Page 82 - Drumul_socialismului_1988_02

Pnq. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

. Creaţia tehnico-ştiinţifică de masă •— (Urmare din pag. î) două unităţi economice,
2 300 de apertamente şi
noi, oraş drag tuturor ce­ 18 950 locuitori, trei şcoli
deziderat major de maximă actualitate lor care rie-am născut, elementare şi 2 893 elevi,
trăim şi învăţăm aici. Prin 107 profesori $i 11 me­
grijă părintească a tova­ dici, 101 ingineri şi 150 ■ vei
0 recentă consfătuire de buit la soluţionarea unui neşti Brad, Lupeni, Sime- nicipiul Deva), Otto Kail răşului Nicoiae Ceauşescu, maiştri. Astăzi, pe raza o- TKU PO
perativa
lucru organizată de Secţia maro număr de probleme ria, organizaţiile de partid (preşedintele G.I.T. Brad), secretarul general al raşului fiinţează şase în­ p. "'îucţic
de propagandă a Comite­ privind extinderea meca­ de Ia I.G.I.T.P.L.C.I.M., Graţian Faur (preşedinte­ partidului, preşedintele treprinderi industriale, nu­ vr34, în
tului judeţean de partid nizării, automatizării şi G.S.H., J.M. Orăştie, uni­ le Consiliului judeţean al Republicii, avem condiţii mărul apartamentelor nou bruarie,
a analizat modul în care, chiar robotizării produc­ tăţile miniere din Valea sindicatelor) au apreciat minunate de învăţătură şi construite este de peste 9 000 kg
Unitatea
în cadrul Festivalului na­ ţiei, creşterea randamen­ Jiului. că rezultatele obţinute în de viaţă, pentru care îi 5 000, iar al locuitorilor de eoltezo ş
ţional „Cîntarea ' Romă- tului de extracţie şi a pro­ în cursul anului trecut, 1987, deşi bune, nu re­ mulţumim din adîncul ini­ aproape 30 000; cei 5 662 perioada
x
niei", organele de partid, centului de scoatere la în unităţile productive şi flectă nici pe departe po­ milor noastre tinere. în de elevi învaţă în şase lată ver
alte cant
sindicale şi ale U.T.C., metal, îmbunătăţirea "ni­ în institutele de cerceta- tenţialul puternicului de­ ultimii ani s-au deschis şcoli generale şi un liceu
precum şi cele de specia­ velului tehnic şi calitativ re-proiectare, precum şi taşament de cadre tehnl- mine noi, s-au construit industrial, în care predau ■ SEC
litate acţionează pentru al producţiei, sporirea si­ în cele de învăţămînt au ■ co-ştiinţifice existent în fabrici noi, edificii sociai- 171 de profesori; de să­ ŞA. Luci
amplificarea activităţii de guranţei în funcţionarea fost soluţionate 3 025 o- judeţ. culturale, în care lucrează nătatea populaţiei se o- lenjerie .
peratlvel
creaţie tehnico-ştiinţifică agregatelor, instalaţiilor şi biective luate în studiu, S-a subliniat, de pildă, părinţii şi fraţii noştri mai cupă 42 de medici, în e- „Bucura“
în toate unităţile indus­ maşinilor, perfecţionarea din care 1 255 vizează cu în atenţia unor comi­ mari. Visul meu este să conomia oraşului lucrează vetlesc r
triale, agricole, de con­ sistemului şi mijloacelor creşterea productivităţii sii de creaţie tehnico-ştiin­ urmez Institutul de mine 363 ingineri şi 361 de şi harnic ;
fiecare
strucţii, aportul institute­ do conducere a activităţii muncii, 91 c r e ş t e r e a ţifică nu se află spre cer­ din Petroşani şj să lucrez maîştrî, iar producţia in­ plică fai
lor de cercetare ştiinţifi­ productive, creşterea pro­ exportului, 187 reduce­ cetare şi soluţionare cele în oraşul natal". dustrială a crescut de s-a situ;
printre
că şi inginerie tehnologi­ ductivităţii muncii. rea importului, 949 re­ mai acute şi complexe „în oraşul meu, Petrila, două ori şi jumătate. ale coop
că la promovarea progre­ Una dintre direcţiile, ducerea consumurilor ma­ probleme ale modernizării care s-a dezvoltat puter­ Au dispărut, cum poate acesta —
sului tehnic în producţia importante în care s-a ac­ teriale şi " e n e r g e t i c e , tehnologiilor de lucru, cu nic în ultimii. 20 de ani, observa lesne oricine, că­ rle şi pi
materială. ţionat este cea a atrage­ 543 se referă la îmbună­ influenţă nemijlocită asu­ de la reorganizarea ad- suţele pipernicite, înghe­ lunii feb i
toarele
1 nf orma rea p rezon tată, rii unui număr cit mai tăţirea calităţii produselor. pra productivităţii şi ca­ ministrativ-teritorială a pa­ suite una în alta, drumu­ concluse
•a şi o bună parte a cc- mare de oameni ai mun­ Eficienţa economică a a- lităţii producţiei, reduce­ triei, mă simt fericită, cu­ rile înguste, prăfuite, u- şi-au <ie
! >r care au luat cuvîntul cii la activitatea de crea­ plicării în practică a so­ rii consumurilor do mate­ nosc foarte multă lume şi nelteie rudimentare cu la proclu
5,7 la si
in cadrul dezbaterii, au ţie tehnico-ştiinţifică, a- luţiilor adoptate se ridi­ rii prime, materiale, ener­ n-aş vrea să plec nicioda­ care lucrau minerii în sub­
relevat convingător că în- vînd tendinţa transformă­ că anual la 1 578 milioa­ gie şi combustibil. De a- tă în oricare alt oraş mai teran. Frumosul bulevard ■ CER
: rea ga activitate a aces­ rii acestei activităţi într-o ne lei, din care sporul de semenea, numărul parti­ mare", scrie Tundy Laszio. al Republicii, cu patru Toreu.oi
rale şl
tor organe şi organisme a mişcare cu adevărat de producţie reprezintă 421 cipanţilor din rîndurile in­ iar Eugen Duma notează: benzi de circulaţie — încă se desfă
fost orientată cu mai mul­ masă. în acest scop au milioane, creşterea expor­ ginerilor şi subinginerilor, „în apropierea casei me­ în definitivare şi moderni­ petroşani
tă fermitate spre soluţio­ fost organizate schimburi tului — aproape 29 milioa­ maiştrilor şi muncitorilor le, de pe strada Taia, s-a zare — este flancat de o terii râs,
narea unor probleme de do experienţă, consfătuiri, ne lei, reducerea importu,- este încă insuficient, ceea riuţe str
tu alei eti
fond ale producţiei, cu mese rotunde, simpozioa­ lui — 517,4 milioane lei, ce determină caracterul invăţămii
prioritate modernizarea ne, expuneri, conferinţe, reducerea, cheltuielilor de limitat al activităţii crea­ şcolară ş
structurilor, dotărilor şi expoziţii, concursuri pe producţie — 577,4 milioa­ toare, atît ca amploare, pe coot
noi călit.
tehnologiilor, valorificarea meserii menite să popu­ ne lei, iar sporul de be­ cît şi din punctul de ve­ Petrila si tinereţea sa
superioară a resurselor de larizeze invenţiile şi ino­ neficii se ridică la 78,4 dere al cuprinderii pro­ » » ■ „1* 1
materii prime şi onerge- vaţiile realizate în uni­ milioane lei. blemelor de fond ale eco­ dku nl
generic t
iico, reducerea mai accen­ tăţile noastre, avantajele Tînăra generaţie a fost nomiei judeţului. Mai evi­ la Şcoal;
tuată a consumurilor spe­ economico ale acestora. prezentă în activitatea do dent se simte această la­ deschis noua mină Lonea- parte şi de alta de blo­ Lupcni,
cifice, antrenarea mai ac­ Un rol însemnat în aceas­ cercetare ştiinţifică şi in­ cună în domeniile agri­ Pilier. Aş dori să ajung in­ curi zvelte, cu apartamen­ marginea
pionierul
tivă în circuitul produc­ tă direcţie l-au avut, de ginerie tehnologică prin culturii, industriei uşoare, giner minier şi să lucrez te luminoase, multe alte pa t 80 <
tiv a unui volum sporit asemenea, consfătuirile şi preluarea a peste 10 0 te­ mici şi cooperaţiei meşte­ aici, lingă casa mea". străzi au fost asfaltate, responsa
de materiale refolosibile, schimburile de experienţă me, a căror valoare anua­ şugăreşti. Citim secvenţe intere­ tehnica nouă a pătruns şaniente
mentul
creşterea productivităţii cu caracter judeţean pe lă se. ridică Ia peste 500 Consfătuirea a benefi­ sante din oraşul lor, aşter­ hotă rit în abatajele mine­
muncii, asimilarea în pro­ diverse domenii: forestier, mii lei. ciat de un important nu­ nute cu căldură pe fila lor, munca oamenilor este
ducţie a unor produse cu transporturi feroviar şi Participanţii la consfă­ măr de propuneri menite de hîrtie de SimonaGon- mai uşoară, viaţa mai în­
caracteristici tehnice şi auto, precum şi cele or­ tuire, între care Viorel să determine ridicarea la ciulea şi Eduard Gyar- destulată.
funcţionale competitive. ganizate de comitetele Doda (G. S. Hunedoa­ un nivel superior a între­ mati, Jenica Nicoiae şi Despre aceste atribute
Institutele specializate, municipale şi orăşeneşti de ra), Gheorghe Davidescu gii activităţi de creaţie Cornel Ardelean, Adrian ale muncii şi vieţii lor în
comisiile inginerilor şi partid. O activitate mai (C.M.V.J.), Alexandru Pop tehnico-ştiinţifică în eco­ Zippenfenig şi Rodica Te- anii luminoşi ai „Epocii SV'SVA:
tehnicienilor din domenii­ susţinută au desfăşurat (I.P.H.), Valeria Stoian nomia judeţului. ieancă, Măritiş Stoica şi Nicoiae Ceauşescu", în mu' (Pat
le extracţiei şi prelucrării comitetele de partid mu­ (directorul Bibliotecii ju­ AVRAM MICU, Ileana Gălăţan, Petru Tă- cele două decenii de la tunsă (
cărbunelui şi minereurilor nicipale Deva, Hunedoara deţene), Ştefan Oana (pre­ activist al Comitetului maş şi Augustin Jianu, Pe­ reorganizarea administraţiv- OOAlîA:
seriile X-
au abordat şi au contri­ şi Petroşani, cele orăşe­ şedintele C.I.T. de la mu­ judeţean de partid tru Stanciu şi Victor Pă- teritorială a ţării, ar putea A); Ave
trăşcoiu. vorbi şi mulţi mineri des­ riilc I-II
Pădutca
Elevii, tinerii cetăţeni ai toinici, cum sînt şefii de ra); PE - 1
„Cerul senin ai limbii t Petrilei scriu despre ora­ brigadă Grigore Mîndruţ, tul lui N
române" — a atras o vie şul ior cu- pasiune şi dra­ Anton Florea sau Andrei In arşiţ;
\ participare, despre con­ ţ goste. Ei nu cunosc loca­ Antal - de la Lonea, uni­ icntbric)
liio
(Ui
I tribuţia literaturii la e- ţ litatea de acum 23, 25 său tate carboniferă fruntaşă, omul di
duearoa tinerei generaţii 30 de ani, de cînd o ştim care a lansat de. curînd lural); ’
truiatul
\ in .spiritul dragostei faţă noi, ca şi părinţii lor, chemarea ta întrecere so­ datul (I
\ ® Şezătoare literară. de patrie vorbind cu căl­ destul de modestă, fără cialistă către toate între­ NEA: I!
Cenaclul literar „Rit­ dură prof. Ioan Curoi, vlagă, -pe alocuri insalu­ prinderile de profil din Cîun II111
\ muri" din Deva a orga­ educatoarea Valorica t bră. Ei s-au născut, trăiesc ţară. Ori alţi bravi mineri, TRIL A:
s nizat, în colaborare cu Stoica şi eleva Elena t şi învaţă „înR-un ev a- ca Ştefan Alba, Ion C. străzii (i
RICANI:
\ conducerea I.C.R.A., o Stoica. Membrii cenaclu­ prins”, fără egal, denumit Radu sau Francisc Kovacs cătuşe (l
Şcoala
frumoasă şi apreciată şe- lui „Mugurii" de la cu numele ctitorului său - faima celei mai adinei riţl (Su­
\ zătoare literară dedicată C.P.S.P. — no informea­ l — Nicoiae Ceauşescu. De şi mai vîrstnice mine din it ABA ltx
i oamenilor muncii din a- ză corespondentul nos­ î aceea ei scriu frumos de­ ţară — Petrila. tru ncfi
rui); Ol
„Petrila, în care m-am
s ccastă întreprindere. Au tru Ioan Vlad — au pre­ ţ spre noile mine Petrild- născut a fost, este şi va b'
Sud şi Lonea-Pilier, de­
citit
creaţiile
din
lor zentat recitalul de poe­
( « 1
\ poetico Mariana Pînda- zie creaţie proprie „Me­ spre fabrica de mobilă şi fi un frumos oraş al mi­ Bi. Ci
ru, Constantin Gheorghe taforele dragostei do ţa­ magazinul general cu o nerilor", consemna cu mul­ neaţă —
\ t sa de. ci
Naidin, Luiza Landt, Da­ ră", iar şoimii patriei de suprafaţă de 4 000 mp, ţumire eleva Dana Zorilă. Incendiu
\ niela Drăghia, Dumitru la Grădiniţa nr. 4, in­ 1 despre noile blocuri cu „Petrila este un oraş BRAZI:
s Tuhuţ şi conducătorul struiţi do educatoarea î apartamente moderne, cu minunat, cu oameni minu­ paloş: s
cenaclului, scriitorul Va- Viorica Pop, au susţinut ferestre larg deschise „spre naţi", îşi exprima gînduri- nia lui
(Mureşul
\ lcriu Bârgău. cu gingăşie montajul li­ soare şi viaţă". le Marianne Kloos. şi de Ia
terar „Sub soarele copi­ ţ Dar, ca să le comple­ „Petrila va fi aşa, cum
s o Clubul artelor. La lăriei fericite". Expozi­ tăm cunoştinţele tinerilor sperăm noi, tinerii ei, u-
noştri colaboratori la bio­
s cinematograful „Modern" ţia de carte „Tinereţe — l grafia oraşului Petrila, a moase oraşe, pentru că
nul dintre cele mai fru­
din Hunedoara s-a des­
\ făşurat o nouă ediţie a educaţie — spirit revo­ \ oraşului lor natal, trebuia este oraşul natal", mărtu­
realizată
luţionar".
de
clubului artelor, organi­ să le spunem că în 1965 risea iuliana Kiss, în rîn-
zată de C.P.S.P., cu spri­ librăria nr. 27, şi filmul — anul Congresului al IX- durile scrise curat şi cursiv
jinul Consiliului muni­ documentar „Timp eroic t Fabrica de încălţăminte „Corvinul“ din Hunedoara. iea al P.C.R. şi al venirii pe coala de matematică, Pentru
:
cipal al Organizaţiei pio­ pe plai de legendă" au Fiecare centimetru de cco nomisit la «aşezarea ştanţei, la conducerea partidului în scurta dîgresune de la va fi ui
\ multiplicat la fiecare ştan ţarc ¡-au adus muncitoarei mai mul
nierilor Hunedoara. Ge­ întregit inspirat mani­ Mari a Cri.şan de la secţia croit importante economii de şi statului a tovarăşului o oră de... matematică. cădea
\ nericul actualei ediţii — festarea. material şi, firesc, un loc fruntaş in întrecerea socialistă. Nicoiae Ceauşescu —, în Aceasta este Petrila şi ales sub
Foto NICOIAE GHEORGHIU localitatea lor existau doar tinereţea ei.
Izolat c;
căzute
Prin bună organizare şi dăruire — (Urmare din pag. 1) ţare, nivelare şi desţele­ litri/mp.
moderat
donat de Lenica Popa Vi- Mobilizare amplă nire a lor. „Pînă acum — dic, cu
sublinia inginerul şef al
spre noi cîmpuri miniere •şinescu, inginerul şef al brigada, condusă de Eleo- cartofilor. Dar aici trebuie consiliului unic — au fost mă. T(
-sie pin
cooperativei — se străduia
crări pe mai mult de 82
(Urmare din pag. 1) tre, chemarea la întrece­ să asigure cantitatea ne­ iiora Moţiu sortau şi pre­ să sporească ritmurile de executate asemenea lu­ nlmo voi
lucru, atât la fertilizarea
tre zero
găteau pentru preîncolţit
re pe ţară adresată, cu cesară., de îngrăşăminte in cartofii destinaţi culturii păioaselor şi a cartofilor, de ha. Din această supra­ iar cele
hectar. Aflăm că au mai
ţiu, Dorel Iovănescu, Emil- puţin timp în urmă, de fost aplicate îngrăşămin- timpurii, iar alia echipă, cît, mai ales, la pregăti­ faţă, 40 do ha au fost a- plus 3 şi
Ovidiu Florea — la Lele- întreprinderea noastră că­ tele chimico pe 30 do ha din care am notat pe Vali rea recoltei de legume, rate şi pregătite pentru
so; Nicoiae Nicola, Adrian tre toate unităţile de pro­ destinate cartofilor şi 25 lîianga, Emilia Ungur, unde nu s-a acţionat a- însămînţări. Mai bine s-a La mu
Feier — la Vadu Dobrii; fil din ţară. de ha pregătite pentru Marin Cărmăzan, Maria proape deloc. acţionat la C.A.P. ilia, li umed,'
Ioan Armeafia, Vasile Ra- Realizările pozitive ob­ sfecla de zahăr. Emeric, Otilia Ungur şi O preocupare permanen­ Burjuc, Gurasada şi Rădu- coperit.
ba, Marin Ştefan, Li vin ţinute de colectivul Bri­ Concomitent se acţiona Maria Lup pregăteau în tă am remarcat în multe loşti. De asemenea, în eipitaţli
Andriş — la Boiţa-Haţeg; găzii geologice complexe la administrarea îngrăşă­ soră însămîntarea tomate­ dintre unităţile din multe unităţi s-au recupe­ ni nsoarc.
Dumitru Popescu, Petre Teliuc în perioada care a mintelor organice. Din lor timpurii. C.U.A.S.G. ILîa pentru re­ rat şi inclus în perime­ apă căzi
Rădulescu, Constantin Na- trecut din acest an con­ cele 1070 tone transporta­ Din cele 180 lin însă- darea în circuitul arabil trele arabile proprii noi păşi 15
pu, Gheorghe Filipoaica firmă hotărîrea şi anga­ te în cîmp, mecanizatorii nunţate cu cereale păioase a unor suprafeţe de teren suprafeţe agricole, prove­ moderat,
— la Strei. Ei sînt doar jarea oamenilor muncii do Gheorghe Sîrbu, Dorin nite din terenurile deţinu­ pînă la
cîţiva dintre fruntaşii bri­ aici do a materializa ne­ Pîrva, Nicoiae Petru.se şi la C.A.P. Sîrbi, mecaniza­ care pînă acum n-a fost te de cetăţenii care nu colind
găzii, care, împreună cu abătut orientările şi indi­ Sandu Ciugudeanu au îm­ torul Viorel Crişan a fer­ folosit sau a fost valori­ aveau dreptul la loturi în ceaţă c
întregul colectiv, sîntem caţiile secretarului gene­ prăştiat pînă la această tilizat chimic 13G de hec­ ficat necorespunzător. Ast­ folosinţă personală. Aşa chiciură,
serviciu
hotărîţi să muncim mai ral al partidului referitoa­ dată 600 tone de gunoi tare. Cooperatorii din bri­ fel, în toamnă .şi de la în­ s-a procedat la C.A.P. Ilia,
bine în acest an şi să o- re la necesitatea dezvol- pentru cartofi. în urma găzile conduse de Andre­ ceputul acestui an s-au Bretea Mureşană, Burjuc,
cupăm locul I în întrece­ 1 urii bazei energetice şi lor, cu plugurile, Ioan S'- ii ic Popa si Valeria Bol­ efectuat lucrări do defri­ Lăpu.şnic, Teiu ş.a. Acţiu­
rea socialistă pe I.P.E.G. do materii prime a ţării, ma şi Pascu Cărmăzan îl ti ura au împrăştiat ma­ şare a copacilor şi vege­ nea continuă, cu sprijinul
Hunedoara-Deva, susţinînd de a-şi îndeplini integral încorporau în sol. La rin­ nual gunoiul pe o supra­ taţiei lemnoase de pe o consiliilor populare, al ce­
lorlalte
compe­
organe
astfel, prin faptele noas­ sarcinile de plan po 1983. eiul lor, cooperatoarele din faţă de 13 ha destinată serie de terenuri, de cură­ tente.