Page 94 - Drumul_socialismului_1988_02

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

Cunoştinţele acumulate să se regăsească Rezultatele bune se consolidează

în activitatea practică din Haţeg a încheiat a- treprinderea lucrează cu contracte o .confirmă din
întreprinderea de bere
Do un an de zile în­
hl peste prevederile clin
nul 1987 cu rezultate de o depăşire de circa 7,6 plin.
In Consiliul unic agro­ zootehnic de la llomos — urinare, animalele sint în- excepţie: depăşiri la toţi la sută a capacităţii pro­ Cine sint cei care rea­ Tlt'H
^encr.
industrial Simeria au fost coordonat de Nicolae Gu- tr-o stare fiziologică bună, indicatorii şi realizarea, iectate. lizează berea bună de - À30).
organizate 9 cercuri pen­ ţic, şeful fermei, au vor­ producţia de lapte creşte pentru prima oară în e- Căile care i-au adus Haţeg la aceşti parame­ „Alin.
tru cei cc lucrează în bit Nicolae Cocioc, Domni- de la o zi la alta. In xistenţa sa, a capacită­ aici pe oamenii muncii tri înalţi de activitate a «•are
oullura vegetală, 7 pentru ca Muja, Pavel Sinoi, perioada trecută din acest ţii proiectate. şelar
zootehnişti, 3 pentru cei Toan Marian şi alţii. an am obţinut 33 do viţel. Anul 1988 a început la din întreprinderea sus- întreprinderii ? Iată-i pe hal“,
amintită ne-au fost re­
din industria mică .şi pres­ La complexele de vaci Şi la Asociaţia econo­ fel de bine pentru bera­ levate de inginerul Io­ cîţiva: inginerul Simion mierii
CA tl
tările de servicii. în toate cu lapte de la Grind şi mică intercooperatistă de rii din Haţeg. Pe ianua­ Derecichei — şef secţie, torl“.
cercurile, joia trecută, s-a Ilia a avut loc, joia tre­ la Ilia învăţămîntul agro­ rie — 17,1 la sută depă­ nel Işfan, directorul în­ Ruxandra Radu şi Maria
ţinut ultima dezbatere, re- cută, dezbaterea 'ultimei zootehnic s-a desfăşurat şire la producţia marfă, treprinderii: realizarea Cioară — de la îmbute- TJ.T.C
capitulîndu-se temele pre­ teme din programa stabili­ în bune condiţii. Temele 7.8 la sută la berea fil­ integrală a programului liere, Marcela Oancea — PION
zentate în acest an de tă pentru acest an. La „Igiena corporală a ani­ trată, 59,7 la sută la be­ de organizare şi moder­ şef secţie şi Valeria Stă- tenia
învăţămînt. malelor", „Rolul colastru­ nizare a producţiei, creş­ nescu — de la mnlţ, bateri
unitatea din Grind s-a rea îmbuteliată şi 3,2 Ia nerf,
La Cooperativa agricolă dezbătut tema „Organiza­ lui în creşterea viţeilor" sută la berea în butoi. terea ponderii produse­ maistrul Ioan Buturoiu tiic < 1
de producţie din Rapoltu rea şi retribuirea mun­ şi altele s-au bucurat de Februarie se va încheia lor do calitate superioa­ şi Traian Avramescu — tâ d<
Mare am participat la cii", iar la cea din llia maro atenţie din partea şi el bine după datele ră în totalul producţiei. de la secţia fierbere, in­ pal î
nierlJ'
dezbaterea ce a avut loc cursanţilor, stîrnind dez­ preliminare: depăşire de Calitatea berii de Haţeg ginerul Adrian Roşculcţ — la
!a cercul cu specific ve­ bateri interesante. După 12 .8 la sută la produc­ nu mai arc nevoie de — de la fierberea mal- lustru
getal. Cornel Tărăpoancă, învăţămîntul majoritatea dezbaterilor au ţia marfă, do 2 2 ,8 la reclamă. Faptul că uni­ ţului, maisţrul Panteli- licee
între*;
inginerul şef al unităţii, avut loc demonstraţii prac­ sută la berea îmbutelia­ praetl
lectorul cursului, a trecut agrozootehnic tice în cadrul cărora în­ tă, realizarea celorlalţi, tăţile beneficiare din ju­ mon Sas — do la atelie­ rostlr
în revistă principalele as- de masa — şcoală văţămintele s-au însuşit indicatori ai producţiei deţele Hunedoara şi rul mecanic, Simion ganiîi
. poete ale activităţii de pe a recoltelor bogate temeinic. Marian Pintea, fizice. Alba au solicitat şi ob­ Glhurcuţ — dc la fer­ ciesfă
ogoare, apoi au urmat dez­ pentru toţi lucrătorii lectorul cursului, arăta : ţinut anul trecut 115 0 0 0 mentaţie. menti
de la
baterile, la acestea parti- — Toate dezbaterile au
cipînd Ionel Danciu, Liviu din agricultură fost interesante, la a-
Roman, Iosif David, Fira costea luînd parte un Combinatul minier Valea Jiului NA î
1a di
Roman şi alţii, caro au maro număr de cursanţi intim
subliniat necesitatea de „Protecţia mediului încon­ — Elconora Fecior, Ange­ (Urmare din pag. 1} nc extras, să îmbunătăţim nică, fermă a activităţii la eonfo
a se respecta întocmai jurător". Cei doi lectori lica Chiţ'an, Elena Bătrîn- calitatea şi să creştem e- toate nivelurile, mobiliza­ comei
„Unic
tehnologia fiecărei cul­ — respectiv, medicii vete­ ca ş.a. După dezbaterea materială defectuoasă în ficien.ţa întregii activităţi, rea exemplară a oameni­ ponsi
turi. La dezbaterile ce rinari Teodor Rada şi Ma­ temei cu privire la igiena unele perioade şi lipsa a- să ne menţinem în frun­ lor muncii din unităţile au îi
au avut loc la cercul cu rian Pascu — s-au pregă­ mulsului, oamenii ne-au numitor utilaje, echipa­ tea unităţilor de profil miniere şi de preparare, servii
profil vegetal la C.A.P. tit din vreme pentru dez­ cerut să punem în func­ mente şi piese do schimb, fruntaşe pe ţară, exprima ca şi a acelora care sînt Hori
Acela
Simeria — condus de Pe­ batere, în expunerile lor ţiune boilerele pentru în­ ca şi a necesarului do for­ Ioan Bcserman angaja­ implicaţi efectiv ori au ral s
tru Mateevici, inginerul apelînd frecvent la pa­ călzirea apei necesare spă­ ţă de muncă. mentul colectivului I. M. răspunderi majore în acest masă
şef al cooperativei — au nouri şi grafice, la exem­ latului ugerelor, înainte Aşa se face că indicii de Paroşeni. în acest scop sector, dăruirea unanimă aici
participat Silvia Iordatc, ple din activitatea de zi de muls. în perioada tre­ utilizare a complexelor ne-am stabilit măsuri cla­ în producţie — caracteris­ perm
Străd
Maria Poenar, Emilia Bom­ cu zi a celor două aso­ cută din acest an, am înre­ mecanizate abia s-au ri­ re 'pe care le materializăm tici hotărâtoare pentru în­ sifica
bon şi alţii. ciaţii economice intercoo- gistrat rezultate bune. Pla­ dicat la 56 la sută, iar a cu fiecare zi- în activita­ deplinirea sarcinilor deo­ prepa
Ultima dezbatere teore­ peratiste. Teodor Rada. nul la viţei a fost depă­ combinelor de înaintare la tea noastră". sebit de mobilizatoare ale lunar
tică a avut loc şi la cer­ sublinia : şit, producţia do lapte este 53 la sută, s-au .prestat în Asemenea asigurări au minerilor Văii Jiului în de p
preoc
curile organizate la C.A.P. — La învăţămîntul agro­ în creştere, n-am înregis­ permanenţă cu peste patru dat şi Ilie Păducel, de la acest al treilea an al ce­ colaci
. Gcoagiu şi C.A.P. llomos. zootehnic de masă au luat trat nici o pierdere din sute posturi în cărbune I.M. Lonea şi Alexandru lui do al optulea cincinal. r vii
La cercul pentru cei ce parte toţi cei ce lucrează efectiv, stocul de gestaţie mai puţin decât era pla­ Bugesch, de la I.M. Cîm- Iar ca direcţii concrete de
lucrează la cultura cerea­ în sectorul îngrijirii • şi este mare. nificat, s-a înregistrat Un pu lui Neag, unităţi care, acţiune au fost amintite: PUNI
lelor şi plantelor tehnice furajării animalelor — Joia trecută, deci, învăţă­ număr mare de absenţe de asemenea, au obţinut punerea în funcţiune Ia tehui*
de la unitatea agricolă adică 24 de oameni. Pre­ mîntul agrozootehnic şi-a de la lucru (din diferite rezultate pozitive în 1987, termenele planificate a tu­ grieo;
Hatîz
din Geoagiu, la dezbate­ zenţa la dezbateri a fost încheiat dezbaterile teore­ motive), productivitatea fi­ considerând că trebuie să turor capacităţilor de pro­ fj *une
rile conduse de Ioan Rob. bună. tico. Important este, în zică şi valorică nu s-a acţioneze mai hotărât pen­ ducţie, îmbunătăţirea ac­ lucţi
inginerul şef al coopera­ — Cum se reflectă în continuare, ca cele însu­ realizat decît în procent tru întărirea disciplinei tivităţii de exploatare, în­ perio
tivei, au luat parte Stela activitatea cursanţilor, cu­ şite de cursanţi să so re­ de 80 la sută, iar jumăta­ tehnologice şi de produc­ treţinere şi reparare a cest
Homorodean, Vcronica noştinţele acumulate ? flecte în mod nemijlocit te din numărul brigăzilor ţie, recrutarea, pregătirea mijloacelor tehnice din 35 vJ
se di
Clonţa, Elena Stan şi al­ — Oamenii muncesc mai în activitatea practică. do producţie nu şi-au rea­ şi folosirea raţională a dotare, plasarea în între­ pal, ,
ţii, iar la cel cu profil bine, mai conştiincios. Ca lizat sarcinile de plan. personalului muncitor, gime în cărbune a numă­ făvur
Conducerile de unităţi, spe­ Adunarea generală a re­ rului de posturi corespun­ nici,
cialiştii au datoria să cre­ prezentanţilor oamenilor creşterea spiritului de răs­ zător nivelului planului minţi
cu >
eze condiţii în acest sens, muncii de la Combinatul pundere faţă de soarta u- de extracţie, întărirea dis­ dere.
mobilizîndu-i la activita­ minier Valea Jiului a dez­ tilajelor şi materialelor cu ciplinei tehnologice, de
Adunările anuale tea de pe ogoare, din zoo­ bătut cu înaltă exigenţă care lucrează. producţie şi de protecţie
tehnie şi industria mică Deşi, împreună cu for­
şi responsabilitate sarci­ a muncii, asigurarea, pre­
pe toţi cooperatorii •— nile de plan din 1988, mai maţiile pe care le conduc, gătirea profesională si mo­ IÎI
(Urmare din pag. 1) ră, au datoria de a su­ condiţie esenţială, pentru mari cu 31 la sută la pro­ au obţinut însemnate de­
pune dezbaterii modul în păşiri de plan şi în 1987, bilizarea efectivelor pe u-
O altă direcţie de acţiu­ caro aceste organisme şi înfăptuirea' sarcinilor sta­ ducţia de cărbune şi cu cunoscuţii şefi de brigadă nităţi, sectoare şi forma­ DE'
ne în care trebuie să se cadre sint implicate în so­ bilite de tovarăşul Nicolae 17 la. sută la investiţii Ştefan Alba, de la I.M. ţii- mii (
acţioneze cu fermitate — luţionarea problemelor Ceauşescu, secretarul ge­ total — faţă de realizările Petrila (plus 76 000 tone Participanţii la adunare cunsi
şi care se impune să fie tehnice şi organizatorice neral al partidului, la anului trecut, importante în anul trecut), Constantin s-uu angajat să muncească noA’
soriil
şi
mobilizatoare
şi
din
temeinic analizată în adu­ cu care- se confruntă pro­ plenara lărgită a Consiliu­ punct de vedere al pro­ Popa, de la I.M. Lupeni mai mult şi mai bine, să a): .
nările do partid — o re­ ducţia. lui Naţional al Agricultu­ ductivităţii muncii, cali­ (plus 27 000 tone) şi Ion înfăptuiască plenar sarci­ rille
Pădu
prezintă reducerea consu­ Piuă la începerea cam­ rii, ce a avut loc re­ tăţii cărbunelui extras şi Ciminga, de la I.M. Uri- nile şi orientările secre­ p a):
murilor energetice şi ma­ paniei agricole de primă­ cent. preparat şi al indicatori- cani (plus 18 500 tone) au tarului general al parti­ Ir
teriale, realizarea volumu­ vară, adunările organiza­ îor de eficienţă. „Sintom relevat necesitatea întă­ dului, tovarăşul Nicolae a
lui producţiei cu respec­ ţiilor de partid din unită­ BRUTUS BOCĂNICI, hotărîţi ca şi în 1988 să ririi exigenţei şi rolului Ceauşescu, Minerul dc O- lemb
Rio
tarea strictă a normelor ţile agricole cooperatiste de la Direcţia generală reedităm succesele din brigadierilor şi maiştrilor, noare al ţării, subliniate Omul
do consum prevăzute, sla- şi de stat trebuie să judeţeană pentru ultimii patru ani, să de­ atît în privinţa organizării în Raportul la Conferinţa turui;
bilindu-se noi măsuri care determine încheierea bu­ agricultură păşim producţia de peste lucrului în abataje, ex­ Naţională a partidului din truia-
datul
ploatării şi întreţinerii u-
decembrie 1987 şi în cu-
să determine reducerea în nei pregătiri a tuturor TRAIAN BONDOR un milion tone de cărbu- NEA
continuare a consumurilor. condiţiilor materiale, a tilajclor moderne, de ma­ vîntarca rostită la plena­ püt
ra Consiliului Naţional al
LA :
Do asemenea, în acelaşi oamenilor, în vederea e- re randament, cît şi a pre­ Oamenilor Muncii de la reştil
gătirii şi stabilizării mun­
plan, trebuie să se acţio­ xecutării la timp şi de bu­ Vocaţia noastră citorilor mineri, a întro­ începutul lunii februarie ANII
neze pentru -sporirea mai nă calitate a tuturor lu­ nării unui climat ferm şi a.c., de a-şi spori contri­ ca {
accentuată a volumului de crărilor, pentru a sc asi­ (Urmare din pag. T) Aşa gîndesc, aşa lucrez, responsabil de muncă, de buţia Ia dezvoltarea pro­ GANJ
lezat
materiale, piese de schimb gura obţinerea în acest an deşi în munca mea, a e- producţie şi de plan. ducţiei de cărbune, a ba­ Chiri
şi subansamble în toate a unor recolte bogate. deodată. După cum cer chipei pe care o conduc De altfel, aceasta a fost zei de resurse energetice, GTJR
ramurile. ¡Dincolo de problemele sarcinile. Sau trebuie să mai sint unele lucruri de şi concluzia adunării, res­ a edificării multilaterale tme
RAS’
Un imperativ major al specifice fiecărui dome­ facem şi altceva decit dul- finisat. Le vom face tot pectiv organizarea temei­ a patriei. * Di
actualei etape a celui de niu, în toate adunările ge­ gherie exclusiv. Şi facem. noi, in spirit comunist, re­ tria)
al Vlli-lea cincinal îl con­ nerale şi de activ trebuie Executăm şarpante, batem voluţionar. Pentru că Fant
stituie punerea mai hotă- să se analizeze, în spirit parchet, lipim covor PVC. trăim intr-o epocă de Neag
HAT
rîtă în practică a progra­ critic şi autocritic, mo­ Nu putem rămine în urma mari transformări înnoi­ (Dac
melor de modernizare şi dul în care s-a acţionat timpului. Exigenţele sint toare, in „Epoca Nicolae mir;
Ceauşescu".
vreme
într-o
organizare a producţiei, pentru aplicarea în viaţă tot mai mari. Ne-am po- do
ILIA
iar dezbaterile din adu­ a orientărilor date de ficalificat şi noi. in care nu ne mai putem capă
nări trebuie să se concre­ Congresul al XIII-loa şi Acum lucrăm la ,,H 3", în mulţumi cu puţin, cu ori­
tizeze în măsuri de per­ Conferinţa Naţională ale Deva. Lingă parcul Cetă­ cum, cu „merge" şi aşa.
ţii. Va fi o mîndreţe de Piindcă nu mai merge.
fecţionare şi actualizare partidului, privind creşte­ bloc. Asta-i mulţumirea Noi, cei de azi, cei tineri,
a acestora. Programele de rea rolului conducător al noastră, constructorilor, trebuie să dăm mai mult
a
modernizare trebuie pri­ organelor şi organizaţiilor să , lăsăm în urmă, pentru conţinut muncii, timpului,
vite nu ca un scop în de partid, unirea şi an­ viitorime, lucrări frumoa­ spaţiului în care ne miş­
sine, ci ca pîrghie de creş­ trenarea tuturor forţelor- se, trainice, care să in­ căm. Să trăim la adevă­ PCI
H în
tere a producţiei fizico şi umane .şi materiale la în­ cinte ochiul şi să-l bucure rata dimensiune a acestui cerul
a productivităţii muncii, deplinirea integrală a sar­ pe cel căruia-i dedicăm „ev aprins". Poate că este Vor
de reducere a consumuri­ cinilor do plan, perfecţio­ opera noastră: omul oare­ tocmai vocaţia noastră de loca!
lor de materii prime, ma­ narea vieţii interne de care, semenul nostru. constructori“. form
soan
teriale, energie .şi combus­ partid, ridicarea la un ni­ modi
tibili, ridicarea nivelului vel calitativ superior a ac­ — Dacă vi l-aţi lăsat, lua- încei
tehnic şi calitativ al în­ tivităţii politico-idcologi- Gestul ţi-l l — m-a ironizat un vân­ vest.
nimo
tregii producţii, îndepli­ co, a celei do conducere — Am revenit Iîw unitatea zător. ce — noi trebuie să tre
avem grijă de tot ce-şi uită
nirea riguroasă a sarcini­ a organizaţiilor de masă nr. lt a I.C.S.L.F., din Com­ clientul pe tarabă ? ! Asta-i grad.
lor la export — obligaţie şi obşteşti. plexul comercial central De­ bună ! între
Izola
A apărut, însă, după tej­
de prioritate absolută. în Perioada adunărilor tre­ va, după ce ani observat lip­ ghea, tînăra vânzătoare Ma­ de s
sa portmoncului în care a-
strînsă legătură cu aceste buie să se constituie în- veam o importantă sumă de ri oara Pepene: „Am observat ro).
probleme, organele de tr-un bun prilej de largă bani. Mi-am dat seamă că-î eu portmoneuG Poftiţi. Vă rog
să controlaţi. Nu cred să lip­
uitasem pe tejghea în mo­
partid din institutele de mobilizare a colectivelor mentul în care am achitai sească ceva din el“. Un gest
cercetare-proieetare, iar hunedorene pentru a-şi contravaloarea mărfii — ne-a simplu, însoţit de o vorbă caldă,
alături de acestea toate spori substanţial contribu­ spus lî.r., rugîndu-ne să con­ pentru care-i mulţumesc Aspect de ntuiicii de Ja sectorul forjă arcurăric al
mult Mari oarei şi colectivului
semnăm un gest frumos ai
cadrele tehnico-inginereşti ţia la înflorirea continuă unui lucrător comercial (dar care-i îndrumă conduita pro­ I.M.M.R. simeria. Foto NICOLAE GHEORGHIU
din industrie şi a gr icul tu - a scumpei noastre patrii. *i reversul Iui). fesională si civică.