Page 93 - Drumul_socialismului_1988_02

In întîmpinarea Conferinţei pe ţar
((<%

a preşedinţilor consiliilor populare

Drumul spre dezvoltare complexă;
\ T O T E S T I .
\
l Ieşind din Hafeg, prima judeţe, făcută in urmă cu bile aprobate sint case \
l comună care te întimpină 20 da ani, a îngăduit mul­ noi, construite după pro- ţ
ORGAN AL EtlMITETUHH ilUOtTEAN HUNEDOARA Al P C ) in drumul spre Caranse- tor comune să se dez­ iede moderne, în care spe- i
cilicul local şi-a găsit bine 1
volte la fel cum s-a dez­
) beş este Toteşti. Un sat
SI Al C O M S I L I U l l l l P O P U L A R J U D E Ţ E A N în care intilneşti mai la voltai Toteştiul nostru, locul. ţ
tot pasul simţul ordinii şi multe familii şi-au găsit Economia comunei To- l
al bunului gust. vadul şi şi-au împlinit ieşti, pină nu demult pre- ?
Unde poţi să-l cauţi la mai bine viaţa, asemenea ponderent agrară a avan- \
DUMINICĂ, 28 FEBRUARIE 1983 4 pagini - 50 bani un sflrşlt de zi de lucru mie, în comune ca To­ sat puternic şi în domeniul l
inlr-o zi de slirşit de iar­ teşti. industriei. Prin construirea i
nă pe un primar de comu­ şi punerea la dispoziţia '
nă ? La sediul consiliului sistemului energetic naţio- ţ
'W$ : popular — ne-am zis. Pri­ nai a Centralei hidroelec- l
I I Hotărfriie Conferinţei Naţionale a partidului-program de muncă 20 de ani de la trice Păclişa şl, în viitor, ’
Ü marul comunei Toteşti, de
care aveam absolută ne­ reorganizarea a „surorilor" sale To- ţ
. : şi de luptă ai comuniştilor, ai tuturor oamenilor muncii voie pentru o parte din administrativ- Ieşti I şi Toteşti II, comuna l
documentarea acestui re­ devine producător de e- ?
portaj, nu se afla la se­ teritorialâ a ţării nergie electrică. De alt- )
Neyoia de mai mult cărbune impune organizare, schimb, L-am Păclişa, pre­ în fel, amenajările hidroener- ţ
diu,
găsit,
getice de pe Riu Mare- i
la
gătind împreună cu oa­ Multe gospodării - a- Retezat, creaţie a ultimu- J
mobilizare, dăruire in muncă goarelor satului roadele o■ devărate edificii ale bună­ a lui deceniu, au schimbat \
menii
destinul multor familii din l
an,
acestui
celei
pe
stării,
asemenea
care, la îndrumările se­ lui Gaşpar Ştefoni - poţi satele comunei Toteşti. )
Minerii Văii Jiului şi-au Cîmpu lui Neag, Mina Ţe- în acelaşi timp, în ca­ cretarului general al par­ să intilneşti la Păclişa, la Prioritară rămine însă )
analizai, în cadrul foru­ bea, I.P.S.R.U.E.E.M. şi drul adunării generale au tidului, îl vrem cu toţi' Toteşti sau Cirneşti, la agriculiura. Ea a cunoscut l
mului auloconducerii re­ S.U.C.T. Petroşani. fost arătate o serie de cel mai rodnic an pen­ Reea — sate ale comunei in ultimii 20 de ani un i
voluţionare şi autogestiu- Totodată, au fost rele­ greutăţi şi deficienţe care tru agricultură. in care atributul urban'■ adevărat salt calitativ. '
nii economico-îinanciare, vate eforturile statului au grevat asupra bunului — Eu nu sînt de aici- zării se întretaie la tot pa­ Despre saltul acesta ne )
activitatea şi rezultatele privind dotarea tehnică a mers al producţiei şi a Sint de loc din zona pă- sul cu bunăstarea. vorbeşte, din nou, primo- ţ
din anul 198?. In darea de unităţilor miniere cu noi realizării sarcinilor de durenilor. Aici am venit în — De altlel - avea so rul comunei.
seamă prezentată de con­ utilaje, agregate şi insta­ plan. Astfel, nu s-au în­ urmă cu douăzeci şi cevo ne spună primarul comu­ — Acest salt in calitate
siliul oamenilor muncii al laţii moderne, de înaltă deplinit prevederile» la de ani. M-am statornicii nei, Morse Micloşoni —
combinatului minier au producţiile netă, marfă şi in Păclişa pentru că am peste 90 la sută din ca­ ION CIOCLEI \
fost reliefate succint pre­ globală, la beneficii şi la avut condiţii, mi-am con­ sele satului centru de co­
ocupările privind organi­ productivitatea muncii, struit aici casă, gospodă­ mună ca şi din celelalte \
zarea şi coordonarea pro­ MUNCITOREASCA s-au înregistrat restanţe rie. Reorganizarea ţării in sate cu perimetre construi- (Continuare in pag. a 3-a) ţ
ducţiei, îndeplinirea sarci­ mari la producţia fizică
nilor fizice şi a bugetului i N A C Ţ I U N E de cărbune cocsificabil şi
de venituri şi cheltuieli, energetic, la activitatea de SUB SEMNUL CHEMĂRILOR
calizărilc concrete obţi- investiţii şi la lucrările de
...rle, ca şi greutăţile şi ne­ deschideri şi pregătiri. SECRETARULUrGENERAL AL PARTIDULUI,
ajunsurile care s-au ma- COMBINATUL Cauzele care .au generat
. nifestat în majoritatea co­ M I N I E R asemenea situaţii şi neîm- TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU ~
lectivelor şi care au con- VALEA JIULUI pliniri au fost mal multe,
lus la o scrie de restanţe, pe care darea de seamă,
de ncîmpliniri la princi­ productivitate, îndeosebi dar cu deosebire partici­ Adunările anuale pentru
palii indicatori de plan. complexe mecanizate, com­ panţii ia dezbateri le-au
La polul pozitiv al ac­ bine de înaintare şi de evidenţiat cu pregnanţă,
tivităţii s-a subliniat că, abataj, transportoare —, în amănunţime. dări de seamă
faţă de anul 1986, în 1987 strădaniile colectivelor de Din luările de euvînt ale
au fost extrase cu 310 000 mineri, preparatori şi con­ unor participanţi la adu­
tone mai mult cărbune — structori pentru dezvolta­ nare — loan Dăbulcanu, în organizaţiile de partid
contribuţii însemnate avînd rea şi modernizarea mine­ de la î.M. Aninoasa, loan
minele Valea de Brazi, U- lor existente şi punerea Cornea, de la I.M. Dílja,
ricani, Livezeni, Lupeni, în funcţiune a noi capa­ Petru Her, de la I.M. Li­ După cum se ştie, în a- Naţionale alo oamenilor
Petrila —, că un număr cităţi de producţie, extin­ vezeni, Nicolae Vflcea, de ceaslă perioadă au loc a- muncii din industrie şi a-
de opt sectoare au realizat derea mecanizării unor lu­ la I.P.C.V.J. Petroşani, E- dunările pentru dări de gricultură, care au avut
suplimentar, împreună, crări miniere şi promova­ mil Prunaru, de la seamă anuale în toate or­ loc recent. Din această
240 0 0 0 tone de cărbune, rea de metode şi tehnolo­ T.A.C.M.M. Petroşani, Vic­ ganizaţiile de bază, adu­ perspectivă, capătă o în­
că întreprinderile miniere gii de exploatare înain­ tor C-ioavă, de la I.M. Vul­ nările cu activul ale co­ semnătate deosebită fap­
Paro.şeni şi Ixmea au înre­ tate, pentru folosirea şi can — s-au desprins une­ mitetelor municipale, oră­ tul că secretarul general
gistrat sporuri de produc­ gospodărirea materialului le aspecte privind geotec­ şeneşti şi comunala, ale ti partidului s-a adresat
ţie faţă de planul anului lemnos, metalului şi ener­ tónica dificilă a straielor comitetelor de partid din direct colectivelor din ra­
trecut de peste-10 0 0 0 0 to­ giei, la care s-au înregis­ de cărbune, infiltraţii de întreprinderi, instituţii şi murile prioritare ale eco­
SLinîon Aclilm, electri­
ne, respectiv 14 000 tone, trat economii faţă de nor­ apă şi presiuni excesive, cian de întreţinere la unităţi agricole, ale birou­ nomiei naţionale. dintre
situîndu-se pe primele lo- mele planificate, asimila­ aprovizionarea tehnico- Uzina de preparare a rilor de coordonare a ac­ care multe sînt caracteris­
uri ale întrecerii socialis- rea şi recondiţionarea u- minereurilor cuprifere tivităţii polilipo-organiza- tice pentru economia ju­
a pe Combinatul minier nor piese de schimb şi e- DUMITRU GHEONEA Gurabarza, «sigură cu torice din consiliile unice deţului: extracţia şi pre­
pricepere
funcţionarea
Valea Jiului. Rezultate chipamente, la care preve­ instalaţiilor de automa­ agroindustriale. lucrarea cărbunelu’ şi mi­
pozitive au înscris în 1987 derile au fost depăşite cu tizare de ia morile auto­ Pînâ în prezent au avut nereurilor feroase şi ne­
şi întreprinderea minieră 17 la sută. (Continuare in pag. a 2-a) gene. Ioc adunările în toate gru­ feroase, siderurgie ener­
pele de partid şi într-o getică, materiale de con­
bună parte a organizaţii­ strucţii. construcţia tdo
lor de bază. în mediul ru­ maşini, chimia, industria
LA PANOUL DE
Vocaţia noastră de constructori ONOARE AL MUNCII ral. unităţile agricole coo­ uşoară.
peratiste şj de stat şi în
„în mod deosebii —
!
satele neeooperatîvizate, sublinia tovarăşul Nicolae
cînd pe şantier. Eu ii isco­ parlament frumos cu trei lamilie şi trebuie să ne î perioada desfăşurării adu Ceauşescu la Plenara Con­
deam pe flăcăii aceia voi­ camere in Gojdu-Deva, ne înţelegem perfect. La bine ţ nărilor este determinată siliului Naţional ăl Oame­
nici, în salopete, ce fac, înţelegem bine, trăim în şl la greu, Fiindcă mai t do stadiul şi caracterul lu­ nilor Muncii — este ne­
cum fac. începuse să-mi armonie. este şi greu. Uneori nu ai | crărilor din pragul cam­ cesar să luăm măsuri ho-
placă meseria lor. Dar Făcindu-mi datoria, liind una, alteori alta. Prind- ) paniei agricole de primă lărîte privind realizarea
cînd am terminat şcoala om serios, am fost bine palul este să nu cedezi, i vară. producţiei de materii pri­
generală am plecat cu apreciat de organizaţia de Să te zbaţi. Iar cind gă- }, Pornind de la documen­ me din ţară, a cărbune­
un prieten la laşi să ne partid, de conducerea şan­ seşti şi înţelegere !a orga- 1 tele Conferinţei Naţiona­ lui, a petrolului, a ener­
înscriem Ia profesională tierului. Am fost numit şei nizaţia de partid, la ca- ţ le a partidului, adunările giei electrice şi a tuturor
la chimie. Pe drum, prie­ de echipă, apoi am fost drele care conduc, cum i care au avut loc pină a- celorlalte materiale. lală
tenul îmi zice: „Gheorghi- propus pentru şcoala de este directorul nostru ) cum s-au manifestat ca de ce mă adresez oameni­
fă, n-ar fi mai bine să ne maiştri, sint deja anul II. Gheorghe Cărăbaş, n-ai ) adevărate forumuri de lor muncii din domeniul
facem dulgheri „Atunci Datorită rezultatelor obţi­ voie să dai un pas înapoi. I dezbatere largă a proble­ minier şi petrolier cu che­
hai la dulgherle, zic". Şi nute, fotografia mea a fost Aşa am reuşit să reali- } melor majore ale econo­ marea de a face totul, de
azi nu regret acea alege­ pusă de mal multe ori la zăm structura de rezisten- 1 miei industriale, agrare a acţiona cu întreaga răs­
re... copilărească. panoul de onoare al mun­ fă Io blocul 19, din Deva, ţ din investiţii, transporturi pundere patriotică pentru
Am lucrat scurt timp in cit. In anul trecut m-am intr-un timp record, de nu- i şi comerţ, din domeniul realizarea în cele mai bu­
laşi. In 1974 am venit cu clasat al ll-lea, cu echipa. mai 17 zile. Şi atunci ' cercetării ştiinţifice şi dez­ ne condiţii a producţiei de
alţi cîţiva meseriaşi din Am căutat, întotdeauna, mulţumirea este deplină. \ voltării tehnologice, învă- cărbune, de petrol, de mi­
Iotul nostru la Chrşcăda- să nu înşel încrederea ce­ Iar ciştigul - după muncă. I ţămînt, cultură şi sănăta­ nereuri, asigurînd. astfel,
ga. Am pus umărul fa. lor ce mi-au apreciat Sigur, nu este meritul ? te, punînd un accent cu o cantitate importantă de
înălţarea fabricii de ci­ munca, încrederea comu­ meu — al lui Gheorghe Io- ) lotul deosebit pe îmbună­ materii prime necesare e-
ment de aici. Unii s-au niştilor, din rindurile că­ nel ci al echipei noas- ţ tăţirea activităţii de orga­
. Gheorghe Ionel, dul­ conomiei naţionale".
gher, şef echipă, Briga­ întors la nai, pe Bahlui. rora fac parte. Adică am tre. Pentru că aş înţeleg i nizare şi perfecţionare a
a
da rir. 2 T.A.G.C.M. Alţii am rămas aici, pe răspuns la chemări, m-am să lucreze şi colegii mei 1 producţiei şi a muncii, Acelaşi a)t>el l-a adresat
Mureş. De 10 ani, de fapt străduit să fac numai lu­ Dumitru Burz, Ion Moro, \ astfel îneît să so asigure oamenilor muncii din sec­
Pe şantierul blocului în Iunie a.c. vor ii 10, cru de calitate, să-i ajut Teolil Bindea, Constantin ţ îndeplinirea integrală a torul energetic de a acţio­
H 3 din Deva, îi întUnim m-am transferat la Briga­ pe cei nou veniţi in for­ Olaru şi fiul său Alexan- i sarcinilor de plan în toa­ na cu toată răspunderea
ta muncă, pe Gheorghe da nr. 2 a T.AG.C.M. De­ maţie. Care n-a<u înţeles dru - tinâr, isteţ, Inimos -, } te domeniile. De aceea, pentru buna funcţionare a
tonei, dulgher, şef da e- va. Am dai peste oameni ajutorul, nu mal lucrează toţi cei 19 muncitori din ) dările de seamă, ea şi mă­ tuturor utilajelor şi cen­
chipă, fruntaş în muncă. buni, harnici, corecţi. cu mine. Nu-mi place ca formaţie, cu mine 20. ţ surile ce se adoptă în a- tralelor electrice, de a a-
Redăm în continuare ceea Ne-am Înţeles de fa înce­ cineva să absenteze ori- Se intimplă de multe / dunări trebuie completate
ce ne-a spus. put să chiulească, să facă ri­ ori că acţionăm la 3-4 ) cu ampla problematică e- sigura energia necesară
„Eram copil într-un sat In 1976 m-am căsătorit, sipă ori să lucreze -de sau mai multe obiective \ conomico-socială conţinută în conformitate cu preve­
din preajma laşilor. Un tot cu o muncitoare — su­ •mîntulală, să dijmuiască G. DINU | în cuvînlările secretarului derile planului.
cumnat, maistru dulgher, dor la I.A.C.R.S. Hunedoa­ munca şl ciştigul celor­
mo. Ura cu el din cind te ra —, avem trei copii, a- lalţi. Sin tem o echipă, o (Continuare în pag. o 2-a) ţ general al partidului, to­
varăşul Nicolae Ceauşcscu,
la plenarele Consiliilor (Continuare in pag. o 2-a)