Page 90 - Drumul_socialismului_1988_02
P. 90
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISM!
Semnul tău n-o fost ne umpli privirile de spe
niciodată in afara timpu 7 7 lă%ţişoi ranţă şi de tinereţe. Al Í
lui, ci numai înăuntrul lui. venit şi vei rămine. Chipul
Semnul tău a devenit tău — chip senin aducă
intri de martie, acestui Intll
simbolul curat al prhtrtl, tor de bucurii, de vise fru
de floare în plină mişcare.
un buchet de lumină Iară Mărţişor — dor răsărit moase. Marele timp se lu
margini. minează cu tine, se inmi~
in suflet, Iubire mărturisi
înseninează
tău
Semnul
'#ÜE obrazul pămîntului, des tă, lloare ce treci praguri resmează cu floarea ta.
Eşti cin tec, dor şl iubire.
chide miezul seminţei, ¡1 purtătoare de rod.
Mărţişor - sărbătoare a Eşti lloare ce cu drag o
urcă lără aminare in cu oferim inimilor dragi. Ce
noului anotimp, petală ce
vinte. lor ce le răminem mereu
se aude sunind in urma
le-o/ arătat patriei şi zăpezilor plecate de sub datori cu o lloare, cu un
întregul colectiv să-şi aducă contribuţia, intr-un climat du-te, te noastre. rolindu-te cerul cu stele. gind bun, cu un mărţişor-
Privin-
privirilor
vedem
Cu o
simbol.
a
primăvară
in cel mai tinăr poem. De Te-am aşteptai la mar timpului nou.
de ordine şi disciplină, la desfăşurarea muncii in teatru cind te-om privit, simt cum gine de sat şi de codri. MIRON TIC
Am simţit că ai să vii să
inlloreşte amiaza acestui
Teatrul de estradă De „Academic", „M o d u 1", cuprinde spectacole-divcr-
va rămîne, la nivelul ju „Semnal M", cu apreciaţi tisment,-pentru copii, con
deţului nostru şi al între solişti vocali de muzică certe, reviste.
gii ţări, o instituţie de uşoară românească. Pe fondul acestor suc u
cultură apreciată, ale că Remarcabilă este, de fie cese, instituţia a continuat y Luna cărţii la sate
rei spectacole oferă ga care dată, prezenţa colec să se confrunte cu o se y
ranţia calităţii artistice, tivului artistic în mani rie de neîmpliniri gene
dar şi certe valenţe edu festările de mare încărcă rate dc antrenarea unui Sărbătoarea cărţii la editorială „Semne parti judeţeană. Au c i t i t clin
cative, cu o reală înrîuri- tură politică dedicate unor număr mic de autori — sate şi-a continuat mani culare" de Valeriu Bârgău, creaţiile poetice Constan
re asupra spectatorului. textieri, compozitori, co festările în această săptă- roman apărut la Editura tin Deheleanu, Dumitru
Activitatea sa a fost te evenimente deosebite din regrafi care să răspundă mînă la Baia de Criş şi „Facla". Autorul a citit Tuhuţ, David ltusu. Mo
meinic analizată In adu viaţa partidului şi poporu cu adevărat genului abor Bueureşci. In organizarea din noul său volum. Din mentele muzicale au fost
narea generală a oameni lui nostru. în total, nu dat. Se simte nevoia unor Bibliotecii judeţene şi ce volumul de versuri pentru susţinute de Mariana Pân-
lor muncii. S-a remarcat mărul spectacolelor rea montări ample, autentice, lor comunale au avut Ioc copii „Dincolo de rîu, pă daru şi Emanoil Constan
şi cu acest prilej că un lizate în 1987 s-a ridicat prin intermediul cărora să apreciate întîlniri ale durea", în curs de apari tin. La Baia de Criş a fost
moment deosebit în evo la 355, la care au parti fie promovat repertoriul cititorilor cu scriitori şi ţie la Editura Facla, au organizată expoziţia „Cărţi
luţia teatrului l-a consti cipat peste 84 000 specta original românesc, a unor cu membri ai cenaclului toarea — Mariana Pân- despre Zarand", iar în am
tuit prezenţa în Festiva tori. Trebuie evidenţiate, spectacole care să eviden literar „Ritmuri" Deva. daru — a prezentat cîteva
lul naţional „Cîntarea ţieze problemele judeţu După ce prof. Mya Gosch- din cele mai izbutite poe bele localităţi gazde ale
în acest context, eforturi ler a vorbit despre „Anul zii. întâlnirea cu membrii manifestărilor au fost pu
României", răsplătită cu le de pregătire şi organi lui. Pentru aceasta e ne editorial hunedorean 1987
premiul al 11-lea pe ţară voie, aşa cum s-a apreciat cenaclului „Ritmuri" a se la dispoziţia cititorilor
zare a acestor spectacole şi proiectele pentru 1988", fost condusă de Olimpia ştanduri de carte cu vîn-
şl titlul de laureat. Acest depuse de oamenii, muncii şi în timpul discuţiilor, a arat loc avanpremiera
loo fruntaş venea după o ca întregul colectiv, în Bogdan, de la Biblioteca zare.
din teatru, cu sprijinul frunte cu comuniştii, cu
prezenţă constant bună în organul colectiv de con
toate ediţiile amplei ma Comitetului judeţean de
cultură şi educaţie socia ducere, să-şi aducă con
nifestări. De altfel, în pa tribuţia la buna desfăşu Laureaţii noştri
noplia instituţiei se întîl- listă. S-au remarcat or rare a muncii într-un cli
chestra cu soliştii vocali
tiesc numeroase trofee, în mat de ordine şi discipli
semne ale unei cărţi de Puiu Faur, Laura Nicoro- nă. .O atenţie sporită e Colectivul de dans de maestru de dans. Din rea artistică de amatori
vici, Irina Soroiu, sectorul societate al Combinatului punct de vedere al ener Prin tot ceea ce întreprie
vizită consemnînd succese necesar să fié acordată ri siderurgic Hunedoara a giilor consumate, repeti
de prestigiu înregistrate în de balet cu Eli şi Dumitru dicării pregătirii profesio de în continuare acest co
Ilanca, Angela Jock, Mar- nale a colectivului artis luat fiinţă la sfîrşitul lu ţiile echivalează cu antre lectiv artistic, aparţinător
anii parcurşi de la înfiin nii ianuarie 1987. Şase namentul unui sportiv de C.S.H., încearcă să devină -
ţare. ga Vlad. proziştii Ileana tic, capabilă să conducă luni mai tîrziu, în cadrul performanţă. Fiecare ele o prezenţă cît mai activi'
Zanche, George Casan ş.a. la spectacole de calitate,
In ultima stagiune, tea la atragerea unui număr etapei republicane a Fes ment se cere repetat pînă în viaţa culturală liune-
Aşa cum s-a apreciat şi
trul devean a montat sce sporit de spectatori în a- tivalului naţional „Cînta la deplina cunoaştere. doreană. Pentru început
nic concertul „Show melo în adunarea generală, prin cest an şi în perspectivă. rea României" a entuzias Muncă şi sudoare, o luptă şi-a propus un spectacol
dii *87", spectacolul pen oamenii săi. teatrul a fă Malerializînd astfel de mat publicul şi juriul, ob a fiecăruia cu noutatea şi de varietăţi pe care îl va
ţinând un meritat loc întâi
cu el însuşi, iată ce în
tru copii „Unde este Bim- cut un serios pas înainte obiective, teatrul de es pe ţară şi titlul de lau seamnă, această „mişcare" susţine împreună cu cele
bo 7 şi a reluat „Succe în ceea ce priveşte modul tradă devean poate să-şi reat. Un grup de adoles ordonată. Ca formă de lalte formaţii artistice lau
0
reate ale clubului „Skle-
sele revistei“, răspunzînd de a gîndi şi a aborda un consolideze prestigiul do- cenţi, superbi în pasiunea exprimare- artistică, dan rurgistul". In acelaşi timp,
aşteptărilor diverselor ca repertoriu de greutate ca bîndit, amplificîndu-şi va lor, ajungeau astfel, prin sul însă trebuie deopotri în cadrul serilor cultural-
tegorii socio-profesionale, re să vizeze ample şi di lenţele educative puse în muncă asiduă, laureaţi. vă trăit, trecut prin su educative pentru tineret
tineri şi vîrstnici, contri verse aspecte educaţiona faţa sa de documentele Ideea alcătuirii acestei flet şi numai aşa dăruit Unde vor fi iniţiate con
de partid şi de stat, de
le. Dacă înainte se monta formaţii se datorează co
buind la educaţia patrio Congresul al III-Iea al e- celor care îl îndrăgesc. cursuri de dans, acesta o-
doar o singură revistă, a- regrafului Ioan Corneli u feră reprezentaţii demon
tică, revoluţionară, la for cum colectivul e îh mă ducaţiei politice şi .cultu Vasiliu. Dansul iţi creează deopo strative în scopul însuşi
marea conştiinţei lor so ri: socialiste. „Uşor nu a fost, ne trivă un ritm conştient,
cialiste. Pentru a veni în sură să aducă în scenă, MINEL BODEA mărturiseşte cunoscutul te obligă să-ţi cunoşti şi rii corecte de către toţi
anual, trei premiere. S-a
tinerii prezenţi a specifi
întâmpinarea ' cerinţelor să-ţi coordonezi mişcările,
spectatorilor, în special conturat un profil reper te învaţă să ai faţă de tine cului fiecărui dans în cle
ale celor tineri, instituţia torial care să reprezinte însuţi mari pretenţii, rea mentele sale autentice.
a colaborat cu apreciate deopotrivă posibilităţile de lizează echilibrul pe care-1 în ce-1 priveşte pe co
grupuri vocal-instrumen- exprimare ale teatrului, pierdem nu de puţine ori regraful loan Corneliu
tale, între care „Ilolograf", ale slujitorilor săi, care în stresul cotidian. Şi nu Vasiliu, menţionăm că a-
cesta a pregătit pentru f
în ultimul rînd, trebuie par o lucrare de specia
Pămînt de vise subliniat rolul său edu lila le (prima de acest fel
cativ prin faptul că impli
că bunele maniere, sfe la noi in ţară — n.n.), care
cuprinde aproximativ 2 0 0
Pămînt de adevăr, pămînt cu miros de griu, rele sensibilităţii care, de figuri specifice dansurilor:
Al nostru eşti şi al nostru vei rămîne multe ori, trăim doar cu tangou, vals, vals lent,
Prin tine, tăcuţi, curg străbunii ca un nu, impresia că le cunoaş
Tu eşti cartea frumoasă şi vie a Limbii române. tem". slow-fox, quic-step. Aceas
tă carie este rodul unei
Fiecare nouă figură de
Pămînt de unde porneşte sunetul ierbii, vieţi dedicate dansului, ce
Pămînt al nostru, pămînt în veci de ţară, dans se pregăteşte' cu mi exprimă în ultimă instan
La izvoarele tale coboară însetaţi cerbii, gală. Şi dacă ne gîndim ţă un crez artistic. Un
Dacă nu tc-am privi, n-am şti că-i primăvară. că, potrivit estimărilor di crez pe care „profesorul"
verselor şcoli de dans,
Pămînt de seminţe, pămînt cu nume frumos, tangoul are 50 de figuri, l-a transmis tinerilor îm
preună cu dansul, înţeles
Neîntârziat lingă tine sînt de cînd mă ştiu, valsul „Boston" — 57, slow ca trăire şi performanţă.
îţi ascult doina într-un tîrziu duios, fox — 37 ş.a., ne dăm sea
Mereu despre tine mă voi gîndi să scriu. — Clubul muncitoresc Gura barza — o apreciată Instituţie ma mai bine ce înseamnă, ION CISMAŞ,
M. BOZAN do cultură hunedorennà. în ultimă' instanţă, mişca- corespondent
Popescu (conducătorii ope
;ronica filmului raţiunii), Ewa Kulinska „Confesiuni plastice'
(într-un subtil joc dublu), €
Trenul de aur , Arkdiusz Bazak (fanatic
şef de comando german), Aşadar, artiştii plastici creaţie, idei, perioade, frumos, organizatorii au
Cineaştii polonezi şi ro Filmat cu talent de doi Valentin Uritescu (meca hunedoreni — la ora con tehnici, culoare, mesaj". difuzat un chestionar vi
mâni au turnat în 1986 a- operatori români (Marian nic de locomotivă). întregul fesiunilor. Iniţiativa Sec O primă întîlnire a avut zând tematica expoziţiilor
cest film pentru a recon Stanciu şi Nicolae Gi film este ca o acoladă des ţiei de artă a Muzeului loc în prezenţa pictorului viitoare, artiştii, criticii,
stitui pagina de istorie în rardi), plasat în decoruri chisă cu un masacru.din- judeţean de a organiza Mircca Bâtcă, membru al scriitorii, muzicienii cu
care se vorbeşte de sal adecvate şi expresive, sus tr-o gară poloneză şi în dialoguri cu creatori plas U.A.P. Fiind vorba de o care ar dori să se în tih
varea tezaurului Poloniei. ţinut de o coloană sonoră chisă prin deznodământul pictură conceptuală, ar nească, avîndu-se în ve
Scenaristul Ioan Grigores- îngrijită, în care muzica tragic din post-generic. tici s-a dovedit extrem de dere intenţia secţiei de
eu şl regizorul Bohdan dramatică a Corneliei Tău- Este memorabilă forţa de binevenită, fapt atestat în tistul a înfăţişat, cu aju-
Poreba s-au inspirat din tu accentuează secvenţele evocare a actorului Ghcor- primul rînd de publicul lonil diapozitivelor, mo artă do a extinde mani
fapte istorice reale, din cheie, „Trenul de aur" gă 'ghe Cozorici, care „dăltu- spectator prezent dumini dul în care a evoluat crea festarea de faţă caro în
„odiseea aurului polonez" seşte cu uşurinţă calea de ieşte" cu artă un statuar ca trecută în ambianţa ţia sa, fixînd perioade dis viitor va purta genericul
care, în zilele invadării acces către sensibilitatea portret moral. „Interferenţe artistice".
Poloniei de către fascişti publicului. Regizorul con Tema generoasă, dărui Salonului hunedorean de tincte care au marcat-o. Următorul dialog — în
(1939), este scos din ţară, duce, cu mînă sigură, şi rea deplină a întregii e- artă plastică. „în acest „a- Dialogul a continuat apoi G martie a.o„ ora 11,00, la
ajunge pe teritoriul Româ jocul actorilor, meritul in chipe, în frunte cu regi dru, ne-a mărturisit pro %i faţa pînzelor prezente
niei, de unde, sub pro contestabil al său şi al zorul, au făcut ca filmul fesorul Lucia Rondoleanu. în expoziţie. Secţia de artă a Muzeului
tecţia autorităţilor româ distribuţiei fiind capaci să devină o reuşită a co judeţean (Palatul culturii
ne, este îmbarcat şl îşi va tatea de portretizare pînă operării celor două cine căreia de fapt îi aparţine Iii final, în dorinţa de din Deva) — cu sculptorul
continua aventura pe alt» Ia rolurile episodice: Wa- matografii. iniţiativa acţiunii, se p .fi a cunoaşte mai bine pre Ioan Şei).
Raeleagurî, elaw Ulewicz şi Mitică VERONICA PALADE le discuta pe viu despre ferinţele iubitorilor de M. B.
