Page 85 - Drumul_socialismului_1988_02
P. 85
mîntul înseamnă viată
c^l NTREAGA-I PUTERE RODITOARE
■ ■ ■ D E P L I N !
Preocupări sporite, rezultate bune
in folosirea terenurilor agricole
Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA fll P.C.
— Mobilizaţi dc sarcini
M S I U U t U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N le şi orientările cuprinse lîmplă cu pământul, cum fără să producă. Cc s-a
realizat concret, cum se
este pus în valoare, o a-
în Raportul prezentat do teslă şi atenţia acordată acţionează în continuare?
t o v a r ă ş u l Nicolae acestui aspect în adună — în fiecare cooperativă
Anul XL, nr. 9 416 VINERI, 26 FEBRUARIE 1988 4 pagini - 50 bani Ceauşescu la Conferinţa rile generale din coopera s-a trecut la redarea unor
Naţională a partidului, în tivele agricole de produc terenuri în circuitul ara
celelalte documente pri ţie. Practic, în toate fo bil încă din toamna tre
vind dezvoltarea agricul rurile democraţiei coo cută. în acest an lucră
turii, organizaţiile de peratiste oamenii au cri rile nu continuat, la exe
Hotărîrîie Conferinţei Naţionale a partidului-program de muncă partid, conducerile colecti ticat folosirea neraţională cutarea lor participînd,
ve, toţi cooperatorii din a p ă nj î n t u 1 u i, ce- împreună cu membrii coo
şi de luptă al comuniştilor, ai tuturor oamenilor muncii unităţile consiliului nos peratori, lucrători şi uti
tru unic — sublinia loan laje de la I.E.E.L.l.F. De
Căstăianu, preşedintele C.U.A.S.C. va. A existat o bună cola
Voinţa siderurgiştilor, măsurile tehnico* C.U.A.S.C. Geoagiu — şi-au G E O A G I U rezultatele nu s-au lăsat
borare, în acest sens, iar
sporit preocupările pentru
mai buna folosire a pămîn- -aşteptate. Astfel, încă la
organizatorice eficiente - „cheia“ viitoarelor tului, valorificarea supe rînd conducerilor unită finele anului trecut la
rioară a fiecărui metru
C.A.P. Aurel Vlaicu, Ro-
Cigmău
pătrat de teren. în acest ţilor să acţioneze cu răs ş.a. au fost redate agri
Pişchinţi,
mos,
context, depistarea şi re
pundere pen t ru rei n t re
rezultate superioare in producţie a unor suprafeţe care, ducerea în perimetrul a- culturii suprafeţe între
darea în circuitul arabil
rabil a tuturor terenurilor
3—9 lui, care nu produceau
do-a lungul anilor, au de nefolosite, angajîndu-so nimic. în această primăva
Tezele şi orientările de anului trecut s-au asimi Iul posibilităţilor tehnico- venit slab productive se să contribuie prin muncă ră vom mai relua în cul
exccpţion a Ui însemnăta le lat în fabricaţie 11 noi maleriale asigurate. în- află în centrul atenţiei la realizarea lucrărilor ne tură încă aproximativ 23
teoretică şi practică pen produse • 54 procese teh Ir-aclevăr, a.şa după cum Că nimeni, începînd de la cesare. de hectare la C.A.P. Ge
tru activitatea fiecărui co nologice şi 25 standarde a -rezultat din analiza de membrii cooperatori, pînă — Deci, toată lumea în oagiu, Aurel Vlaicu şi Ro-
lectiv de muncă, formu dc produse au fost îmbu taliată a lipsurilor şi ne la preşedinte de unitate ţelege valoarea pămîn- MIRCEA LEPĂDATU'
late de secretarul gene nătăţite • s-au aplicat 103 ajunsurilor din fiecare sau primar de comună, nu tului, necesitatea de a nu
ral al partidului, tovarăşul măsuri de perfecţionare a uzină a Combinatului si este indiferent ce se în- lăsa nici o palmă de teren (Continuare in pag. a 3-a)
Nicolae Cenuşescu, în ma organizării şi modernizării derurgic Hunedoara, din
gistralul Raport prezentat proceselor de producţie • C.S.V. Călău şi I.F. Vlă-
la Conferinţa Naţională şi s-au recuperat şi -reintro hiţa, cauzele care au ge
în importanta cuvin ţarc dus în circuitul productiv nerat nerealizăriie din, a-
la recenta plenară a Con 'ISO 000 tone materiale rc- nul trecut trebuie căutate
siliului Naţional al Oame În stilul de muncă al or
nilor Muncii, chemările AUTOCON DUCEREA ganului colectiv de con
adresate întregului nostru ducere al centralei, în cel
popor — tată fundamen MUNCITOREASCĂ al consiliilor oamenilor
tul trainic de pe care re- muncii de la toate nive
p rezen ta n t ii oamenilor i N A C Ţ I U N E lurile, care n-au reuşit să
muncii din unităţile Cen mobilizeze în. permanenţă,
tralei industriale siderur în rnod exemplar, colecti
gice Hunedoara, întruniţi vele de muncă la îndepli
în forumul a u loco n duce Centrala industrială nirea întocmai a sarcini
rii, al democraţiei munc - siderurgică lor de plan încredinţate.
:
l.o roşi i revoluţionare. ai Nu a fost omisă nici rele
analizat activitatea desfă Hunedoara varea unor greutăţi obiec
şurată şi rezultatele obţi tive, cum au fost . cele
nute în realizarea sa re privind aprovizionarea ne
v
nilor dc plan pe ' anul folosibile din otel, 16 0 0 0 ritmică şi în cantităţi in • " • ■°>-
A * ''' î
19117. stabilind măsurile tone cărămizi bazice şi si- suficiente cu unele mate ? ii m »pi i %
ce se impun pentru înde licoaiuminoase, 800 tone rii prime şi materiale de ' 0*''"? ' £ V ./■'Vi/v/,. ,'CŸ
;
plinirea integrală a pre nichel, 2 10 tone feromo- strictă necesitate în pro ■ -mum
vederilor de plan pe acest libden, 1 0 0 0 tone fero- cesele de producţie (eăr- lll# l § é
an la toţi indicatorii. crom din materiale feroa ■ bune, feroaliaje, .calcar, im
Dintre realizările nota se aliate a au fost recon produse refractare, fier ÉSWfMi
bile obţinute de colecti diţionate piese de schimb veclii şa.).
vele combinatelor siderur în valoare de 254 milioa în intervenţiile lor, Du Turnatoria întreprin
gice de în Hunedoara şi ne lei, 12 5S0 tone utilaje mitru Bobârnea şi Ale derii pentru piese de Rezultatele muncii pline de dăruire
Oălan, precum şi cel din de turnare, 2123 tone ci xandru Rus au arătat că schimb şi reparaţii utilaj
minier Deva. Ca proas
Întreprinderea de fier Vlă- lindri dc laminor, 580 to îndeplinirea şi chiar de peţi absolvenţi ai şcolii
hiţa am reţinut: o faţă ne oale de zgură, 305 tone păşirea prevederilor de profesionale de pe lingă a unui colectiv didactic
de primul an al actualu electrozi de grafit. plan pe anul trecut la u- Idccul industrial nr. I
din Deva» tinerii turnă-
lui cincinal. în 1987 s-au Dar tot din cuprinsul z.ina nr. 2 furnaie-aglome- torî-formatori Marius to-
înregistrat sporuri de dării de seamă ara con rare din C.S. Hunedoara ma. Miron Tomuţa, Mir- Doi ani consecutiv, Şcoa lui eficient. Tot ceea pe
lil 0 0 0 tone profite grele, semnat şi faptul că reali cca Incob s-ou integrat la generală din Gurasada inlîlneşti este rodul auto-
cu bine în colectivul de
19 000 tone oţel beton I*C, zările obţinute sînt infe MIRCEA DIACONU aici, avînd şi bune re a ocupat locuri fruntaşe, dotării, al muncii pline
80 0 0 0 tone sîrmă pentru rioare sarcinilor de plan zultate in muncă. respectiv 1 şi li, în între de dăruire a elevilor,« in
trăgătorii ş.a. « în cursul şi nu se situează la nive- (Continuare in pag. a 3-a) cerea socialistă organizată el rumaţi do profesori,
de Inspectoratul şcolar ju de-acum conştienţi ¿le
deţean. Sînt rezultate care preţul efortului colectiv,
Un moment apropiat: începerea înzidirii blocului ceramic fac cinste colectivului de capabili deopotrivă şi să
cadre didactice de aici.
păstreze cum se cuvine
conducerii şcolii — comu (rod al educaţiei desfăşu
Revenim, după numai nalizarea închiderii tepleu- acum,, formaţiile pe care Şeful unei echipe de zi nişti care şi-au înţeles pe rate — n.n.) ceea co au a-
ci Leva zile, pe şantierul cii pentru crearea unui le coordonaţi ? dari, Imre Marlon, con deplin menirea lor de e- gonisit cu trudă.
bateriei de cocsificare nr. mediu, cît de cît, mai cald — Tinichigiii din echipa firmă obiectivul central
3. Intervalul scurt nu a necesar efectuării zidăriei. lui Iosif Vasiliu lucrează al constructorilor: „La zi
permis schimbări prea După o „roată" dată şan la învelitoare (acoperiş — dărie putem lucra, con ŞCOALA GENERALĂ GURASADA
mari. Putem, totuşi, con tierului, într-unul din n.n.), lăcătuşii conduşi de form normelor tehnice,
semna finalizarea micii puncte îl întîînim pe slng. Ghcorghe Roşea execută numai de la plus 5 grade ducători, chemaţi să în lui prim-popas îl consti
platforme din faţa bate Mircea Dumitraş. Este un închiderea pereţilor late în sus. După terminarea nobileze conştiinţe, să for tuie cabinetul de limba şi .
riei, pentru depozitarea om minunat, pe care îl rali ai bateriei, echipa de „închiderii" bateriei — lu meze, la rîndul lor, oa
cărămizilor. Deci, utilaje ştim de mai mulţi ani şi vopsitori condusă de loan crare din care mai este meni de nădejde, viitori literatura română. Pe fie
care masă de lucru sînt
le de transport şi de ridi face parte dintre acei con Pop montează geamurile foarte puţin — sperăm să
cat care forfoteau în jurul structori despre care sc armate şi execută lucrări- avem mediul ambiant ne constructori ai societăţii aşezate ordonat îndrepta
obiectivului şi-au îndepli cesar începerii lucrărilor". socialiste. re ortografice, culegeri de
nit — se poale spune — în apropierea bateriei, „Cu aproximativ opt texte literaro pentru cla
o primă fază a misiunii. OBIECTIVELE DE INVESTIŢI) — REALIZATE lin grup de tineri electri ani în urmă, ne mărturi sele V—VIII. De-a lungul
Spre bateria nr. 2 se mai cieni — conduşi de mai sea prof. loan Naghi, di pereţilor se înlilnesc vi
văd doar două buldozere EXEMPLAR, ÎNAINTE DE TERMEN ! vârstnicul Marin Ghioală rectorul şcolii, au fost re trinele unei bogate biblio
care întind zgură şi nete Reporter pe şantier — lucrează la întinderea partizate, aproximativ în teci cuprinzând cărţi so
zesc gropi aproape ile te şi rînduirea unor cabluri. acelaşi timp, cadrele di licitate dc programa şco
melia obiectivului. Şi în BATERIA BE COCSIFICARE nr. 3 CĂLAN Sînt: Vi orei Lăpujpan, dactice ce pot fi întîlnilo larii. într-un colţ înlilnoşti
că o imagine nouă ce tre Dumitru Iaţu, Gheorghe şi azi — Mircea lacob colecţii de ziare şi „Tri
buie notată: au apărut Trofin şi Viorel Văcariu. Doina Niculn, Iulian Hai buna şcolii". La îndemînă
primele „pachete" cu că „Executăm — ne spune duc, Constantin Băţălan se află materialul didac
rămidă refractară. „Aceas poale spune că în lucră le de vopsitorie, iar dul şeful echipei — instalaţia profesori, Alexandrina tic, aparatura de practi
ta — ne spune tovarăşul rile ce le semnează îşi zi gherii lui Dumitru Vlădoi electrică provizorie, pen Brinda, învăţător. Cu toţii că şcolară — magnetofoa-
Ştefan Laczlco, diriginte desc şi o parte din sufle fac o podină din dulapi tru a asigura iluminatul nc-am unit eforturile pen no, pickup, staţie dc am
coordonator de şantier — tul lor. Acum, subingine- de lemn la marginea ba nhcesar după închiderea tru a lăsa ceva în urm:; plificare, retroproi eeloare
înseamnă că s-a apro.piat rul aleargă de la un punct teriei. Aceasta va permite cu tablă ondulată a te- noastră. Majoritatea dotă realizate prin munca ele
termenul pentru începerea de lucru la altul, se în aducerea cărămizii, cu mo- pleucii .şi acoperişului...“. rilor de care dispunem vilor. Pardoseala oslo a-
zidăriei la blocul ceramic tostivuitorul, cît mai a- Este frig. Se vede şi pe sînt realizate pe plan lo coperită cu mochete. Sîn-
al bateriei. Practic, înzi- grijeşte de sosirea mate obrajii şi-n palmele, con cal". tem siguri că atmosfera
direa trebuie începută rialelor la îndcmîna oa proape de placa duzelor structorilor. Dar, aceşti Trecînd pragul cabinete cabinetului îi îndeamnă
chiar în această săptă menilor. unde va începe tnzldirea oameni sînl căliţi şi nimic lor organizate pe discipli pe elevi să-l frecventeze
mână*. — Trebuie — ne spune blocului ceramic. Deci, nu-i abate de la munca ne şcolare, rămâi plăcui cu respectul cuvenit, cu
— să asigurăm începerea toate forţele noastre sînt impresionat de modul în emoţie, dar mai ales cu
— Ce anume condiţio concentrate acum spre a- lor. Sarcinile de plan îi care acestea sînt dotate
nează pornirea acestei im la timp a înzidirii blocu sigurarea condiţiilor ne îndîrjesc şi le încălzesc şi gospodărite, fapt ce MINEL BODEA
portante lucrări ? lui ceramic. munca.
cesare începerii lucrărilor contribuie la crearea am
— în primul rînd, fi **- Ce lucrări execută, de zidărie. MARIN NEGOIŢÂ bianţei necesare studiu (Continuare in pag a 3-a)
