Page 96 - Drumul_socialismului_1988_02
P. 96
Pag. I DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 418 • DUMINICA, 28 FEBRUARIE 1988
SPORT
de concurs a fost piche
D E C L A R A Ţ I E JOCURILE tată în prima manşă cu
OLIMPICE
63 de porţi, iar în cea
cu privire la relaţiile economice DE IARNĂ secundă cu 62 de porţi.
La patinaj viteză, proba
ale Republicii Socialiste Rdmânia ■ TUNIS. - Delegaţia CALGARY ’ 27 (Ager feminină de 1 0 0 0 m s-a
parlamentară română, con pres). — în competiţia de încheiat cu victoria Ciiris-
cu Statele Unite ale Âmericii dusă de Nicolae Giosan, hochei pe gheaţă din ca tei Roţlienburger (R.D.
Germană), cronometrată în
preşedintele Marii Adunări drul Jocurilor Olimpice 1’17”65/100 — rezultat ce
în legătură cu Declara care constituie un amestec nunţă că, începînd de la Naţionale, care a efectuat de iarnă de la Calgary constituie un nou record
ţia guvernului S.U.A. din ; inadmisibil in treburile 3 iulie a.c., va înceta a- 0 vizită oficială de priete s-au disputat alte trei mondial. Pe locurile, urmă
26 februarie a.c., referi ' interne ale României şi nu plicarea clauzei, se va nie in Tunisia, a avut con meciuri contînd pentru toare "s-au situat coechi
toare la problema clauzei sînt în nici un fel legato trece la majorarea taxe vorbiri cu Rachid Sfar, pre turneul • final. Selecţionata piera sa Răriri Kania —
întrecut
a
ch
U.R.S.S.
naţiunii celei mai favori de relaţiile comerciale din lor şi tarifelor vamale şi şedintele Camerei Deputa scorul de 7—1. (4—1, 1—0. 1’17”70/100 şi sportiva a-
zate, Agenţia Română de tre România şi Statele se vor adopta şi alte mă ţilor, cu alţi membri ai 2— 0) formaţia Suediei, go mericană Bonnie Blair —
Presă Agerpres este împu Unite ale Âmericii. Mai suri economlco-financiare parlamentului tunisian. lurile fiind înscrise de F18”31/100.
Au fost subliniate do
ternicită să declare i mult, unele cercuri ostile, în relaţiile cu România. rinţa comună de a se inten Larionov (2), Scmenov (2), In proba de ştafetă 4 x
Republica Socialistă potrivnice dezvoltării ra Avînd în vedere măsu sifica colaborarea între Fetisov, Iaşin, Kamenski. 7,5 km din cadrul concur
România a acţionat întot porturilor româno—ameri rile anunţate de S.U.A., cele două parlamente pe respectiv, Sandstrom. Alte sului de biatlon, pe pri
deauna pentru dezvoltarea cane, au folosit procedura guvernul român declară pla-n bilateral şi în ca rezultate : Canada — R.F. mul loc s-a clasat echipa
relaţiilor economice şi do reînnoire anuală a clau din nou că nu doreşte in drul Uniunii Interparlamen Germania 0—1 (1—0, 4—1, U.R.S.S. (Dmitri Vasiliev,
tehnico-ştiinţifice, de coo zei ca mijloc de ponegrire nici un fel menţinerea tare, contribuţia ,pe care 3— 0); Cehoslovacia — Serghei Cepikov, Aleksandr
perare eu toate statele, şl amestec în treburile clauzei în condiţiile a- parlamentele şi parlamen Finlanda 5—2 (1—0, 2—1, Popov, Valeri Mcclvedţev),
2—J). în clasament con
cu .timpul de lh22’30”, ur
fără deosebire de orândui interne ale României. In mendamentulul Jackson — tarii sînt chemaţi să o adu duce echipa U.R.S.S. — mată de formaţiile R.F.
re socială şi fără nici un acest mod, discuţiile în Vanik şi că va analiza, la că la crearea unui climat 8 puncte (virtuală cam Germania — lh23’37”4/10
fel de condiţii, pe baza jurul clauzei au devenit mulul său, problemele a- de pace şi cooperare în pioană olimpică), urmată şi Italiei — lh23’51”5/10-
întreaga lume.
principiilor deplinei ega o piedică în calea promo plicării clauzei acordate de formaţiile Finlandei —
In cursul vizitei, delegaţia
lităţi, respectării indepen vării raporturilor bilate S.U.A., a taxelor şi tarife M.A.N. a avut, de aseme 5 puncte. Suediei — 4 IERI, IN „CUPA
denţei şi suveranităţii na rale. lor vamale şi a altor fa nea, întrevederi cu primul- puncte, Canadei — 3 ROMÂNIEI"
ţionale, neamestecului în In repetate rîndUri, gu cilităţi ce decurg din â- ministru, Hedi Baccouche, puncte, Cehoslovaciei şi
treburile interne şi avan vernul român a atras a- ceasta pentru importul de cu alţi membri ai gu R.F. Germania — eu cîte Sîxnbătă s-au disputat
2 puncte.
tajului reciproc, în con tenţia guvernului S.U.A. produse americane în vernului tunisian. în cadrul „şaisprezecimi-
Proba feminină de sla
formitate cu normele inter că România nu va mai România. lom special a revenit lor Cupei României la
u
naţionale unanim recu admite o astfel de aborda-, Guvernul român consi ■ NAŢIUNILE UNITE. - schioarei elveţiene Vreni fotbal două întilniri.
noscute şi ou prevederile re a raporturilor dintre deră că este necesar ca Comitetul special al O.N.U. Schneider, cea care cîşti- La Bucureşti echipa
Acordului general pentru cele două ţări, care con reprezentanţii celor două împotriva apartheidului, în gase şi slalomul uriaş. In- Steaua a întrecut cu sco
trunit în şedinţă ia sediul
tarife şi comerţ (G.A.T.T.). stituie o încălcare a prin ţări să se întâlnească cit Naţiunilor Unite, a con vingătoarea a realizat în rul de 3—0 (1—0) forma
1
In acest spirit, România cipiilor şi normelor rela mai curînd posibil şi să damnat vehement noul val două manşe timpul de ţia Voinţa. Au marcal
a promovat o politică de ţiilor internaţionale, a discute modalităţile de de represalii dezlănţuite de 1’36”69/100, fiind urmată Piţurcă, Stoica şi Balint.
lărgire şi diversificare a Acordului’ comercial şi vi dezvoltare în viitor a autorităţile rasiste de la de Mateja Svet (Iugosla La Baia Mare, echipa
raporturilor sale economice ne în. contradicţie cu re schimburilor comerciale şi Pretoria împotriva popu via) — 1’38”37/100 şi Chris- F.C. Maramureş a câştigai
şi comerciale şi cu Sta gulile G.Â.T.T., la care cooperării economice din laţiei africane majoritare ta ICinshofer (R.F. Germa cu 3—0 (1—0) partida cu
nia) — 1’38”40/100. Pîrtia
Politehnica Timişoara.
tele Unite ale Âmericii. ambele ţări sînt Părţi Con tre cele două ţări. din R.S.A.
ta baza. acestor raporturi tractante. j Republica Socialistă In intervenţiile lor, vor
au stat înţelegerile conve Avînd în vedere a- România va- acţiona, ca bitorii au evidenţiat necesi
tatea mobilizării tuturor e-
nite şi acordurile semnate ceastă situaţie, România a şi pînă acum, pentru dez forturilor comunităţii inter
între guvernele celor două informat guvernul S.U.A. voltarea relaţiilor econo naţionale pentru lichidarea
ţări. că nu mai acceptă pre mico româno—americane sistemului inuman de a-
-
Prin Acordul privind re lungirea Clauzei în' condi pe baza principiilor drep partheid, adoptării de mă
laţiile • comerciale dintre ţiile menţinerii amenda tului internaţional gene suri concrete şi eficiente Bicicleta în traficul pus Pascotescu Dorel.
rutier
din Haţeg, care, rulînd
P publica Socialistă Româ mentului Jackson — Vanik ral recunoscute, a egali în vederea eradicării prac r
Bicicliştii, această ca- °,
yberă, _s-a
nia şi Statele Unite ale şi a cerut să se iniţieze tăţii în drepturi şi avan ticilor rasiste din R.S.A. tegorie însemnată de dezechilibrat şi a căzut
Âmericii, încheiat la 2 a- discuţii, pentru dezvolta tajului reciproc. participanţi .la trafic iu faţa autovehiculului31-
LISABONA. - Grupul
■
prilie 1975, România şi rea relaţiilor economice în România îşi exprimă parlamentar al P.C. Portu pentru acest sezon, ma- «D-160, condus_ cu ma
S.U.A. şi-au acordat re conformitate cu prevede convingerea că Statele ghez a introdus în Aduna nifestă prudenţă, sînt 1£ ;Stne de Pipau Anto-
ciproc clauza naţiunii ce rile Acordului 'comercial Unite ale Âmericii vor rea Republicii un proiect disciplinaţi, respectă nor- hj Autobaza
lei mai favorizate. Româ existent, rehuhţîridu-’se la manifesta spirit construc de lege care să interzică mele rutiere, nu se ex- HA. Haţeg. Un alt şofer
nia şi-a îndeplinit în în orice fel de condiţii. tiv, dc colaborare şi con exploatarea muncii copiilor pun pericolului şi au mij- profesionist, care acti-
ase
mulţi ani la o uni-
tregime obligaţiile decur- înainte de a avea loc şi a adolescenţilor. Docu loacele de deplasare e- y *- *- J-Ţ.A. Deva, _ acum
a
e
chipate corespunzător. ,
gînd din acest Acord, a consultări bilaterale în lucrare, care să permită mentul prevede, în principal, Este totuşi necesar să pensionar, datorita res-
acţionat pentru dezvolta vederea clarificării ' pro găsirea soluţiilor menite crearea unei comisii naţio reamintim cîleva reguli Pictării regulilor dc con-
rea continuă a relaţidor blemelor legale de acor să înlăture orice piedici nale pentru studierea unor care trebuie respectate de duita preventiva, a reu-
din calea dezvoltării ra modalităţi de lichidare a
dintre cele două ţări. în darea clauzei naţiunii ce acestor practici. Deputaţii bicicli.şti, avîndu-se în să evite accidentarea
schimb, S.U.A., invocând lei mai favorizate şi de porturilor tradiţionale comunişti s-au pronunţat vedere că tinerii, elevii, ^ Sora Iulian, din De-
Ul
a
0
amendamentul Jackson — dezvoltarea în continuare româno—americane, în fo pentru crearea de condiţii cei mici, uneori însoţiţi 7 > ca Ţ nu s-a asigurat
a
Vanilc, adoptat unilateral a relaţiilor economice, gu losul celor două ţări şi de continuare a studiilor şi de părinţi, se cam a- * schimbarea direcţiei
au condiţionat, anual, a- vernul S.U.A. a dat o De popoare, al cauzei păcii în şcoli, inclusiv .profesio bat de la aceste reguli. de mers spre stînga. Ac-
tul
Circulaţia cu bicicleta
do prudenţă, discipli-
cordarea clauzei de o se claraţie, la dala de 26 fe şi' colaborării internaţio nale, pentru copiii din fa pe drumurile publice na * judecată şi prevedere
rie de cerinţe politice bruarie a.c., în - care a- nale. miliile sărace. este permisă numai per- a f° 5 ac tul de omenie
s
a
soanelor care au împlinit 'l bii Turcu Petru, din
1 — • — • — « —
vârsta' de 14 ani. Bici- Şoimuş. * care conducea
cliştilor. le este intei- autoturismul l-IID-2699
Realităţi social-economiee din lumea capitalului % I zis: pe o arteră rutieră din
municipiul Deva.
— să circule pe dru
murile publice atunci Şi şoferii amatori ma
Adolescenţi fără... a avut loc într-una din fectate familiile cu copil „Supa săracului'' cînd traseul ce-1 urmea- nifestă prudenţă şi dis-
principalele pieţe ale Man- — a declarat, în numele
domiciliu hattanului au cerut auto organizaţiei, primarul o- ză este însoţit de piste ciplină în trafic. Numai
putut fi evitată
special amenajate sau
?
a a
a
In anul care s-a încheiat
rităţilor să aloce fondu raşului Boston, Raymond numărul celor fără locuin poteci laterale; lovirea biciclistului Far-
Organizaţia obştească rile necesare şi să între Flynn, precizînd că aceste ţe din Statele Unite a' — să circule cu bici- caş Petru, strungar la
„Centropoint Soho" a ce prindă măsuri Urgente în familii prezintă două continuat să crească, se ele ta neechipată cores- Combinatul siderurgic
rut guvernului britanic să scopul asigurării dreptului treimi din solicitările de arată în raportul Confe punzător ; „Victoria" Călan, care a
Tcorde ajutor urgent a- la locuinţă pentru persoa hrană şl o treime din ce rinţei primarilor din — să circule pe mijlo- pătruns dintr-o arteră
dolescenţilor fără locuinţe nele ce nu dispun de n ci rerile de azil. El a apre S.U.A., dat publicităţii la cui drumului, pe alei şi lat erate în faţa autolu-
:
din Londra. Potrivit unui un fel de adăpost, arătînd Washington. Elaborat de trotuare pentru pietoni; r¡smului 1-I1D-2326, con-
raport al acestei organi ciat că numărul record un grup special al acestei — să circule luînd dus de Paşca Ioan.
zaţii de tineret, la Lon organizaţii pe baza ana mâinile de pe ghidon ; Printre bicicliştii ccr-
dra există în prezent DIN PRESA STRĂINA lizării situaţiei din 26 de — să se ţină cu mîna taţi cu disciplina rutie-
ra
50 000 de tineri fără lo oraşe ale ţării, raportul de autovehicule în mers; rnaî amin tun pe i
cuinţe. Majoritatea înnop subliniază că o treime — să circule cîte doi Stanciu Laurenţiu, elev
tează direct pe străzi, în dintre cei fără locuinţe sau mai mulţi în acelaşi la Liceul industrial de
că acesta este unul din al celor lipsiţi de adăpost
staţiile de autobuze, şi drepturile fundamentale şi înfometaţi se datorează şi două treimi din cei rînd; chimie din Orăştie şi
a mnai o mică parte doar ale omului. (Agenţia Ta- reducerii drastice a chel caro beneficiază de „supa __ să transporte alte Cătană Nicolae, belonist
me în azilele de noapte niug). tuielilor sociale guverna săracului" o constituie fa persoane, cu excepţia la S.U.T. Deva, care îşi
ale organizaţiilor do bine mentale. în cursul anilor miliile cu copii. Recordul copiilor pînă la vîrsta transportau pe biciclete
de 7 ani, dar numai pe cîte un coleg. Cu bici-
facere, relevă raportul ’80. color fără locumţe este un scaun special ame- clete neechipate cores-
oraşul
deţinut
de
New
(Agenţia TASS). Raportul, care se ba York unde numărul lor a najât; punzător au fost dopis-
In capitala S.U.A. a zează pe anchetele’ efec — să transporte orice taţi • Cimlca Gavril,
fost dat publicităţii rapor tuate în 26 de oraşe ame crescut cu 63 la sută faţă fel de obiecte care stîn- Olaru Dumitru, Tudo-
de anul precedent. Prin
tul anual al Conferinţei ricane, constată că în 1987 cipala cauză a acestei jenesc conducerea bici- raşcu C-lin, din Petroşani
La New York a avut loc Naţionale a Primarilor, necesarul de bucătării situaţii constă în lipsa de ele tei sau circulaţia ce- şi enumerarea ar putea
o manifestaţie de masă. organizare ce grupează pentru pregătirea „supei suficiente locuinţe ieftine lorlalte veliicule ; continua.
iniţiată de un grup de şefii municipalităţilor prin populare" a sporit cu 18 la îndemîna celor cu sa — să circule în timp Stimaţi biciclişti, reş
organizaţii obşteşti, în fa cipalelor oraşe ale S.U.A. la sută, iar de adăposturi larii mici. „Noii săraci“ — ce se află sub influenţa pectaţi întru totul pre-
voarea dreptului de lo Potrivit documentului, în pentru cei lipsiţi de lo cum numeşte această ca băuturilor alcoolice. vederile legale ! Aceasta,
cuinţă, de care nu benefi marile oraşe din S.U.A. cuinţe — cu 2 1 la sută. tegorie Raymond Flynn, Pericolului, prin im- numai în interesul şi
ciază zeci de mii de per se înregistrează, o rapidă Documentul estimează că primarul oraşului Boston prudenţa manifestată în pentru securitatea dv.
soane din această mare creştere a sărăciei, foa şi în anul 1988 se va în — constituie o „înfrico conducerea bicicletei, MILIŢIA JUDEŢULUI
metropolă americană. Par metei şi lipsei de locuinţe. registra o creştere a să şătoare tragedie umană". după ce consumase bău- HUNEDOARA,
ticipanţii la mitingul care Cel mai puternic sînt a răciei. (Agenţia ADN). (Agenţia TASS). turi alcoolice, s-a ex- Serviciul circulaţie
COLEGIUL DE REDACŢIE: Sabin Cerbu, Ion Ciocleî, Dumitru Gheonea, Tiberiu istrate (redactor şef). Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob | I
REDACŢIA ŞT ADMINISTRAŢIA: 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr, 35. Telefoane i 11275, 12157, 11585. Telex i 7228B. TIPARULt Tipografia Deva, str. 23 August nr. 275.