Page 81 - Drumul_socialismului_1988_02

PROLETARI DIN TOATE TARILE.UNIŢI-VA!
î_ ________ r„„ío-¡ tei pe tară
I I I ţ w
U
n l I I W
, I “
111 I III
CB V
1- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
rAncîfîilnr noDiilare
Ijuotiui MUWtooto»
Petrila şi tinereţea sa
Trăim un timp eroic. O timp generos, îmbogăţin- hirtie şi să scrie despre
perioadă de transformări du-l numeric, fizic şi spi­ Petrila şi oamenii ei, aşa
înnoitoare fără precedent, ritual, asigurîndu-i pentru cum o văd ei, aceşti ti­
ORGAN Al COMITETULUI JUDETEM HUNEDOARA Al P C începutul acestui dinamic viitor permanentă robuste­ neri de 18 ani, aflaţi în
pragul zborului spre alte
D E T E A N segment de vreme vine ţe, prin puternica lor ar­ fronturi ale cunoaşterii,
dere interioară.
din anul memorabil 1965,
cînd partidul, poporul îşi Aşa am »ajuns la Ideea ale învăţăturii ori ale t
alegeau — la cel de-al de a poposi deunăzi la muncii. \
IX-lea Congres - condu­ liceul industrial din veci­ „Ca să poţi scrie de­
JOI, 25 FEBRUARIE 198« bani cătorul viteaz şi înţelept nătatea primăriei oraşu­ spre un oraş, tr.pbuie să-i
în persoana celui mai de lui Petrila şi a sta de vor­ cunoşti oamenii, notează
seamă fiu al naţiunii, to­ bă cu cîţiva dintre elevii cu sensibilitate Undina
varăşul Nicolae Ceauşescu. şcolii, despre ei şi deve- Petruş, căci doar aşa poţi
Gîndirea ' sa prospectivă, fi sigur că nu greşeşti“. ,
vizionară, avea să-şi pună Iar ea îi cunoaşte pe ce­
amprenta, în sciîrt timp, 20 de ani de la tăţenii oraşului său natal,
asupra istoriei şi geogra­ pe care ii aseamănă cu
fiei ţării întregi, prin re­ reorganizarea Feţi-Frumoşii din poveste,
pentru că, asemenea a-
Prin bună organizare şi dăruire — organizarea administrativ- administrativ- cestora, bărbaţii Petrileî,
teritorială de la începutul
anului 1968 — act ce avea teritorială a ţării mineri din tată-n fiu, ies
să aşeze în timp, armo­ zi şi noapte victorioşi în
spre noi cîmpuri miniere nios şi echilibrat, cununi nirea localităţii în care adîncuri. „Şl ce şi-ar pu­
cu
cărbunele
lupta
din
de împliniri pe faţa tutu­
ror localităţilor României. s-au născut, trăiesc şi în­ tea dori un tinăr născut
— Deschizători de dra­ Pentru comunişti, ■ pen­ plinim exemplar, aşa cum In oglinda „ E p o c i i vaţă. şi crescut pe aceste me­
muri spre noi resurse m - tru întregul colectiv al a indicat secretarul gene­ Nicolae Ceauşescu“ îşi e- Profesorul Matei Pupă­ leaguri ?" — se întreabă
!
nerale utile pentru ţară, brigăzii pe care o conduc, ral al partidului, tovară­ talează chipul tinăr şi vi­ ză, directorul liceului, ne U.P. şi tot ea răspunde :
spre noi şi valoroase bo­ aceste aprecieri şi îndem­ şul- Nicolae Ceauşescu, în guros cum n-a fost vreo­ spune că „la această oră „Să rămină acasă şî să
găţii din adîncuri — aşa nuri sînt firul roşu în ac­ importanta cuvîntarc rosti­ dată şi oraşul Petrila, ca­ a amiezii mai avem in înalţe case cu ferestre
pot li numiţi lucrătorii de tivitatea de fiecare zi. la tă la plenara Consiliului re aduce pe harta econo­ şcoală doar o clasă de a larg deschise spre soare
la prospecţiuni şi explo­ fiecare punct de lucru. De Naţional al Oamenilor mică a Văii Jiului, de două Xll-a, care se pregăteşte şi viaţă".
rări geologice. Aşa este, altfel şi în 1987 am mun­ Muncii de la începutul a- decenii încoace, noi şi im­ suplimentar la matemati­ O altă tînără, Ema-
tovarăşe inginer Comei cit bine şi am obţinut re­ cestei luni. portante repere de forţă, că. Ceilalţi elevi au ter­ nuela Virlan, îşi expune
Mi le a, şef al Brigăzii geo­ zultate frumoase, situin- Sarcinile prioritare ale progres şi bunăstare. Şi minat orele, iar unii se cu acelaşi ataşament şl
logice complexe Teliuc, du-ne pe locul al II-lea oamenilor muncii din ca­ cine ar putea vorbi mai află la o amplă acţiune entuziasm opinia • despre
din cadrul I.P.E.Gi Deva ? în întrecerea socialistă pe' drul Brigăzii geologice bine despre dinamica şi de muncă patriotică de oraşul său. „Petrila de azi
complexe Teliuc rămîn în împlinirile frumoasei urbe înfrumuseţare a oraşului". este la fel de tînără ca şi
continuare punerea în va­ de pe Jiul de Est decît Cădem de acord să le
loare a noi zăcăminte de oamenii ei, cei mai t-ineri oferim celor 30 de elevi DUMITRU GHEONEA,
minereu de fier şi sub­ cetăţeni, care s-au născut un divertisment la... ma­ ION CIOCLEI
stanţe nemetalifere în Po­ tematică. li ruqăm să
iana Ruscăi, de minereuri în oraş şi au crescut oda­ (Continuare în pag. a 2-a)
complexe în Ţara Haţe­ tă cu el in acest arc de scoată cite o
gului. Pentru aceasta, ei
— Acestea -sint, intr-a­ se mobilizează exemplar
devăr; răspunderile noas­ BRIGADA în producţie zi de zi, ho­
tre majore. Am reţinut tărîţi să-şi sporească par­
sublinierea scretarului ge­ GEOLOGICĂ tea de contribuţie la dez­ IN ZIARUL DE AZI t
neral al partidului, tova­ COMPLEXĂ TELIUC voltarea bazei de materii
răşul Nicolae Ceauşescu, prime a ţării.
din magistralul Raport
prezentat la Conferinţa întreprindere. Aş- vrea să Deşi raza' noastră de ac­ B Creaţia tehnico-ştiin-
Naţională a partidului d'ri punctez cîteva dintre rea­ tivitate este foarte întin­ ţifîcă de masă -
să,. în- zone de înălţime şi
decembrie anul trecut : lizările noastre de anul izolare _ releva inginerul deziderat major de
„Şi în continuare se va a- trecut: la forajul cu son.- geolog Marcel Cenghea,
corda o atenţie deosebită deze am realizat în plus adjunctul şefului de bri­ maximă actualitate
lărgirii bazei energetice şi 252 metri,' la galerii- — gadă —, colectivul nostru
de materii prime, moder­ aproape 10 0 metri, la sui­ — mineri, artificieri, geo­ B Carnet cultural
nizării structurilor pro­ tori — 105 metri, la şan­ logi, sondori, servanţi de B Emisiunea locală din
ducţiei industriale, prin ţuri şi dezveliri — 7G7 me­ utilaje, maşini şi instala­
creşterea cu prioritate a tri cubi, iar . la puţuri de ţii — acţionează cu dărui­ pauza mare
ramurilor de înaltă teh­ cercetare avansul a fost re şi abnegaţie, înregis- HI Semnal
nicitate, care valorifică su­ de 64 metri. trînd zi de zi depăşiri de
perior materiile prime, re­ — Cum aţi abordat a- plan. l-aş menţiona pe B Informaţii de la
sursele energetice şi mun­ nul 1988 — hotărîtor pen­ cîţiva dintre oamenii noş­ C.E.C.
ca socială, asigurînd tot­ tru îndeplinirea prevede­ tri cei-, mai harnici şi con­
odată aplicarea largă a rilor întregului cincinal ? ştiincioşi: Alexandru Ra- B De la o zi...
J Ţesători« «le mătase Deva. Imediat ce nu ieşit de la tesut
progresului tehnic, spori­ în 1988 ne revin sar-'
rea competitivităţii şi efi­ cini mobilizatoarei dar stă GH. I. NEGREA ...ta alta materialele sint controlate in prima fază la aşa-zlsul „C.T.C.
esto
cunoscută
crud“,
controloare«
Anişoara
Mogoşunu
cienţei produselor româ­ în puterea noastră şi, sîn- pentru exigenţa faţă de caii tatea produselor.
neşti la export". tem hotărîţi să le înde­ (Continuare în pag. a 2-a)
ÎN SPIRITUL SARCINILOR SUBLINIATE DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU
LA PLENARA LĂRGITĂ A CONSILIULUI NAŢIONAL AL AGRICULTURII
Mobilizare amplă pentru efectuarea tuturor lucrărilor agricole
• Fertilizarea culturii or de toamnă şi a ogoarelor unde conducerile unităţi- ' suprafaţa prevăzută pen­
— grabnic încheiată I lor şi specialiştii nu au tru cartofi şi 32 . de ha
trecut încă eu hotărîre la pentru sfeclă de zahăr. De
• Recolta de legume — pregătită temeinic în a-
efectuarea lucrărilor ne­ asemenea, mecanizatorii
ceste zile I cesare, tergiversîndu-le ne­ Maxim Brumam şi Roman
| • Fiecare palmă de pă mint- folosită integral ! justificat. Dănilă au împrăştiat 420
La C.A.P. Ilia, fertiliza­ tone de gunoi de 10 ha
în unităţile C.U.A.S.C. 2 600 ha, în acelaşi timp, rea chimică a păioaselor destinate cartofilor. Restul
Ilia se acţionează- în aces­ au fost administrate în­ se efectua pe ultimele su­ cantităţii, de peste 10 0 0
te zile — în spiritul sar­ grăşăminte chimice pe prafeţe. în tarlalele „Ză- tone, aflat la capătul tar­
cinilor subliniate de secre­ 360 ha de ogoare, îndeo­ toane" şi „Ţarina Brîzni- lalelor se administrează în
tarul general al parti­ sebi pe suprafeţele care eului" se aflau la lucru aceste zile".
dului, tovarăşul Nicolae O activitate rodnică se
Ceau.şeseu, la recenta ple­ derula în ferma legumico­
nară lărgită a Consiliului lă a unităţii. Aici, sub
Naţional , al Agriculturii — coordonarea inginerei E-
cu hotărîre şi răspundere urmează să fie cultivate mecanizatorii loan Bru­ miiia Popa. şefa fermei,
Ia efectuarea lucrărilor cu sfeclă de zahăr şi car­ măm, Ghiţă Şerban, Sa­ echipele de cooperatori a-
menite să pună baze trai­ tofi. bin Crişan, loan Lăehescu meuajau solariile şi se­
nice recoltei viitoare. Pentru a obţine produc­ şi Constantin Gîta. Ingi­
— Se munceşte pe mai ţii sporite, începînd din nerul şef al cooperativei, mănau seminţele - pentru
multe fronturi — preciza toamna trecută au fost loan Cionca, ne declara: roşiile timpurii. Răsaduri­
Nicolae Nicula, inginerul transportate în cîmp a- „Am reuşit să încheiem le pentru varză şi gulioa-
şef al consiliului unic — proape 15 000 tone de gu­ fertilizarea griului pe toa­ re, semănâte cu eîtva timp
la -administrarea îngrăşă­ noi de grajd, din care pe­ te cele 300 ha, cultivate în urmă pe 1 0 0 0 mp, au
mintelor chimice şi natu­ ste 8 0 0 0 tone au şi fost şi a orzului pe întreaga şi răsărit.
rale pe terenurile ocupate administrate pe 2 10 ha. suprafaţă prevăzută. De Fertilizarea chimică so
eu păioase şi pe ogoare, în ce, priveşte legumele, acum eforturile noastre află în prag de finalizare
pregătirea recoltei de le­ se munceşte intens la pre­ se vor concentra la apli­ şi la C.A.P. Bretea Mure-
gume, precum şi curăţarea gătirea răsadniţelor şi în- carea îngrăşămintelor na­ şană. Mecanizatorul loan
şi fertilizarea pajiştilor sămînţarea culturilor tim­ turale şi chimice pe tere­ Ciugudeanu — care. exe­
naturale. Pînă la această purii la C.A.P. Ilia, Do- nurile destinate cartofilor cuta această lucrare coor-
Trustul S.M.A., centrul pentru rcparafll motoare Deva. dată, din cele 2 8C3 ha o- bra şi Lăpuşnic. Slab se
Cu aceeaşi pricepere şi preo cuparc pentru calitatea lu«ă-ă- şi sfeclei de zahăr. De
rilor, mecanicul Iosli Munduca recondiţionează nmbielaje cupate cu grîu şi orz fer­ acţionează la pregătirea fapt, am fertilizat cu sare M1RCEA LEPĂDATU
pentru motoarele tle tractor. tilizările chimice s-au e- recoltei de legume la potasică şi îngrăşăminte
xecutat pe mai mult de C.A.P. Gurasada şi Sîrbi. complexe 25 de ha din (Continuare in pag. a 2-a)