Page 86 - Drumul_socialismului_1988_02

DRUMUL SOCIALISMULUI
2

m sci,
IUKNŢA.
rotroşan
ii/--mi şi
nelor or
Acţiune fermă pentru realizarea Printr-o bună organizare — buri de
ţeg au
1 S care au
didactice
pro baze temeinice producţiei de legume Keuniunl
gijlll
tul
temă:
Animaţi de dorinţa fier­ uj. mcuii- uiauuivrţiv ridicare a calităţii produ­ realizare ,
binte de a răspunde prin manent încadrarea în nor­ selor, în sensul do a de­ Referindu-se la necesi­ gunoi cel puţin 30 la sută productiv ridicat, iar trac­ interddsci
fapte de muncă vibrante­ mele de consuni la mate­ termina realizarea măsuri­ tatea sporirii producţiei din suprafaţa ce se culti­ toarele .şi maşinile agrico­ darea »
lor chemări şi îndemnuri riale, energie şi combus­ lor începînd din abataje, do legume, în cuvîntarea vă cu legume. In acelaşi le sînt puse în stare de
■ l.l
adresate tuturor mineri­ tibil, precum şi la nor­ în scopul evitării cheltu­ rostită la recenta plenară timp, s-au fertilizat cu funcţionare. Spre deose­ (ICI. DIN'!
lor ţării de către cel mai mativele de stocuri. Ga ielilor şi consumurilor inu­ lărgită a Consiliului Na­ îngrăşăminte chimice toa­ bire de anii anteriori, în montele
iubit fiu al poporului nos­ urmare, anul trecut nu am tile, cu aiît mai mult cu ţional al Agriculturii, .se­ te cele 45 de hă ocupate toamna anului trecut, pen­ de la şi
tru, tovarăşul Nicolae înregistrat nici o depăşire cît calitatea reprezintă un cretarul general al parti­ cu legumc-verdeţuri, asi- tru prima dată, s-au cul­ nr. t, fi,
Ceauşescu, minerii şi pre­ la normele de consum, iar criteriu de bază al retri­ dului, tovarăşul Nicolae gurîndu-se stocul necesar tivat cu ceapă 50 de ha, şi Certeju
paratorii din Poiana Rus- stocurile efective de ma­ buirii. Ceauşescu, a subliniat că .şi pentru celelalte cul­ iar pe alte 50 de ha arpa­ în aceas
căi îşi amplifică eforturile terii prime şi materialo, în această perioadă do în acest an trebuie acţio­ turi. gicul se va planta în a- adunări i
re şi se
pentru a da ţării tot mai producţie netermmată şi început de an, colectivele nat cu maximă răspunde­ O deosebită preocupare ceastă primăvară în vede­ multului i
mari cantităţi de mine­ produse finite se situează de mineri şi preparatori re pentru ca să se reali­ există pentru asigurarea rea producerii cepei us­ menteio •
reuri de fier şi neferoase, sub nivelul normativelor. din Poiana Ruscăi, mobi­ zeze cel puţin 12 milioa­ unor răsaduri de calitate cate. ţătoare ;
pentru creşterea aportu­ Toate aceste succese au lizate do hotărîrile Confe­ ne tone produse. Este o şi în cantităţi care să a- Pentru cunoaşterea şi desfăşour.
lui judeţului Hunedoara fost posibile datorită ac­ rinţei Naţionale a partidu­ sarcină la înfăptuirea că­ copero necesarul în func- aplicarea tehnologiilor îna­ „I-egămîn
la continua lărgire şi di­ tivităţii complexe, perma­ lui, de sarcinile şi orien­ reia şi legumicultorii do intate, la cursurile agro­ patriei“.
versificare a bazei de ma­ nente pe care au desfăşu­ tările reieşite din cuvîn- la A.E.S;G.H. Deva sînt zootehnice s-a insistat pe
terii prime necesare dez­ rat-o organizaţia de partid, tarea secretarului general mobilizaţi să-şi aducă în­ A.E.S.C.H. DEVA ridicarea pregătirii profe­
voltării economiei naţio­ al partidului, tovarăşul treaga contribuţie. „Avem sionale a legumicultorilor
nale în. cincinalul 1986— I. M. HUNEDOARA Nicolae Ceauşescu, la ple­ prevăzut — no relata in­ şi mecanizatorilor.
i 990. nara Consiliului Naţional ginerul şef al unităţii, L’"- ţie de densităţile optime O activitate rodnică s-a
Avînd mereu în atenţie al Oamenilor Muncii, şi-au viu Ghirca — să realizăm stabilite la fiecare cultu­ desfăşurat şi în cele două
aceste imperative majore, consiliul oamenilor mun­ intensificat eforturile pen­ aproape 12 0 0 0 tone legu­ ră. Pe lingă cele 1,8 mi­ ferme pomicole, unde s-au DEVA :
întregul colectiv de mun­ cii, organizaţiile de sindi­ tru livrarea unor canti­ me şi 700 tone fructe. lioane fire răsad ce se încheiat lucrările do tă­ mû (Pair
că al unităţii noastre a cat şi U.T.C. pentru per­ tăţi mereu sporite de mi­ Pentru materializarea o- produc la seră pentru so­ iere şi prima stropire de cunsă (/
DOAHA:
acţionat cu forţe sporite, fecţionarea programării nereu do fier şi nenieta- bîectivelor ce ne revin larii, s-a pregătit temei­ iarnă. Şi aici s-au trans­ seriile I-
reuşind să obţină rezulta­ producţiei, întăririi con­ lifore. în prima lună a a- din programele judeţene nic realizarea în fermele portat si so aplică peste A) ; Aver
te de prestigiu în muncă. trolului şi sprijinirii for­ ceslui an, am obţinut su­ de dezvoltare a legumicul­ proprii a peste 5,2 milioa­ 2 300 tone îngrăşăminte riile I-II
Püdurea
Ani încheiat anul 1987 eu maţiilor de lucru, adop­ plimentar sarcinilor de tura şi pomicultura, con­ ne fire ce vor fi plantate organice, la acţiunile a- ra); PHTJ
;
depăşiri importante. La tări; unor măsuri mai o- plan 3,2 milioane lei la ducerile asociaţiei ş fer­ în cîmp şi solarii, cît şi hiintitc remareîndu-se ă- tul Iul Ne
producţia fizică au fost li­ peralive şi eficiente în producţia marfă, peste melor situează. în centrul a unui disponibil de valo­ portul unor lucrători ca: In arşiţa
vrate suplimentar econo­ sectoare şi locurile de 110 0 tone fier în minereu preocupărilor, ca şi în rificat la alte unităţi şi Monica Dobra, Violeta Ro­ lembrle) ;
Hlo (Unii
5
miei naţionale 8 500 tone muncă. marfă, 5 900 tone dolomi­ anii anteriori, folos rea cu la gospodăriile populaţiei deau, fon Crăciun, Petru Omul din
fier în minereu, 39 440 to­ în centrul activităţii or­ tă siderurgică şi 225 tone eficienţă ridicată a între­ — circa 400 000 fire. De Ruda, Glieorghe Făzecaş, turad) ; V
ne dolomită siderurgică ganizaţiilor de partid, sin­ talc preparat. gii baze tehnico-materiale. menţionat că prin repica- Septimiu Anca 'şi alţii. truiatul -
datul (Ia
şi 990 tone talc preparat, dicat şi U.T.C., a consi­ Ţinînd seama de unele In vederea obţinerii unor rea acestora se creează Retribuirea muncii în NEA: Pu
ia producţia marfă sporul liului oamenilor muncii neîmpliniri din anul tre­ recolte superioare la toa­ condiţii do eşalonare mai acord global, aplicarea cu pat 'ine
valoric obţinut s-a ridicat am situat mai ferm pre­ cut, punem un accent mai te culturile şi pe întreaga bună a recoltei, se eîşti- fermitate a principiilor SA. ¡di
tore.-».; : l
ia peste 35 milioane lei, ocuparea pentru aplicarea mare pe realizarea sarci­ suprafaţă cultivată .cu le­ gă în timpurietale pentru autoconduccrii, autofinan­ da a fi
iar la producţia netă — în viaţă a programelor nilor din domeniile inves­ gume, se află în execuţie a se evita deprecierea cau­ ţării şi autogestiunii sînt BIW» ?: C
(Sti.;àia >
la 2G,1 milioane lei. A- privind perfecţionarea con­ tiţiilor şi protecţiei mun­ extinderea şi moderniza­ zată de brumele de toam­ obiective a căror materia­ TIU : Cale
somenea rezultate le-am tinuă a organizării şi con­ cii, în care rezultatele nu rea amenajării pentru iri­ nă şi de creşterea pro­ lizare este urmărită per­ oaselor
ibţinut mai ales pe seama ducerii procesului do pro­ se situează la un nivel co­ gaţii (do la 250= la 440 ha ducţiei cu 4— 6 tone la manent cu exigenţă şi TEC, : On
reşterii' productivităţii ducţie, asigurarea funcţio­ respunzător. De asemenea, — n.n.), astfel îneît, în hectar. Sortimentele de le­ deosebită răspundere. (Dacia) :
muncii cu 6 ,8 -la sută şi nării, întreţinerii şi repa­ căutăm mereu soluţii pen­ raport de condiţiile speci­ gume timpurii — varză şi Măsurile întreprinse pi­ mir: SlM
de vicsp
i reducerii cheltuielilor rării corespunzătoare a in­ tru asigurarea realizării fice, udarea să se facă fie conopidă — sînt însămân­ IEI A: V
totale la 10 0 0 lei produc­ stalaţiilor şi utilajelor mi­ extracţiei în mod ritmic, prin brazde, fie prin as- ţate pe 3 600 mp şi se va uă acum şi cele ce se iau capăt (la
ţie marfă cu 67,6 lei, din niere si din uzinele de cu-Tleosebire la sectoarele persiune". ajunge la o suprafaţă do în continuare la A.E.S.C.H.
care 14,2 lei la cheltuieli­ preparare, aprovizionarea de fier, astfel îneît să reu­ Ţinînd seama de expe­ 7 000 mp pentru celelalte Deva sînt menite să asi­
le materiale, fapt ce a con­ tehnico-materială a locuri­ şim îndeplinirea do la în­ rienţa acumulată, o aten­ culturi. Totodată, s-au pus gure temelii trainice pro­
dus la obţinerea unui be­ lor de ihuncă, precum şi ceputul fiecărei luni a sar­ ţie aparte se acordă ridi­ la prcîncolţire cartofii ducţiei de legume, spori­
neficiu suplimentar de extinderea formei de re­ cinilor zilnice de plan la cării fertilităţii pămîntu- timpurii. rea contribuţiei acestei u-
24,3 milioane lei. Acordînd tribuire în acord global, toate formaţiile din sub­ lui. Ca urmare, s-au în paralel s-au procu­ nituţi la realizarea pro­
atenţie sporită aplicării domeniu în care rezulta­ teran. transportat peste 2 700 to­ rat seminţele necesare gramului do autoconduee- l’entru
:
ferme în viaţă a princi­ tele sînt bune. (OAN BÂRNA, ne îngrăşăminte organice, pentru legumele ce vor fi ro şi autoaprovizionare menţine
piilor noului mecanism e- Nc-am ocupat, de ase­ secretarul din care s-au aplicat a- semănate direct în cîmp, teritoriala. chisă, cu
conomico-financiar, consi­ menea, mai bine de înde­ comitetului de partid proape 2 0 0 0 tone, în fie­ acestea fiind din catego­ acoperit,
liul oamenilor muncii o plinirea programului de al I. ML Hunedoara care an fertilizîndu-se cu rii biologice cu potenţial NICOLAE TÎRCOB dea preci
mă tic plt
se vor
Metalul incandescent va curge Noul tehnic-treaptă a dezvoltării intensive lapoviţfi.
iia modei
licări li
mereu mai viguros voluţionar înseamnă a te oare so făcea risipă de for­ rea şi automatizarea pro­ km/ora d
A fi comunist, a fi re­
care-descărcarc
prin
şi
VCSI
ducţiei, trecerea pe cal­
din ,nt
încă din primele zile răşul Ştefan Cioran, pre­ Tot de dată recentă (lu­ înscrie permanent, cu în­ ţă de muncă — la trans­ culator a fabricaţiei ş.a. sfîrşitul in
■ le ianuarie 1988, colecti­ şedintele consiliului oame­ na decembrie 1987) este tregul potenţial fizic şi in­ portul în cisterne do 30— Vcelen.şi frumoase idei peraturjlo
vul uzinei nr. 3 — oţelă- nilor muncii din uzină. aplicarea tehnologiei de telectual do care dispui, 40 tone a fost stabilită de am consemnat şi în dis'- cuprinse
rii şi refractare, din ca­ în secţiile de oţelării ajustare în interior a cup­ pe calea asimilării şi apli­ comun acord cu furnizo­ euţiilc purtate cu tinerele şi plus 3
drul C.S. Hunedoara se din C.S. Hunedoara exis­ toarelor de la O.S.M. nr. cării în activitatea pro­ rii. La construcţia instala­ operatoare Icuka Modoş şi maxime î
angajase să facă din acest tă, intr-adevăr, un climat 2 cu dolomită sintbrizată, ductivă a celor mai noi ţiei' respective, ce trans­ Gordoş Rodica. Cuvinte 7 grade.
al treilea an al cincinalu­ propice afirmării ideilor măsură prin care se redu­ cuceriri ştiinţifice şi teh­
lui 1986—1990 anul obţi­ şi soluţiilor tehnice valo­ ce substanţial consumul portă granulele direct în do laudă pentru calitatea Ea rnu.n
nerii unor producţii supe­ roase, cu implicaţii hotă-, de materiale deficitare şi nice din domeniul respec­ silozurile secţiei, au par­ ridicată a noilor repere fi în gem
rioare, do înaltă calitate, rîtoare asupra sporirii e- creşte durata de funcţio­ tiv. Discutăm pe această ticipat maistrul Augu.stin introduse în fabricaţie au cerul mai
prin care plămăditorii me­ ficionţoi activităţii pro­ nare a acestor capacităţi. temă la I.C. Orăşlie, sec­ Tspas, operatorul Samoilă fost rostite şi de maistrul Temporar
talului hunedorcan doresc ductive. O iniţiativă por- Oţelarul specialist în re­ ţia a If-a ambalaje. In­ Dînşoreanu şi alţii. Petre Pitoiu, care răs­ tul va sul
să ilustreze concret hotă- paraţii la cald, Marin terlocutor, hziciamil Sa- punde de finisarea produ­ intensifică
, rirea lor fermă de a în­ C.S. HUNEDOARA Găină, prim-topitorii loan moilă Ţigu. selor — ultima fază a pro­ km/ora di
deplini exemplar sarcinile Tătaru, Constantin Horop- — în primul rînd, în ce I.C. ORÂŞTIE tic. Eocal
ce lo revin din istoricele ciuc, Teodor Fiţiu remar­ constă munca unui fizi­ cesului de fabricaţie, îna­ co ceaţă i
chiciură.
documente ale Congresu­ nită recent din oţelăria cau, cu titlu do experien­ cian, nici, între chimişti ? inte de ambalare şi ex­
lui al XlII-lea şi Confe­ Siemens-Martin nr. 2 — ţă înaintată, aplicarea şi pediere către beneficiari. Pentru r
rinţei Naţionale ale parti- astăzi generalizată şi în a altor măsuri pentru spo­ — în această subunita­ în atelierul de fitinguri De fapt — concluzio­ /Ale : vr
lului. cele două oţelării electri­ rirea producţiei, reduce­ te — ne răspunde interlo­ se află la muncă schimbul într-un pi
în timpul discuţiilor ce — este aceea a căptu- rea timpului necesar repa­ cutorul — sînt fabricate „C". O tînără comunistă, na maistrul principal Ni­ (""ptata. i
purtate în faţa cuptoarelor şirii interioare a oalelor raţiei cuptoarelor‘ţi a con­ piese auto şi alte repere operatoarea.. Mariana Da­ colao Voj —, introducând început m
şi în halele .de turnare a de turnare cu materiale sumurilor de combustibil cu . volum şi gramaj spo­ rie, secretar al organiza­ in producţie noul tehnic rit, apoi
oţelului, mai mulţi inter­ refractare obţinute chiar şi energie. Intre acestea rite. Desigur, la fel ea şi ţiei tţ.T.G. din atelier, ne îndeplinim cerinţe esen­ tima zi
locutori — prim-topitori, in combinat, Ia fabrica de se înscriu folosirea oxige­ în alte fluxuri de produc­ spune: „Lucrez pe o ma­ Temporar
oţelari specialişti, maiştri produse dolomitice. Ing. nului în locul aerului com­ şină de injecţie complexă, ţiale, construim (la pro­ eipitaţil s
şi ingineri — s-au referit Emil Solea, maistrul prin­ primat la repararea vetre- ţie, aici au loc o serie de priu !) trepte alo dezvol­ ploaie, lai
pe larg la acţiunile între­ cipal Alexandru Sucim lor cuptoarelor, uniformi­ fenomene, de procese fi­ iar produsul pe care ii tării intensive — obiecti­ soare. Vî
prinse în scopul îmbună­ maiştrii Constantin Dinu, zarea vetrelor prin utili­ zice. Unele dintre acestea realizez astăzi se foloseş­ vul fundamental al aces­ slab la im
tăţirii radicale a întregii Viorel Torgio, şefii echi­ zarea refractarelor indige­ ţin de mecanica fluidelor, te la autocamioane. Esle şi nord-v
activităţi de producţie. pelor de pregătire a oale­ ne, toreretarea zidăriei ex­ altele de sistemul de au­ un produs complicat, eu tei etape de construcţie turile min
— Activizarea tot mai lor de turnare Nicolae terioare a cuptoarelor ş.a. tomatizare... socialistă. înnoirile şi mo­ prinse înt
puternică a comisiei ingi­ Leoveanu, Toader Ciomîr- Răsplata eforturilor de­ — Vă rugăm să no spu­ inserţii metalice şi imita­ dernizările aplicate din plus un r
nerilor şi tehnicienilor, a- tan, Gheorghe Postolache puse de oţelării hunedo- neţi caro a fost cea mai ţie de piele. .A fost asimi­ mers ne-au ajutat să ne maximo
tragerea unui număr spo­ se mîndresc, pe drept cu- reni pentru promovarea lat în 1987, ca şi alte re­ plus â gra
rit de muncitori şi maiştri vînt, cu performanţele rea­ curajoasă a soluţiilor teh­ recentă automatizare apli­ pere aflate în fabricaţie". realizăm sarcinile de plan diţil de pc
la aplicarea măsurilor cu­ lizate prin aplicarea aces­ nice noi, înaintate, in­ cată în secţie ? pe 1987. S-a acţionat cu ţă dlminea
prinse în programele spe­ tei noi soluţii. Numărul tr-un domeniu relativ bi­ — Instalaţia de descăr­ — O întrebare adresată înaltă răspundere revolu­ log de ser
ciale, prin care vizăm pro­ de turnări pe fiecare oală ne cunoscut — elaborarea care din vagoane a polie- tuturor tinerilor din ate­ ţionară, aşa cum procedăm eeneo).
movarea pe scară largă a s-a dublat, existînd situa­ oţelului — este dată de lilenei. Trecerea de la lier: cum sînt primite mo­
progresului tehnic, repre- ţii frecvente în care du­ cantităţile de metal obţi­ transportul în saci — ca­ dernizările şi, în general, şi acum, în cel de-al trei­
zirită „cheia" succeselor rata utilizării acestora a nute în plus prevederilor lea an al actualului rin-
obţinute în întreaga peri­ crescut de trei ori faţă de „la zi". re necesita folosirea unui noutăţile tehnice ? cinnl.
oadă care a trecut din vechiul sistem de înzidi- mare număr de oameni — Pe noi, tinerii, noul
acest an — afirma tova­ re, cel cu şamotă. D. MIRCESCU pentru operaţiile de încăr- ne fascinează': mnderniza- M. LIVEZEANU