organizaţiilor perfecţionarea activităţii de 4 februarie a.c. i s-a Crlş, a rezultat că parţial mat de linişte in zona res- j (111
vitate, care să pună mai politico-organizatorice şi retras dreptul de a ridica aspectele se confirmă. Ca pectivă şi pentru preve- t Pi«
Id
bine în valoare resursele de partid educative. Ca urmare a şi transporta pîinea căru urmare, vînzătoarea Feli- nirea unor acte de tuibu- J
umane şi tehnice de care acestor activităţi conver ţaşului Aurel Farcaş. I s-o cia Barbu, care a refu rare a liniştii locatarilor, (
dispunem, pentru a con nologică, pentru a spori gente, în care a fost im interzis cu desăvîrşire a zat primirea ambalajelor numiţilor Dorica Boliaru, *
feri produselor pe care le la cel puţin 85 la sută plicat întregul a c t i v , colecta bani de la popu a fost sancţionată cu di loan Axente şi Daniel Ka- I
elaborăm noi valenţe şi ponderea produselor de comuniştii, toţi factorii cu laţie în acest scop; Avînd minuarea retribuţiei pe roman II s-a aplicat cîte *
un avertisment, atrăgîndu- |
performanţe calitative. în nivel tehnic mondial în răspunderi, precum şi a in vedere că vînzătoarea luna februarie. li-se atenţia să manifeste J
acest sens, trebuie să sub volumul total al produc finalizării unui important Pentru abateri de la
liniem că răspunderea spo ţiei oţeluri ei. număr de măsuri tehnice Mihaela Trif este începă mai multă preocupare în t in
rită, competenţa şi pro şi organizatorice, în luna toare şi că o înlocuieşte prevederile Legii nr. 22, supravegherea copiilor”. o.
funzimea cu care au fost De bună seamă, aceste ianuarie colectivul nostru 11
dezbătute aceste probleme .priorităţi şi cerinţe au im a depăşit planul cu 380 v<
di
în cadrul adunărilor ge pus organelor şi organi tone oţel, obţinînd şi im Neîntrerupt urcuş t\
nerale ale organizaţiilor de zaţiilor de partid un nou portante economii la cos ill
partid, măsurile politice, mod de a acţiona pentru turile de producţie, în mod (Urmare din pag. 1} mina exigenţelor formula nituri şi cheltuieli, apli ft
Ş.
tehnice şi organizatorice găsirea unor forme şi me deosebit la cele materiale, te de secretarul general carea fermă a principiilor ID
luate ne-dau garanţia că tode care să răspundă în prin reducerea consumuri de apartamente sint sar al partidului, tovarăşul autocondueerii şi autoger
^e acţionează cu hotărîre cel mai înalt grad exi lor de combustibil, cără cini pe deplin realizabile, Nicolae Ceauşescu, în cu- tiunii, întărirea răspunde M
r(
pentru materializarea sar genţelor actuale. Iată de mizi şi unele sorturi de în concordanţă cu capaci vîntarea la plenara Con rii colective şi personale, o
cinilor ce ne revin,' a ce, încă din toamna a- feroaliaje. tatea de muncă, hărnicia siliului Naţional al Oame în scopul sporirii contri • V
angajamentului ca în a- nului trecut, comitetul de Considerăm însă că a- şi dăruirea care-i caracte nilor Muncii, să acţioneze buţiei la înfăptuirea hotă- tr
L
cest an secţia noastră să partid a acţionat hotărît ceste rezultate reprezintă rizează pe constructorii cu mai multă perseveren rîrilor Congresului al d
ocupe un loc fruntaş în pentru ca toate organele doar un început, bun de din Hunedoara. De altfel, ţă pentru realizarea pla XlIJ-lea şi Conferinţei l 3
combinat. şi organizaţiile sale să-şi sigur,, dar numai un pas ei s-au angajat ca, în lu nului, a bugetului de ve Naţionale ale partidului. n
substanţial
perfecţioneze
r<
Pornind de la experienţa înainte în ceea ce trebuie ti
pozitivă dobîndilă în a- stilul de muncă, să-J a- şi putem să realizăm. A-
dapteze sarcinilor concrete,
nul trecut, cînd, în pofida specifice fiecărui colectiv. vem încă importante re Mărfurile — operativ spre beneficiari
unor greutăţi şi neajunsuri S-a urmărit îndeosebi creş- zerve insuficient valorifi
am realizat şi depăşit cate, atît din punct de
planul la producţia de - terea competenţei şi ca vedere tehnic, cit şi umani — Vă rugăm, tovarăşe Jiu, unde ajunge aria ţei in circulaţie, de creş
oţel, în 1988 ne-am pro pacităţii de acţiune a or Tocmai de aceea, întregul Viorel Svichiu, secreta It.C.M.-ului nostru. terea eficienţei muncii
pus să producem supli ganizaţiilor de bază în nostru colectiv depune rul comitetului de partid — Subliniaţi cîteva prestate. Aşa am reuşit
eforturi susţinute pentru al Regulatorului de cir din aceste „rezultate po să depăşim rulajul va
perfecţionarea organizării culaţie şi mişcare Petro zitive” obţinute în peri gonului de marfă cu 3,4
şi modernizării procesului şani, să ne spuneţi cum oada care a trecut din la sută şi încărcătura sta
de producţie, creşterea au cinstit oamenii mun an. tică pe osie cu 0,3 la su
mai accentuată a produc cii de aici „Ziua ceferiş — Am asigurat vagoa tă, am îmbunătăţit tona
tivităţii muncii, valorifi tilor". ' nele pentru expedierea jul brut pe trenul de
carea superioară a tuturor — In general, cu rezul la Termocentrala Min marfă cu 0,5 la sută, iar
materiilor prime, îmbună tate pozitive. Acţionînd tia cu 11 0 0 0 tone de căr viteza comercială a tre
tăţirea substanţială a în marele bazin carboni bune mai mult decît a- nurilor cu 0 ,6 la sută.
calităţii întregii producţii. fer al Văii Jiului, atenţia veam planificat, la C.S. — Pot fi evidenţiaţi
Sin tem hotărîţi ca în acest prioritară o canalizăm Galaţi pentru 1 200 tone cîţiva dintre cei mai har
an să ridicăm întreaga spre transportul cărbu mai mult cărbune rocsi- nici şi conştiincioşi lu
noastră activitate la înăl nelui din unităţile car ficabil, iar la G.S. Hu crători ai R.C.M. Petro
ţimea marilor răspunderi nedoara pentru 1 500 to şani ?
pe care ni le-a încredin bonifere şi uzinele de ne în plus. De aseme — Da, aş aminti co
ţat partidul, personal se preparare spre beneficia nea, am asigurat expe lectivele staţiilor Lu-
cretarul general, tovară rii din judeţ şi din ţară. peni, Iscroni, Petroşani,
!
şul Nicolae Ceauşescu, de Dar nu negl jăm nici dierea suplimentară pla pe şefii de tură Ion Su
nului a 1 300 tone ma
a da economiei naţionale asigurarea cu vagoane cală, Aurel Creţu şi Ion
cit mai mult oţel, de cea pentru şantierele de con terial lemnos. Ne-am Licurici, operatorii R.C.
mai bună calitate. strucţii şi pentru trans preocupat de organiza Ilie Chirilă, Petru Bote
GRIGORE POPESCU portul lemnului, pentru rea temeinică a muncii zata, Vasile Stoica, ope
secretarul comitetului alte activităţi de pe raza pe întregul flux de ratorul R.C.T. Pavel
de partid de la oţelăria municipiului Petroşani, transport, de asigurarea Macii.
Siemens Martin nr. 1 pînă la Subcetate şi Tg. operativităţii şi siguran G. DINU
a C.S. Hunedoara
Acolo unde activitatea nu se opreşte niciodată
întreprinderea de lianţi Deva. Laborantul Margareta
LtcHer determină trioxldul de aluminiu dintr-o nouă şarjă
de ciment. în staţia Siineria-triaj tronom. Liniile de forţă cinci vagoane care vor ruire şi înaltă responsa
Foto NICOLAE GHEORGHIU există o clădire unde mun ale triajului se înlîlnesc forma trenul nr..., de 42 bilitate. Ei cu toţii sem
ca nu conteneşte măcar o şi se despart la „cocoaşă", vagoane, încărcat cu măr nează de ani la rînd rea
clipă. Este turnul de co stabilesc direcţiile de furi pentru...". După cîte lizările pozitive ale colec
Obiectivele din programul „triajului", care gînde.şte mers şi, dau drum liber va secunde dă explicaţii zonă de maximă impor
tivului de la Simeria Jiaj,
mandă, veritabil creier al
pentru formarea altui tren,
vagoanelor,
marchează
cu alte produse, pentru
judeţean şi acţionează la perfecţie, semnele principalilor in alt beneficiar din judeţ tanţă în marele nod do
cale ferată al Simeriei.
dicatori de plan ai staţie'.
fără răgaz, în rînduiala
complexului mecanism al La începutul acestui an, sau din ţară. Cîteva cifre, înregistra
(Urmare din pag. 1) regístrate în anul trecut la descompunerii şi compu ceferiştii de la Simeria- Manevrantul Gheorghe te în perioada care a tre
producţia de fructe, este nerii trenurilor şi expe triaj i-au chemat la între Uifaloşi şi acarul Victoria cut de la începutul anu
necesar ca organizaţiile de dierii lor spre punctele de cere pe toţi feroviarii si- Nedelcu sint numai ochi lui sint concludente: to
aici a fost lăsată să se în- partid de la sate şi con destinaţie. merieni. Iar angajamentul şi urechi. Fiecare vagon najul brut pe trenul de
ţelenească, în aceste con ducerile unităţilor agrico — Zeci, sute de vagoa lor devine faptă cu fie trebuie să coboare uşor, marfă a fost îmbunătăţit
diţii fiind greu de aştep le să se implice cu toată ne vehiculează .zi şi noap care zi, cu fiecare noapte. în timp optim, pe liniile eu 32 tone, staţionarea în
tat să se obţină producţia răspunderea pentru a în te peste „cocoaşă", prelu Deocamdată, de altfel de de separare şi formare, tranzit cu manevră a fost
prevăzută de fructe (?). făptui în mod exemplar crate cu operativitate şi mai mult timp, în prima pentru ca impiegatul de redusă cu 0,90 ore pe va
Dăunătoare este şi prac obiectivele ce le revin din siguranţă de oamenii noş linie a hărniciei se află mişcare dîspozitor Nicolae gon, compunerea şi des
tica întîlnită la C.A.P. Pui, programul judeţean do tri, ajutaţi de tehnica mo tura întîi, condusă de im Matei sau altul, din cele compunerea trenurilor a
Burjuc, Densuş, Căstău, dezvoltare a pomicultura. dernă, pentru a ajunge în piegatul de mişcare Eu lalte ture, să asigure par fost realizată în procent
Beriu şi altele, Unde se Acum este o perioadă timp util în marile uni gen Prisăcariu. Celelalte cursul noului tren format de 102 la sulă. Contribu
practică păşunatul abuziv prielnică pentru ca atît în tăţi economice ori la alţi tare îl urmează îndea în Simeria-triaj spre be ţie majoră au oamenii
în plantaţii, ceea ce înlîr- livezi, cit şi la pomii răz beneficiari din întreaga proape. neficiarii care-1 aşteaptă. muncii de la turnul de
zie intrarea la timp a lor leţi, inclusiv la cei ai gos ţară, ne spune Iosif Jabo- In difuzoarele de la Este o muncă frumoasă comandă care dirijează
pe rod şi conduce la dimi podăriilor populaţiei, să tinschi, şeful staţiei Sime- şi interesantă, pe care lu „cocoaşa" Simeriei-triaj,
nuarea producţiei de fruc se execute toate lucrările ria-triaj. Pe orice vreme, „cocoaşă", vocea şefului crători ca Dorin Moraru, aici unde timpul nu se
te. de îngrijire necesare în fără contenire, munca îşi de manevră Nicolae Rişcu Vasile Dachin, loan To- opreşte niciodată.
Ţinînd seama de rezul vederea creşterii produa- urmează aici cursul nor se aude clar: „Pe linia a muţa, mulţi alţii o fac de IOAN JURA,
tatele nesatisfăcătoare !&- ţiel de fructe. mal, cu o precizie de me IlI-a urmează un grup de ani de zile cu plăcere, dă corespondent