Page 84 - Drumul_socialismului_1988_02
P. 84
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 415 • JOI, 25 FEBRUARIE 1988
a DIN JĂRILE SOCIALISTE
O BERLIN. - La fel ca clădire de 10 etaje se
majoritatea ţărilor lumii, întinde pe o suprafaţă-de
Lucrările reuniunii miniştrilor afacerilor Grupului Andin — Bolivia, Republica Democrctă Ger peste 10 000 mp. E este
a
Columbia, Ecuador, , Peru mană depune eforturi pen dotată cu săli de ' confe
externe ai tarilor balcanice şi Venezuela - transmite tru a folosi resursele e- rinţe, încăperi pentru in
OiGÖgüH agenţia Prensa Latina. In nergetice într-un mod cît terviuri, săli de expoziţii,
I BELGRAD 24 (Agerpres). voltarea legăturilor de document este exprimată mai eficient, cu atît mal o sală de cinematograf şi
Trimisul Agerpres, Va- prietenie între ţările bal preocuparea faţă de' pro mult cu cit nu dispune de de concerte, Un studiou
sile-Crişu, transmite: In canice, între acestea şi ■ BELGRAD. - După blema datoriei externe, surse naturale de carbu de înregistrări etc., fiind
capitala R.S.F. Iugoslavia toate celelalte state şi cum relatează agenţia care continuă să afecteze ranţi — cu excepţia celor concepută ca un centru
au început miercuri lu popoare ale lumii*. BTA, ministrul afacerilor serios eforturile de dez de lignit. Peste 80 lo sută de schimburi internaţiona
crările reuniunii miniştri Au luat apoi cuvîntul externe al R.P. Bulgaria, voltare ale celor cinci din totalul energiei elec le în domeniul culturii şi
lor afacerilor externe ai miniştrii de externe ai Petăr Mladenov, şi minis ţări, participanţii cerînd trice produse in R.D.G. artei.
ţărilor balcanice. Iau-parte ţărilor participante. trul de externe al Turciei, soluţionarea echitabilă a provine de la centrale a-
miniştrii Albaniei — Reis Mesajul adresat reu Mesut Yilmaz, au avut, la acesteia. Miniştrii relaţii limentate cu lignit. Dacă 0 BEIJING. —' In urmă
Malile ; Bulgariei — Petăr niunii de t o v a r ă ş u l Belgrad, un constructiv lor externe s-au pronunţat în anii 1980 R.D. Germa torii ani, activitatea de
Mladenov; Greciei — NICOLAE CEAUŞESCU, schimb de păreri in pro împotriva ' practicilor pro- nă a reuşit să obţină re cercetare ştiinţifică a -spa
-Karolos Papoulias; Iugo preşedintele Republicii So bleme privind relaţiile bi tecţioniste ale statelor oc zultate remarcabile în ţiului cosmic se va con
slaviei — Budimir Lon- cialiste România, mesaj laterale şi au semnat un cidentale industrializate, creşterea producţiei indus centra în R.P. Chineză a-
cear ; României — Ioan ascultat cu deosebită a- protocol care oferă noi unul dintre factorii ce îm triale, fără o creştere sub supra tehnologiilor moder
Totu; Turciei — Mesut tenţie şi primit cu viu posibilităţi pentru dezvol piedică progresul econo stanţială a consumului de ne, care să permită rea
yilmaz. interes de participanţi, a tarea raporturilor dintre mic regional. energie, în prezent se pu lizarea de staţii spaţiale
Participanţii la reuniu fost citit la începutul cele două ţări vecine. ne problema ca pînă în permanente şi a unor sis
ne au fost salutaţi de Ba intervenţiei sale de minis Documentul prevede crea ■ NICOSIA. - Intr-o 1990 să se economiseas teme de transport adecva
zar Moisov, preşedintele trul român al afacerilor rea unui grup de lucru declaraţie făcută la Nico că circa 80 milioane tone te - a declarat, publica
Prezidiului R.S.F. Iugo externe. pentru pregătirea proiectu sia agenţiei Taniug, noul de lignit, care să fie re ţiei „China Dai-ty", Sun
slavia, care şi-a exprimat Lucrările reuniunii, care lui unei declaraţii referi preşedinte al Ciprului, date spre prelucrare In
convingerea că ţările bal continuă joi, sînt prezi toare la principiile bunei Gheorghios Vassiliou, a dustriei chimice. Jiadong, adjunct al minis
canice, fiecare în modul date de ministrul de ex vecinătăţi, prieteniei şi subliniat că viitorul său trului industriei aeronauti
său specific, definit de terne al ţării-gazdă. cooperării bilaterale. Un guvern va continua poli O PHENIAN. - in cen ce. Aplicarea, acestui pro
sine-stătător, şi toate îm al doilea grup de lucru tica de nealiniere şi nea trul capitalei R.P.D. Co gram va permite continu
preună sînt capabile să se va ocupa de stdbilirea tralitate şi va îndeplini' un reene, Phenian, se ¡nalţă area lansării de sateliţi
răspundă aspiraţiilor şi unor măsuri concrete în rol mai activ decît pînă Casa Internaţională a Cul recuperabili, ce vor fi fo
aşteptărilor de pace şi P reşedi n tele Prezidiului vederea dezyoltăui coo acum în cadrul mişcării turii, a cărei construcţie a losiţi atit in telecomunica
colaborare ale tuturor po Republicii Socialiste Fe perării bilaterale în dife de nealiniere. fost încheiată recent. Du ţii, cit şi în desfăşurarea
poarelor balcanice. Vor derative Iugoslavia, Lazar rite domenii. Pe de altă parte, el a pă cum Informează agen unor experienţe — relatea
bitorul a subliniat nece Moisov, i-a primit pe mi apreciat că soluţionarea ţia ACTC, impunătoarea ză agenţia China Nouă.
sitatea ca reuniunea să niştrii afacerilor externe ■ COPENHAGA. - Parti problemei cipriote repre
contribuie la instaurarea ai Albaniei, Bulgariei, Gre dul Social-Democrat din zintă cea mai importantă
Unui climat nou în Bal ciei, Iugoslaviei, Româ Danemarca a salutat pro sarcină a mandatului său
cani, la întărirea încre niei şi. Turciei care parti punerea R.D. Germane prezidenţial.
derii şi a raporturilor de cipă la reuniunea dé la privind organizarea in lu
bună vecinătate, la dez Belgrad. . .
na iunie, ia Berlin, a unei H PHENIAN. - Repre
reuniuni cu privire la zentanta! R.P.D. Coreene selecţionata Franţei j în
La aniversarea a 40 de ani de la crearea zonele denuclearizate. Pur- în cadrul Comisiei milita JOCURILE vins cu 8 — 6 (după pre
• tătorgl de cuvint al social- re de armistiţiu, a cărei lungiri şi executarea lovi
Comisiei Economice a O,N.U. pentru democraţilor danezi a a- sesiune a avut loc la OLIMPICE turilor de penalitate) ectri-
prec.iat că organizarea u- Panmunjon, a condamnat DE IARNĂ pa Norvegiei — la înche
America Latină nei " asemenea reuniuni decizia S.U.A. şi Coreii de ierea timpului regulament
este utilă într-o perioadă Sud de a desfăşura ma tar de joc -scorul a fost
SANTIAGO DE CHILE a semnalat că în cele 40 cînd se impune asigura nevre militare comune CALGARY 24 (Ager egal : 6—6.
24 (Agerpres). — într-o de de ţări membre ale rea continuităţii procesului sub denumirea „Team pres). — Concursul de pa
claraţie făcută agenţiei C.E.P.A.L. s-â înregistrat de dezarmare, informează Spirit 88". El a afirmat că tinaj artistic din cadrul
(Prerisa Latina în ajunul anul trecut o creştere ,c- agenţia ADN. hotărîrea demonstrează Jocurilor Olimpice de iar F O T B A L
aniversării a 40 de ani de 'coriomică de .numai' 2 ,8 lipsa de dorinţă a S.U.A nă de la Calgary şi-a de BUENCS AIRES 24 (A-
îa crearea Comisiei Eco la sută, cu un spor al ■ QUITO. - Declaraţia şi Coreii de Sud de a da semnat învingătorii în gerpres). _ Intr-un inter
nomice a O.N.U. pentru produsului pe locuitor de finală adoptată la înche curs propunerilor R.P.D. proba tle dans, primul viu acordat agenţiei Pren
loc fiind ocupat de pe
America Latină (C.E.P.A.L.), aproape 0,5 la sută. Două ierea celei de-a Vl-a reu Coreene îndreptate spre rechea sovietică Natalia sa Latină, antrenorul e-
secretarul executiv al a- treimi dintr-un grup de niuni a Consiliului andin instaurarea păcii in re Bestemianova — Andrei chipei de fotbal a Argen-
cestui organism, Gert Ro 2 0 de state din zonă se al miniştrilor relaţiilor ex giune şi realizarea reuni- Bukin. Pe locurile urmă * linei, dr. Cârlos Bilardo.
află în recesiune de şase terne, desfăşurată în ora ficării paşnice a ţării, a declarat că pregătirile
ii aithal, a apreciat că ani, 1988 putînd fi a şap şul ecuadorian Cuenca, transmite agenţia ACTC. toare s-au situat cuplurile pentru mondialele din a-
este necesară o dezbatere tea perioadă consecutivă subliniază voinţa politică Marina Klimova — Scr- nul 1990 se desfăşoară
politică pentru adîncirea ghei Ponomarenko (U.R.S.S.) după un plan minuţios al
cu tendinţe economice în a guvernelor de a întări
cooperării, determinării declin, în condiţiile exis cooperarea regională, în şi Tracy Wilson — Ro- cătuit de conducerea fe
importanţei rolului statului tenţei unei datorii ex interesul păcii, securităţii bert McCall (Canada). deraţiei. în programul de
Proba
cu
de
sărituri
£n economie şi creşterii terne ce se ridică la 410 şi dezvoltării statelor schiurile de la trambulina antrenament sînt prevă
nivelului exporturilor. El miliarde dolari. zute stagii de pregătire fi
:
de 90 m s-a încheiat cu zică, meciuri de verificare
victoria finlandezului Maţii cu formaţii clin ţară. tur
Nykanen, cel care cîştiga- nee peste hotare etc.
Realităţi social-eeonomice din lumea capitalului se şi întrecerea de la tram Referindu-se la situaţia
bulina de 70 m. învingă
actuală din soccerul mon
torul a totalizat 224 puncte dial Bilardo a arătat că
(sărituri de 118,5 şi 107 m).
Marea Britanîe : venţiilor acordate altor 30 Japonia : Şomajul la sută numai în decurs fiind urmat în clasamen în materie de fotbal, tn
de institute de învăţămînţ de şase luni <— se men momentul de faţă toate
, „Şi mai multe superior nu se ţine sea 2,6 la sută ţionează în raportul a- tul* final de norvegianul ţările sînt în progres
zile de şomaj“ ma de rata inflaţiei. Pier Intr-un raport al gu mintit. (Agenţia China Erik Johnson — 207 9 Tehnicienii şi jucătorii sini
puncte şi iugoslavul Mat-
Nouă).
derea celor 5 000 de pos
i turi universitare este con vernului japonez se arată jaz Debelak — 207,7 -puncte. la curent cu ultimele nou
Referi ndu-se la marile siderată drept unul din că nivelul şomajului re La biatlon, în proba de tăţi tehnico-taetiee. dato
dificultăţi cu care se con tre cele mai serioase seis prezintă 2 ,6 la sută din Perspectivele : 10 km primul a trecut li rită vizionării pe viu sau
fruntă Marea Britanie în me care a zguduit învăţă- totalul forţei de muncă a s u m b r e nia de sosire Frank-Peter pe micul ecran, prin inter
domeniul ocupării forţei mîntul superior britanic, ţării. Numărul- celor a- Rotscb (R. D. Germană), mediul videocasetei, a ce
de muncă, publicaţia „In ca urmare a unei politici flaţi în căutarea unui loc O nouă creştere a şoma cu timpul de 25’08”1/10, lor mai importante jocuri
ternational Herald Tribu economice care vizează re- de muncă a fost luna jului şi o diminuare a pe locurile următoare cla- internaţionale. Practic nu
ne" subliniază că ultimii creşterii economice în sîndu-se sportivii sovietici mai există secrete.
în ce mă priveşte, a spus
opt ani au însemnat pen R.F. Germania — acestea Valeri Medvedţev — 25'23'’ Bilardo, sînt pentru nou
tru această ţară mai multe DiN PRESA STRĂINA sînt principalele concluzii 7/10 şi Serghei Cepikov — tăţi şi pentru încorpora
zile de şomaj pe locuitor. ale unei prognoze pe a- 25’29”4/10. rea lor imediată în sche
Cit în cele patru decenii Concursul de patinaj vi mele de joc. Bineînţeles,
ducerea cheltuielilor indi trecută de aproximativ nul 1988 a Institutului de teză a continuat cu proba
precedente. In perioada ferent de implicaţiile ma 1,62 milioane. (Agenţia cercetări economice I.F.O. .sînt adept al jocului
de guvernare a conserva jore alo unor astfel de China Nouă). din München, citată de feminină de 3 000 tn cîşti- ofensiv pentru că cine
torilor, şomajul s-a triplat măsuri. („Daily Tele- agenţia DP A. Numărul gată de sportiva olandeză „loveşte" primul cîştigă
Ln Marea Britanie, rata a- graph"). Şomeri cu... diplomă şomerilor înregistraţi ofi Yvonne van Gennip în Dar, în fotbal, pînă la ur
4’11”94/100, rezultat ce
cestuia situîndu-se, în pre cial va creşte de la 2,23 constituie un nou record mă, totul depinde de ju
zent, la 13 la sută din for Franţa : Şomaj şi... Situaţia celor aproxima milioane la 2,30 milioane, mondial. Pe locurile urmă cătorii pe care îi ai. Fără
ţa de muncă activă a ţării. tiv 110 0 0 0 de şomeri în în ce priveşte creşterea toare s-au situat concuren jucători buni nu există
Şi aici. şomajul îşi recru profitul maxim registraţi oficial în R.F.G. economică, prognoza din tele din R.D. Germană, tehnică. iar fură tehnică
tează cel mai mare număr la categoria absolvenţilor toamna trecută a cinci Andrea Ehrig — 4’i2”09/ nu -se pot aplica ideile
de victime din rândurile După cum informează cu studii superioare s-a institute do frunte vest- 100 şi Gabi Zange — 4’16” tactice, a conchis Bilardo
tineretului. („International cotidianul „L’Humanite", înrăutăţit sensibil — se germane, care estimau că 92/100.
Herald Tribune"). anual, în Franţa sînt su arată într-un raport al o- aceasta va ajunge la 2 la Proba de sărituri cu ŞAH
primate circa 10 0 0 0 0 lo ficiului federal pentru sută, a fost corectată de schiurile (pe echipe) pen MOSCOVA 24 (Ager
„Un adevărat seism" curi de muncă, iar peste problemele muncii din I.F.O., care apreciază că tru Combinata nordică a pres). — Meciul de baraj
3,5 milioane de francezi Nürnberg. Astfel, se men în 1988 nu se va depăşi revenit formaţiei R. F. dintre marile maestre so
Ziarul „Daily Telegraph" sini privaţi de contracte ţionează că, la categoria unu la sută. Institutul Germania — 629,8 puncte, vietice Nana Ioseliani şi
informează că reducerea de muncă. „cadre didactice şi oa I.F.O. îşi justifică estimă urmată de Austria — Elena Ahmîlovskaia a con
alocaţiilor guvernamentale Ziarul denunţă faptul meni de ştiinţă", pentru rile sale prin faptul că 626.6 puncte şi Norvegia — tinuat la Ţhaltubo cu
acordate universităţilor se că, în timp ce o însem fiecare loc liber de mun în R.F.G. se înregistrează 595.6 puncte. partida a doua, încheiată-
va solda cu desfiinţarea nată parte a populaţiei că, în prezent concurează „o slăbire clară a econo Turneul de hochei pe remiză. Scorul este de
a 5 000 dintre cele 30 000 este privată de locuri de 59 de solicitatori. Mari miei şi a conjuncturii“. O gheaţă a programat două 1,5—0,5 puncte în favoarea
;
posturi de profesori uni muncă, de locuinţe şi de probleme în găsirea unu situaţie dc criză se mani partide pentru clasament, lui Ioselftini. întrecerea
versitari. Unui număr de alte drepturi, circa 10 0 0 0 0 loc de muncă au tinerii festă în special ln ramuri în meciul pentru locurile cuprinde şase partide, cîşr
zece universităţi li s-a de familii deţinătoare de medici, cererea de fizi ca mineritul, metalurgia 9—10, reprezentativa Aus tigătoarea urmînd să ob
notificat deja că în vii acţiuni cîştigă sume enor cieni şi biologi este în şi construcţiile navale, triei a întrecut cu scorul ţină dreptul de a susţine
torul an şcolar vor avea me, depăşind în total va continuă scădere, iar şo unde şi-au pierdut locul de 3—2 (0—1, 3—1, 0—0) meciul pentru titlul mon
fondurile subţiate sub loarea bugetului statului. majul în rîndul cadrelor de muncă peste 35 000 de formaţia Poloniei, iar în dial cu actuala campioană
stanţial, iar în cazul sub- („L’Humanite"). didactice a sporit cu 5 oameni. (Agenţia DPA). cel pentru ■ locurile 11—12, Maia Ciburdanidze.
COLEGIUL DE REDACŢIE: Sabin Cerbu, Ion Cloclei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate (redactor şef), Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob |_112£Li
1
=—------------------------ ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ;----- ———--------------------------------------------------------
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: 2 700 Deva, slr. Dr. Petru G roza, nr. 35. Telefoane: .11275, 12157, 11585. Telex :'72288. TIPARUL: Tipografia Deva, str. 23 August nr.275.