Page 101 - Drumul_socialismului_1988_03

'!• * DRUMUL SOCIALISMULUI N

,Săptămînă pomiculturii“
C A M P A N I A A G R I C O L Ă D E P R I M Ă V A R Ă

In perioada 28 martie — dărie plantează cel puţin
3 aprilie au loc ample ac­ cîte cinci pomi, în special B I1AK
Insămîniările - Buna desî aşurare ţiuni menite să asigure prun, materialul sădilor do membi
de locatar
punerea deplină în valoa­ fiind asigurat din pepi­ şeiL'iUele .
ţcg, în fs
re a potenţialului pomicol
proprii.
niere
Primarul
în ritm rapid a lucrărilor de pe ogoare! al unităţilor agricole şi comunei, Eronim Grecu, DrA '*hicsc
la i/iirum
(Urmare din pag. 1) că şi Ioan Drăgan au tuturor localităţilor hune- no spunea că în această rului. înt
primăvară, pe lingă plan­
au adus <
dorenc, acestea fiind or­
si de calitate pregătit 35 de ha teren, ganizate, ca şi în întreaga tarea a 1000 nuci din racului n
pe care l
realizînd un pat germina­
marginea
toamna trecută, se plan­
Otiiia Luea, Ludovic Cus- tiv de bună calitate, iar ţară, sub genericul „Săp- tează în „Săptămînă pomi­ oficiul po:
în cooperativele agricole de cooperatori participă Irorn, Livia Ilărău şi alţii. Vasile Nemeş a semănat lămîna pomiculturii". Pre­ culturii" alţi 1 000 nuci xul comei
pe o lung
15 ha cu orzoaica şi ovăz.
Ostrov şi Clopotiva trece­ îa slrînsul pietrei de pe — Ce suprafaţă s-a rodat mergător acestei perioade, ‘¿00 metri,
rea de la o săptămînă la suprafeţele ce urmează a circuitului arabil ? Ileana Radu, inginerul şef au fost realizate o serie de-a lungul drumului spre harnicii ce
al C.A.P. Poşlişu Mic, ne
tat nu mei
alta s-a făcut prin mobi­ fi plantate." „Menţionaţi — 11 ha la C.A.P. Peşti- spunea : zona do agrement. pin negru
lizarea exemplară u tu- pe câţiva dintre cei mai şu Mic şi 10 ha la C.A.P. de lucrări ce au drept scop Potrivit prevederilor pro­ m t o.M
cultură
turor forţelor la realizarea vredn ici meoan iza tori". Nandru, uimind să lo se­ — Sin tem pregătiţi, din să contribuie la creşterea gramului de acţiuni, în Deva a gi
unui pat germinativ co­ „Prin calitatea bună a lu­ mănăm cu furaje. Vom re­ toate punctele do vedere, producţiei de fructe, la reuşit con
respunzător şi la planta- crărilor de plantare — da în circuit încă 5 ha la să realizăm o campanie înfăptuirea obiectivelor din această perioadă mai sînt răspunde 4 *,
ea cartofilor. răspunde interlocutorul, se Pcştişu Mic şi 3 ha la de primăvară foarte scur­ do realizat , plantaţii în dejul H
la marele
Mobilizaţi de organele şi remarcă Ioan Iosivoni, Cor­ Mînerău. tă, in condiţiile respectă­ programele de dezvoltare livezi pe încă 15 ha, plan­ bal la ctit*
organizaţiile de partid din nel Niculescu, Ioan Brăila, Modul cum se implică rii stricto a cerinţelor teh­ a pomiculturii şi cel do taţii de arbuşti pe 30 de socialiste
Ceauşescu 4
brigăzi si unităţi agricole, Siminic Moisescu şi Du­ organele comunale de par­ nologice. în acest sens, auloconducere şi autoapro- ha, tăieri pe 100 ha şi stro­ elevi ai lice
cooperatorii, mecanizato­ mitru Bogdan. Pentru spo­ tid .şi de stat în buna des­ urmărim îndeaproape sta­ vizionare teritorială. pedagogic,
rii şi specialiştii caută să rirea ritmurilor la plantat făşurare a lucrărilor din rea terenului şi intrăm !a piri la 200 000 pomi, pre­ ■I şi !>. Cîşt
nu piardă nici o oră din am fost sprijiniţi 'de o agricultură se relevă şi în pregătit terenul şi semă­ între altele, s-au efectuat cum şi continuarea fertili­ fost înmîn
obiecte.
timpul bun de lucru. S-a formaţie de 6 tractoare de activitatea ce are ca scop nat imediat ce acesta plantaţii în livezile noi pe zării in livezi şi la pomii ea RKCt:
verificat permanent gradul la C.A.P. Sarmizegetusa". sporirea producţiei pe pă­ permite. 75 de hectare, s-au apro­ răzleţi. Venind în spriji­ cum ne co
de umiditate a solului, iar O mare concentrare de şuni şi fineţe. Prin acţiu­ La C.A.P. Mînerău s-au piat do încheiere tăierile Şaptolei, 1
meniului
acolo unde terenul a per­ forţe am găsit pe tarlaua nile ce au avut loc pînă semănat primele hectare de rodire, iar tratamentele nul gospodăriilor populaţiei, comunală
mis s-a lucrat la planta­ „Vadu Mare" a C.A.P. acum au fost curăţate 1 200 cu orzoaică şi este pregă­ pepiniera din Orăşlic a Consiliului
rea cartofilor. S-a remar­ Clopotiva. întreaga con­ ha şi s-au fertilizat G00 ha tită o mare suprafaţă filosanitare sînt făcute la S.C.P.P. Geoagiu a vîndut şenesc, în
s-au coleci
cat preocuparea specialiş­ ducere a unităţii era pre­ do pajişti naturale. Prin­ pentru a primi -sămînţa. .peste 1,2 milioane pomi. şi vinde acestora mori, sîmbătâ şi
tilor pentru calitatea acti­ zentă în mijlocul coope­ tre cetăţenii ce s-au evi­ . La C.A.P. Nandru, Domo- Concomitent, s-a acţionat tone fier
birlic, 0,23
vităţii în condiţiile unor ratorilor. La plantat car­ denţiat în această activi­ eo.ş Varga, Constantin Cior­ în vederea fertilizării şi pruni, cireşi, vişini, peri de sticlă,
viteze sporite de lucru tofi se lucra cu două ma­ tate se numără Ioan Ro- nei şi Dumitru Icliim au şi arbuşti fructiferi — tăţeni, la
impuse de norii şi vînlul şini (se aştepta şi a treia). bcscu, Nicolac Smadici, realizat un pat germina­ efectuării lucrărilor solului peste 30 000 bucăţi. Prin participat i
are prevesteau ploaia de La adunat piatră lucrau 1G Ioan Irinei, Rqmulus Sfan- tiv de huilă calitate şi au :— arături şi săpat. magazinul A.E.S.C.II.. Sîn- elevii de 1;
rale şi dt
lupă-amiază. cooperatori, alţii 13 tăiau ciu, Partenie Negriiă, Abel semănat 10 ha cu ovăz. Demnă do laudă'şi de landrei, din piaţa munici­ dustrial m
Primele ore ale dimi­ vegetaţia lemnoasă inuti­ Hrănesc, Sabin Bencovici, Şl în cele două unităţi generalizai este iniţiativa B9I LlVAl
neţii la C.A.P. Ostrov. Se lă. Ei erau conduşi de Viorel Şerban, Aclam Toa- lucrările se desfăşoară sub locuitorilor comunei Bo- piului Deva, sînt oferiţi, nerea în \
terenuri in
începe activitatea pe ziua brigadierii Ştefan Pogan der şi mulţi alţii. îndrumarea atentă a spe­ celor ce doresc să plan­ prii cultur
respectivă sub îndrumarea şi Tiţa Rizea. Folosind ferestrele din­ cialiştilor, respectiv Doina şorod, unde şi în această teze, coacăz negru şi in satul C
mur
*ui,
ui Ioan Lăpădătoni, vice­ Sub îndrumarea agentu­ tre ploi, mecanizatorii Uie Cărmăzan ~ şi Cornel Pă­ primăvară fiecare gospo­ zmour. anu ;cu
preşedintele biroului exe- lui agricol al Consiliului Grunţian, Constantin Hău- li -seu. Pe lingă acţiunile a- te ras. j şi
utiv al consiliului popu­ popular comuna], Amfizia unei livezi
o suprafai
lar Rîu de Mori. „De- Mihailoni, 42 de coopera­ minlite este necesar să se hectare. Li
lanşăm o nouă zi de tori sortau cartofii. în acorde întreaga atenţie 37 de Iucn
muncă, sublinia interlocu­ cînip, ing. Elena Lăpădă­ completării golurilor din de Ioan P
xecutat lut
torul. Lucrăm în locurile toni urmărea realizarea livezi, cit şi îngrijirii po­ te, a în eh
numite „Din jos de sat" şi lucrărilor de cea mai bună milor răzleţi, prin tăieri tat ultimii
.Intre saturi". Piuă acum calitate. rotunjind 1
rul
un semănat 20 ha cu ovăz Este adevărat, evoluţia de curăţare, săpat şl vă­
la „Gradina", 10 ha cu timpului din această pri­ ruit:.
mazăre la „Ţapu" şi 10 măvară influenţează desfă­ Organizaţiile de partid,
na cu orzoaică. Astăzi vom şurarea lucrărilor agrico­ consiliile populare şi con-
lucra cu 3 maşini de plan­ le. Cum totdeauna agri­ ducerile unităţilor agricole
DKVA :
tat cartofi". cultura s-a practicat în T irite (Patr
sînt chemate să acţio­
în fruntea cooperatorilor condiţiile oferite de timp, vasului „p
l-am găsit pe Puiu Mastra- acum mai mult ca oricînd, neze cu întreaga răspun­ IIUNBDOA
bobocilor
hin, inginerul şef al uni­ în fiecare brigadă, organe­ dere pentru a mobiliza A); Aii b
tăţii. Tocmai repartizase le şi organizaţiile de toate forţele disponibile de lioţ.i
(Modern —
e zone şi lucrări briga­ partid, specialiştii din uni- de la sate la efectuarea variantă (i
dierii şi şefii de echipă. lăţi trebuie să dovedească în colo mai bune condiţii TROŞANI:
Ne spune: „Cartofii pri­ spirit organizatoric, să vlncibil (1
miţi de la Suceava şi cei mobilizeze toate forţele a lucrărilor din programul Bravo —
Noiembrie)
de sămînţă proprie (în umane şi mecanico la stabilit pentru „Săptămînă mir-un au
total 443 tone) sînt pregă­ însămînţărlle de primăva­ pomiculturii". rea); LUP
tiţi pentru plantat. Astăzi ră, pentru ca acestea să ochi lumini
VULCAN !
tvern la lucru 4G de oa­ fie. efectuate în timpul nereţii .- r
meni din Ostrovu Mare optim şi lă cel mai înalt şi ia c.a.p. elopotiv fărul);
Si vagah
şi Ostrovu Mic. Alte e- nivel calitativ. plantatul cartofilor se PETRII. A:
chipe. formate din lti coo­ desfă şoară din plin. Componentă inseparabilă a procesului de producţie înn iubire
peratori şi, respectiv, 27 TRAIAN OPRONI ANI NO AS/
decisivă
(Urmare din pag. 1) te a muncii din partea Considerăm necesar să URICANI:
personalului de execuţie, subliniem ca, în contextul Tat); brai
clinele (:
protecţie u muncii, nu s-a atitudinilor tolerante ale sarcinilor de producţie guiubar:
\ Cu ştiinţă şi conştiinţă urmărit perseverent şi factorilor de răspundere, deosebit de mobilizatoare note (Mint
TIE : Ui va
minimalizării unor stări de
\ intransigent dacă măsurile pericol, insuficienţei exi­ pe care le au colectivele Umbre a!
adoptate se materializează
muncitoreşti
din
judeţul
(Ii a căra) ;
\ (Urmare din pag. 1) ani, împreună cu alţi spe­ nării, policalificării lor sau nu, ceea ce a condus genţe a reprezentanţilor nostru în acest an, să se BAI: ŞapR
cialişti români, intr-o ţâră profesionale. Să ştie toţi la defecţiuni tehnice şi organismelor de speciali­ desfăşoare o mai susţinută tru şapte i
\ cultură);
din Africa, unde am acor­ mai multe. În calitatea de avarii, accidente şi îmbol­ tate de a nu admite nici activitate şi în domeniul Baba şi cei
dat asistenţă tehnică la membru al consiliilor oa­ năviri profesionale, cu im­ un rabat de la normele şi protecţiei muncii. No re­ seriile I-
nu se pune problema ca nişte obiective economice menilor muncii pe fabri­ plicaţii directe asupra pro­ instrucţiunile în vigoare. ferim la mai buna orga­ BRAZI.* Pr;
Emil Indrieş sau Dorin aflate în construcţie. că şi pe întreprindere, ducţiei, a realizării unor De menţionat şi faptul nizare a lucrului, exploa­ CAL AN: 1»
(Casa
gan
Manea — de la acoperiri Ne-am înţeles bine cu vine frecvent cu soluţii de prevederi de plan. Cu că se perpetuează abateri tarea raţională a dotării SIMBRIA :
galvanice, Livius Boglea - partenerii noştri, i-am a- organizare mai bună a prilejul controalelor efec­ de acelaşi gen — în mi­ tehnice, Stăpânirea şi apli­ lîrzie (Mur
de la S.D.V., sculerul Ioan jutat substanţial şi am producţiei, de înnoire şi tuate de reprezentanţii nerit, siderurgie, con­ carea atentă a tehnologii­ Cine este
(Lumina).
Ckiclan ori sculerul Nico- fost foarte bucuroşi să au­ modernizare a produselor, organului judeţean de spe­ strucţii, exploatarea lem­ lor, însuşirea şi respectarea
tae Muntean, sau oricare zim cuvinte de apreciere do îmbunătăţire a condi­ cialitate, ai celor munici­ nului, transporturi —, se severă a normelor de teh­
alt membru al colectivu­ la adresa ţării noastre, a ţiilor sociale ale oameni­ pale şi din întreprinderi fac greşeli care au generat nica securităţii, instruirea
lui să nu răspundă la che­ prestigiului de care se lor. s-au constatat; adesea ne­ accidente şi în anii tre­ temeinică a personalului,
mări, să nu-şi pună în va­ bucură jn lume. Aceste a- Acest spirit de dăruire reguli şi s-au aplicat mă­ cuţi, se acceptă cu uşurin­ folosindu-se în mai mare
Pentru a
loare, permanent, price­ precieri trebuie să le în­ şi angajare, de ştiinţă şl suri concrete de înlăturare ţă motivaţii lipsite de măsură dotările cabine­ va amelior;
perea, pasiunea, răspun­ tărim prin munca noastră conştiinţă patriotică, re­ a neajunsurilor şi de îm­ temeinicie, de justeţe. In telor de protecţie a variabil, m.
derea pentru lucul încre­ de înaltă calitate, prin voluţionară, îi caracteri­ bunătăţire a activităţii, graba de a executa anu­ muncii şi propaganda teh­ in cursul i
dinţat. produsele competitive pe zează deopotrivă şi pe însă nu s-a ţinut prea mult mite lucrări, de a înde­ nică din domeniu, intensi­ vor cădea
av*.-•/ şi car;
plini unele sarcini, se în-
- Este în firea lucruri­ care le realizăm. în ce ne membrii familiei sale: so­ cont de aceste măsuri, s-a calfcă reguli minore de ficarea acţiunilor de con­ să". Vîntul
lor să ne însuşim la per­ priveşte, nc-am făcut cu ţia — laborantă, tot la trecut cu uşurinţă peste protecţie a muncii, dar trol şi îndrumare şi adop­ ilerat din
fecţie sarcinile şi să le e- bine datoria faţă de noi F.P.I.P.S. Brad, fiul — elev multe stări de lucruri ne­ care au urmări serioase tarea operativă a celor Ia început,
torul sud.
gative şi consecinţele, fi­
xecutăm întocmai — spune înşine, faţă de ţară. în clasa a Xll-a, fiica — reşte, tot negative, nu au asupra producţiei şi secu­ mai corespunzătoare mă­ minime vo
Traian Miclăuş. Iar asupra Dar maistrul Traian Mi­ într-a IX-a. Sînt emoţiile întârziat. Asemenea si­ rităţii vieţii oamenilor. suri. De asemenea, tre­ între zero
cele maxir
tuturor guvernează calita­ clăuş are şi alte preocu­ lui mari — de admitere şi tuaţii s-au petrecut la De bună seamă, în prim- buie conjugate mai sirius 14 grade. B
tea muncii, a tuturor lu­ pări şi reuşite în cadrul de „treaptă" — din acest C. S. Hunedoara şi G.S.V. planul activităţii produc­ preocupările şi strădaniile lat ceaţă :
crărilor pe care le execu­ colectivului. Sînt situaţii an. „Sper să trec şi aces­ Călan, la întreprinderile tive trebuie să se situeze tuturor factorilor care răs­ brumă în
tăm. Expresia, pînă nu de cînd unii furnizor! întîrzle te examene, spune opti­ miniere Aninoasa, Lupeni, realizarea sarcinilor eco­ pund de activitatea de sionarc.
La muiit
mult, „la modă", „merge cu livrarea anumitor ma­ mist, dar rezervat, Traian Uricani, Lonea, Vulcan, nomice, însă îndeplinirea protecţie a muncii, astfel fi schimbă
şi aşa" nu mai este vala­ teriale. El nu are astîm- Miclăuş. Iar la fabrică ne Hunedoara, Mina Ţebea, lor este condiţionată hotă­ îneît în toate unităţile e- mai mult
bilă pentru noi. Toată lu­ păr. Se urcă în tren ori vom strădui şi în conti­ A.C.H. Rîu Mare-Retezat, râtor de respectarea nor­ conomice din judeţ să se cursul nop
mal
ningi
mea vrea articole mal în maşina proprie şi mer­ nuare să ne facem dato­ I.F.E.T. Deva, T.A.G.G.M. melor de protecţie a mun­ asigure condiţii tehnice prezenta ii
bune, mai frumoase, mal ge să vadă care-i neca­ ria. în interesul producţiei, Deva şi altele. Acciden­ cii, implicit a tehnologii­ şi sociale corespunzătoare cale din
ieftine. Este de datoria zul. în nici un caz nu lasă în slujba propăşirii patriei tele, îmbolnăvirile profe­ lor de execuţie, de orga­ pentru desfăşurarea fluen­ cu viteze i
fcm/h. I,oe
noastră să le realizăm. Să problema nerezolvată. Sau în care ne-am născut, sionale, avariile şi deran­ nizarea temeinică a acti­ tă a activităţii productive, nala ceaţă,
dovedim că sîntem capa­ dacă simte, că unii dintre trăim şi muncim şî pe care jamentele tehnice care au vităţii pe toate fluxurile la parametri superiori de
bili să facem lucruri tot subordonaţi se descurcă avem obligaţia morală, avut loc în cursul anului de fabricaţie, de suprave­ calitate şi eficienţă şi în
mai bune şi mai frumoa­ mai greu în diferite ope­ patriotică, s-o facem mai trecut s-au datorat aba­ gherea atentă a efectuării condiţii de securitate de­ M A ,
se. Am fost timp de şase raţii, ia măsura perfecţio­ bogată, mai frumoasă". terilor de la disciplina operaţiilor din dispoziţiile plină a muncii, a vieţii
tehnologică şi de securita­ de lucru. si sănătăţii oamenilor.