Page 80 - Drumul_socialismului_1988_02

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 4M • MIERCURI, 24 FEBRUARIE 1988

de echipajul U.R.S.S. (la-
nis Kipurs; Vlndimir Koz-
lov), cronometrat în patru
manşe cu timpul ele 3’53”
48/ioO, urmat dc R.D.
SCHIMB DE MESAJE LA NIVEL ÎNALT Situaţia din Angola JOCURILE Germană I — 3’54”19/100
şi R.D. Germană II —
ROMÂNO — CEHOSLOVAC OLIMPICE
LUANDA 23 (Agerpres). vale clin provincia Cuando 3’54”64/100.
PKAGA 23 (Agerpres). pleant al Comitetului Po­ .— Sudul Angolei conti­ Cubango. DE IARNĂ La patinaj artistic, în
Totodată, regimul sud-
— Din partea tovarăşului litic Executiv al G.G. al nuă 'să fie, în mai multe african foloseşte intens a- CALGARY 23 (Agerpres). proba dc dansuri, după
'Nicolae Ceauşescu, secre­ P.C.R., ministrul afaceri­ puncte, teatrul unor pu­ Pe bazele sportive din executarea „programului
tar general al Partidului lor externe' al Republicii ternice confruntări mili­ viaţia în misiuni în a- Calgary, la Saddledomc, scurt", pe primul loc al.
Comunist Român, preşedin­ Socialiste România, şi a tare între Africa de Sud dîncul teritoriului ango­ pe pârtiile de la Canin ore, clasamentului se află pe­
tele Republicii Socialiste celorlalţi miniştri care au şi forţele armate naţio­ lez. De la 14 februarie, în Parcul olimpic au con- rechea ' sovietică Natalia
Andrei.
formaţii de avioane ale
Bestemianova
—
România, au fost trans­ luat parte, marţi, la întîl- nale angoleze. După cum intervenţioniştilor au bom- ţinuat întrecerile • celei
mise tovarăşului Miloş nirea miniştrilor afaceri­ informează sursele oficia­ >• bardat sate, căi rutiere, de-a 15-a ediţii a „Olim­ Bukân, urmată do cuplu­
Jakes, secretar general al lor externe ai statelor le din Luanda, zilele tre­ vehicule de transport în piadei Albe". rile ' Marina Klimova -
Ponomarenko
Serghci
0.C. al P.G. din Ceho­ participante la Tratatul cute, unităţi motorizatei mai multe zone din pro­ Turneul de hochei pe (U.R.S.S.) şi Tracy Wilson
slovacia, un cordial salut de la Varşovia. de infanterie sud-africane, vinciile Gunene şi Huila. gheaţă a programat ulti­
de prietenie şi cele mai care fac parte din corpul • Un bilanţ publicat la mele partide din grupa — Robert McCall (Ca­
bune urări de. sănătate şi militar intervenţionist, preliminară A, în care s-au nada).
succese în activitate. In cadrul întîlnirii mi­ sprijinite de aviaţie şi Luanda, relevă că în înregistrat următoarele re­ PE S C U R T
timpul raidurilor din ul­
niştrilor afacerilor externe
La rîndul său, tovară­ artilerie, an declanşat o timele şase săptămâni, sud- zultate : Canada — Sue­ SOFIA 23 (Agerpres). —
şul Miloş Jakes a rugat să ai statelor participante la nouă ofensivă în încerca­ africanii au pierdut şase dia 2 — 2 (1—1, 1—0, 0—1); în concursul internaţional
se transmită tovarăşului Tratatul de la Varşovia, rea asigurării controlului avioane, doborâte de for-, Finlanda — Polonia 5— 1 de lupte greco-romane de
Nicolae Ceauşescu mulţu­ Eduard Şevardnadze, mi­ oraşului angolez Cuana- ţele militare angoleze. (1—1, 2—0, 2—0); Elveţia la Sofia, sportivii români
miri şi cele mai calde nistrul afacerilor externe — Franţa 9—0 (.1—0, 3—0, Nicolae Zamfir (caieg. 75
salutări prieteneşti, urări al U.R.S.S., a informat REUNIUNEA DE LA MOHAMMEDIA PRIVIND 5—0). Clasate pe primele kg) şi Ion Grigora.ş (catog
de fericire şi noi succese despre rezultatele convor­ Iţei locuri, echipele Fin­ supergrea) s-au clasat pe
în activitatea sa de înaltă birilor sovieto—americane DATORIA EXTERNĂ A ŢĂRILOR landei, Suediei şi Canadei locul trei.
răspundere. ocazionate de recenta vi­ ÎN CURS DE DEZVOLTARE s-au calificat pentru faza Mihai Cişmaş (categ. 52
Schimbul do mesaje a zită la Moscova a secre­ finală a competiţiei, în kg) s-a calificai pentru fi­
fost prilejuit de primirea tarului de stal al S.U.A., Oraşul Mohammedia (si­ re şi coresponsabilitatea caro vor evolua alături ne nală, dar atit el, cit şi
de către secretarul gene­ George Shultz. tuat la circa 50 km sud dintre debitori şi credi­ selecţionatele U.R.S.S., R.F. partenerul său, Anatoli Ro-
ral al C.C. al P.C. din întîlnirea s-a desfăşurat de Rabat) găzduieşte, înce- tori. Germania şi Cehoslovaciei. maniuk (U.R.S.S.), au fost
Cehoslovacia a tovarăşului înlr-o 'atmosferă priete­ pînd de luni, cea de-a doua Reuniunea de la Mo­ Miercuri, în prima zi a descalificaţi pentru luptă
Ioan Totu, membru su­ nească. reuniune consultativă în hammedia va trebui în turneului final, se vor pasivă. Pe locul trei la
problema datoriei externe mod necesar să încerce disputa meciurile Canada această categoric s-a cla­
încheierea convorbirilor sovieto—americane a ţărilor nealiniate şi a să meargă înainte în cău- — R.F. Germania şi U.R.S.S. sat Chirii Ascnov (Bul­
altor ţări în curs de dez­ . tarea acestei soluţii şi — Suedia.
MOSCOVA 23 (Ager­ armele nucleare şi cos­ garia).
pres). — Declaraţia comu­ mice, experienţele nu­ voltare. spre realizarea unei a- Proba feminină de sla­ ★
nă dată publicităţii Ia cleare, forţele armate şi Această întîlnire urmea­ propieri între părţile in­ lom superuriaş, desfăşurată MONTREAL 23 (Ager­
încheierea convorbirilor armele convenţionale şi ză celei de la Lima (Peru), teresate. pe o pîrtie în lungime pres). — Turneul interna­
de la Moscova dintre armele chimice. S-a rea­ desfăşurată în zilele de O însemnată parte a de 1943 m, cu o diferen­ ţional de şah-rapid desfă­
Eduard Şevardnadze, mi­ firmat. necesitatea inten­ 12—14 noiembrie 1980, po­ dezbaterilor va fi consa­ ţă de nivel de 507 m şi şurat în localitatea cana­
nistrul afacerilor externe sificării eforturilor pentru trivit unei hotărâri adop­ crată analizei structurilor pichetată cu 39 de porţi, a diană St. John s-a înche­
al U.R.S.S., şi secretarul încheierea elaborării tra­ tate la cea de-a VII-a datoriei externe în mo­ revenit schioarei austriece iat cu victoria fostului
de stat al S.U.A., George Conferinţă a ţărilor neali­ mentul actual. O altă la­ Sigricl Wolf, înregistrată campion mondial, marele
Shultz, subliniază că cele tatului cu privire la re­ niate, de la Hararo. Ma­ tură a discuţiilor generale cu timpul de 1’19”03/100 maestru sovietic Mihail
două părţi au evidenţiat ducerea şi limitarea arme­ nifestarea reuneşte re­ va trata rencgocierea şi (medie orară de 88,508 Tal (51 ani), care l-a în­
importanţa realizării de lor strategice şi a tuturor •km). Pe locurile următoare trecut în finală cu 3,5—
progrese, în următoarele documentelor adiacente a- Din presa străină s-au clasat Miehela Figuri 0,5 puncte pe compatrio­
(Elveţia) — 1’20”03/100 şi
luni, în întregul complex cesluia în cel mai scurt Karen Percy (Canada) — tul său Rafacl Vaganian
al relaţiilor sovieto — a- timp posibil pentru a pu­ 1’20”29/100. ' Acest interesant turneu a
mericane, inclusiv limita­ tea fi semnat la viitoa­ prezentanţi clin peste 125 problemele specifice care în concursul dc 'patinaj fost marcat de numeroa­
deţinătorul
surprize:
se
de ţări. Utilitatea întîlni­
reeşalonare,
clin
rezultă
rea si reducerea înarmări­ rea înlilnire, de la Mosco­ rii rezidă în faptul că ca incidenţa acesteia asupra viteză, proba feminină de titlului mondial Gări Kas-
lor, drepturile omului, va, a conducătorilor celor se constituie intr-un fo­ crizei datoriilor externe, 500 m a fost cîştigată de parov a fost învins în
problemele regionale şi două state din prima ju­ rum ce-şi propune să de­ în sfîr.şit, dezbaterile nu sportiva, americană Bonn ic sferturile de finală, de că­
raporturile bilaterale. mătate a acestui an, aşa vor ocoli măsurile şi in­ Blair, cu un nou record tre maestrul bulgar Chirii
monstreze că gestiunea da­
In cadrul intîlnirilor de cum se prevede în conţi­ toriei externe este o pro­ strumentele propuse pen­ mondial — 39”10/100, ur­ Gheorghiov, in timp ce
la Moscova — precizează nutul declaraţiei comune blemă dintre cele mai se­ tru soluţionarea acestei mată de Chrisla Rotlien- Anatoli Karpov a ieşit din
TASS — părţile au ana­ adoptate la încheierea în­ rioase pentru economia crize. reuniunii burger (R.D. Germană) — cursă încă din primul
39”12/100 şi IC a rin ICania
tur, pierzînd în faţa lui
Preocupările
lizai probleme referitoa­ tîlnirii la nivel înalt do mondială, în coca ce pri­ se înscriu pe linia . con­ (R.D. Germană — 39”24/ Aleksandr Cernin.
veşte evoluţiile şi reper­
re la tratativele privind la Washington. cluziilor conferinţei de la 10 0.
cusiunile ei politico şi Lima, unde atenţia par­ Proba masculină do şta­ MOSCOVA 23 (Ager­
in favoarea păcii şi dezarmării sociale. Iată motivul pen­ ticipanţilor s-a concentrat fetă 4 x 10 km din cadrul pres). — La Ţluiltubo a
tru care,-chiar în cadrul
BONN 23 (Agerpres). — eliminat. în document, primei conferinţe de la asupra urmărilor economi­ competiţiei de schi-fond început meciul do baraj
Prezidiul Partidului Social- P.S.D. subliniază necesi­ co şi sociale, a analizei s-a încheiat- cu succesul dintre marile maestre so­
Democrat din R.F. Ger­ tatea asigurării continuită­ Lima, a fost subliniat fap­ politicilor de ajustare şi echipei Suediei (Jan Ot- vietice Nana loseliani şi
mania, întrunii la Bonn, ţii procesului de dezarma­ tul că soluţionarea glo­ problemei negocierii dato­ losson, Thomas Wassberg, Elena Alnnîlovskaia, pen­
a . adoptat o hotărîre în re şi evidenţiază, totoda­ bală a problemelor ridi­ riei externe. Dar această Gundo Svdn, Torgny Mo- tru desemnarea şalangerei
care se pronunţă împo­ tă, faptul căi propunerea cate do datoria externă conferinţă a reprezentat, gren) — lh43’58”6/10, pe la titlul mondial do şah,
triva modernizării rache­ privind edificarea unei ar trebui căutată printr-un de asemenea, un cadru locurile următoare clasîn- deţinut în prezent de Mani
telor nucleare cu rază zone libere de arme chi­ dialog politic între toate pentru schimbul dc idei, du-se formaţiile U.R.S.S. Ciburdanklze (U.R.S.S.).
scurtă do acţiune şi în mico în Europa centrală părţile interesate. Dar, în de puncte de vedere, de — Ili44’ll”3/10 şi Ceho­ Prima partidă din eele
favoarea unei „a treia mocl deosebit, acest dia.iog experienţă reciprocă, pen­ slovaciei — lh45’22”7/10. şase prevăzute a fost cîş­
soluţii zero“ prin care a- dobîndeşte o tot mai mare trebuie să aibă ca funda­ tru promovarea cooperă­ Concursul de bob — 2 tigată do loseliani care
cest tip de arme să fie actualitate. ment dreptul la dezvolta- rii. (Agenţia MAI*). persoane a fost cîştigat conduce cu 1—0.
t
Pentru ca „Butoiul cu pulbere“ să devină o zonă a păcii şi colaborării i
V
„România acţionează ferm pentru dezvoltarea unor astfel de zone ma­ semnătate la transfor­ şi conlucrare este aceea „desfăşurarea în bune
largă a colaborării în Balcani, pentru transfor­ nifestă europenii, asu­ marea Balcanilor într-o ca ele să aibă la temelie condiţii a apropiatei în­
marea acestei regiuni în tr-o zonă a bunei veci­ pra cărora planează um­ zonă a prieteniei, cola­ încrederea reciprocă, i- tâlniri a miniştrilor de
nătăţi, a păcii şi cooperării, fără arme nucleare bra arsenalelor supra- borării, bunei vecinătăţi, dentifiearea elementelor externe din ţările balca­
şi chimice, fără trupe şi baze militare străine“. ucigaşe. Nu este de mi­ a convieţuirii paşnice, o care să stimuleze coope­ nice, va avea o influen­
rare că nenumărate gla­ zonă fără arme nucleare rarea. în concepţia Româ­ ţă pozitivă în dezvolta­
NICOLAE CEAUŞESCU suri s-au ridicat în fa­ şi chimice. în acest sens, niei, a preşedintelui rea relaţiilor, în pregă­
voarea declarări* Euro­ se cuvine subliniată im­ Nicolae Ceauşescu, aceas­ tirea şi organizarea Con­
Este bine cunoscut că, escaladării cursei înar­ pei de nord. a Balcani­ portanţa propunerilor tă conlucrare posibilă şi ferinţei la nivel înalt a
intr-un trecut nu foarte mărilor — îndeosebi nu­ lor, a numeroase oraşe României şi Greciei pri­ necesară reprezintă una statelor din Balcani, ceea
îndepărtat regiunea Bal­ cleare —, ale transfor­ ca zone fără arme nu­ vind organizarea, la Bu­ dintre coriiponentele o- cc ar contribui Ia în­
canilor era socotită „bu­ mării Europei intr-Un cleare. cureşti, a unei întâlniri biectivului de transfor­ tărirea încrederii şi coo­
toiul cu pulbere" al Eu­ veritabil „eontinent-arse- Consecventă dinamicu­ la nivel înalt între şefii mare a Balcanilor într-o perării în această zonă".
ropei. Tristă faimă do­ nal", regiunea baL-anică lui său demers în direc­ de stat. şi de guvern din' zonă a păcii şi cola­ Aspiraţiile şi idealuri­
bândită nu pentru că poate şi trebuia să con­ ţia înfăptuirii dezarmă­ ţările balcanice. borării. le ’comuni* ale popoare­
popoarele din această zo­ tribuie la salvgardarea rii, România socialistă De asemenea, intere­ în spiritul acestui de­ lor balcanice — pacea,
nă a continentului ar păcii şi securităţii, ia s-a afirmat ca militantă sele popoarelor din Bal­ ziderat, România a par­ securitatea şi progresul
:
fi avut cine şt e ce por­ reluarea politicii c':e des­ neobosită pentru crearea cani, ca de altfel din în­ ticipat activ la acţiunile — sînt tot aiîtea premi­
niri agresive, ci pentru tindere. Tocmai de aceea premiselor necesare trans­ treaga lume, reclamă' organizate în ultimele se favorabile înfăptuirii
că — din raţiuni poli­ şi-a croit drum şi s-a punerii în viaţă a con­ instaurarea unor relaţii două decenii în direcţia obiectivului p r o p u s :
tice şi militare — aici se impus tot mai ferm ideea ceptului de zone denu- de încredere şi bună. ve­ identificării unor noi arii transformarea „butoiului
ciocneau interesele ma­ transformării Balcanilor clearizate. în primul rând, cinătate, a unei conlu­ de colaborare, de lărgi­ cu pulbere" într-o zonă
rilor puteri din diferite intr-o zonă lipsită de fireşte, în Balcani. Ani­ crări fructuoase în arii re a schimburilor, şi con­ a păcii şi cooperării. Iar
epoci istorice. De altfel, arme nucleare şi chimi­ mată de convingerea că cit mai largi. Aceste re­ tactelor între ţările bal­ făurirea acestui deziderat
cine cercetează atent is­ ce, fără bazo militare spaţii întinse ale conti­ laţii trebuie să fie fun­ canice. Aşa s-au conturat ar avea o valoare de
toria statelor balcanice străine, o zonă a păcii şi nentului nostru trebuie damentate ferm pe res­ o scrie de coordonate ale exemplu şi pentru alic
va găsi nenumărate do­ colaborării. scoase de sub amenin­ pectarea strictă a princi­ conlucrării economice, regiuni ce fac eforturi
vezi de solidaritate şi într-adevăr, din an­ ţarea primejdiei nucléa­ piilor suveranităţii şi iar reuniunile, colocviile, în aceeaşi direcţie, do­
cooperare între popoarele samblul măsurilor par­ ire, ca prim-pas spre rea­ independenţei naţionale, seminariile şi mesele ro­ vedind că, in condiţii
respective. ţiale de dezarmare, opi­ lizarea unei Europe fără • egalităţii în drepturi, tunde organizate au. re­ internaţionale complexe,
Balcanii nu şi-au pier­ nia publică internaţiona­ arme şi fără războaie, a nerecurgerii la forţă sau prezentat tot alîtca pri­ sînt posibile acţiuni .şi
dut nici în prezent im­ lă este deosebit do inte­ păcii şi securităţii, ţara la ameninţarea cu forţa, lejuri de aprofundare a paşi hotărâţi pe calea
portanţa politico-stratc- resată de cea privind n o a s t r ă , preşedintele cooperării şi avantajului prieteniei . dintre popoa­ spre destindere şi secu­
gică. Mai cu seamă în extinderea zonelor de- Nicolae Ceauşescu şi-au reciproc. O condiţie im­ rele din regiune: în con­ ritate.
condiţiile creşterii ten­ nucloarizate. Un interes adus, şi îşi. aduc o con­ portantă - a promovării text, tovarăşul Nicolae
siunii internaţionale, ale sporii pentru crearea tribuţie de maximă în­ unor raporturi de pace Ceauşescu aprecia că E, MARINESCU
\
COLEGIUL DE REDACŢIE: Sobin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate (redactor şef), Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pairel (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob I liac:; I
REDACŢIA Şt ADMINISTRAŢIA: 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane? 11275, 12157, 11585. Telex: 72288. TIPARUL: Tipografia Deva, siv, 23 August nr. 275.