Page 104 - Drumul_socialismului_1988_03
P. 104

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNltl-Vfl ! i                          Hotăririle Conferinţei Naţionale a partidului-program de muncă
                                                                                                         şi de luptă ai comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii
                                                                   r.a

            fei                                                    «                                „Muncim pentru un an de vîrî,
           s o c M is m ii                                                                 gresului    documentele Con­  minei  pentru  a  răspunde   lucrarea  minereurilor  com­
                                                                                                          intr-un cincinal de vîrî“
                                                                                             —
                                                                                               - î n
                                                                                                                                                 plexe  de  care  ţara  are
                                                                                                                      exemplar  acestor  impera­
                                                                                                        XlII-lea
                                                                                                                 şi
                                                                                                    al
                                                                                                                                                 nevoie.
                                                                                                                      tive ?
                                                                                           Conferinţei  Naţionale  ale
                                                                                                                                                   —  Acum,  cinci  no  apro­
                                                                                                                        —  După  cum  bine  cu­
                                                                                               a
                                                                                           t o partidului,   u  în   i   cuvîntările   noaştem  cu  toţii,  la  Con­  piem  de  încheierea  primu­
                                                                                             v
                                                                                                r
                                                                                                             Nicolae
                                                                                                      l u
                                                                                                  ă
                                                                                                   ş
                                                                                           Ceauşescu,  este  subliniată   ferinţa  Naţională  a  parti­  lui   trimestru  din   acest
                                                                                           importanţa   deosebită   a   dului, din decembrie anul  al treilea an al cincina-
                                                                                           dezvoltării  bazei  de  ma­
                                                                                           terii  prime  a  ţării,  care
                                                                                           să  asigure  într-o  propor­
               Anul XL, nr. 9 445         JOI, 31 MARTIE 1988       4 pagini - 50 bani     ţie  tot  mai  mare  din  re­
                                                                                           surse  proprii  satisfacerea
                                                                                           nevoilor  economiei'  noas­
                                                                                           tre  naţionale.  Aceste  o-
                         Lucrările sesiunii                                                biective  conferă  industriei        MINA CORANDA-CERTEJ
                                                                                           extractive  statutul  de  ra­
                                                                                           mură
                                                                                                    cincinal
                                                                                                             şi
                                                                                                                 în
                                                                                           actualul  prioritară   pentru
                                                                                           perspectivă,  o  atenţie  deo­  trecut,   tovarăşul   Nicolu"   ţului,  anul  hotărîtor  pen­
            Narii                                        Nationale                         sebită  acordîndu-se  creş­  Ceauşescu  arăta  că  anul   tru  îndeplinirea  sarcini­
                                                                                           terii  producţiei  de  cărbu­
                                                                                                                      1988  trebuie  să  fie  ho-
                                                                                                                                                 lor  mobilizatoare  stabilite
                                                                                           ne,  minereuri  metalifere,   tărîtor  în  realizarea  sar­  de  Congresul  al  XTII-lea
                                                                                           nemetalifere,   roci   utile   cinilor  întregului  cincinal   şi   Conferinţa   Naţională
            In  prezenţa  tovarăşului   mutoarea ordine de zi:    în  continuare,  au  fost   etc.  Vă  solicităm  tova­  1986— 1990.  în  acest  spirit   ale  partidului,  se  impune
                                                                                                                            :
           Nicolae  Ceauşescu,  secre­  1.   Raportul  Consiliului   prezentate   următoarele   răşe  maistru  Adrian  Gli-   de  angajare  unanimă,  re­  firesc  întrebarea:  Cu  ce
           tar  general  al  Partidului   do  Miniştri  privind  reali­  expuneri:   asupra proiec­  gor,  secretarul  comitetu­  voluţionară   acţionăm   la   rezultate  încheiaţi  prime­
           Comunist   Român,   pre­  zarea   Planului   naţional   tului  Legii  privind  per­  lui  de  partid  de  la  mina   toate  sectoarele,  la  toate   le trei luni de muncă ?
           şedintele  Republicii  Socia­  unic  de  dezvoltare  econo-   fecţionarea   mecanismului   Goranda  —  Gertej,  să  ne   locurile  de  muncă  pentru
           liste   România,   miercuri,   mico-socială  a  Republicii   economico-financiar   prin   spuneţi   cum   acţionează   a  face  din  1988  un  an  de   G. IGNAT
           30  martie,  s-au  deschis   Socialiste  România  pe  tri­  îmbunătăţirea   sistemului   concret  comuniştii,  între­  vîrf  intr-un  cincinal  dc
           lucrările  sesiunii  a  Vil-a   mestrul  I  şi  măsurile  pen­  de  formare  a  preţurilor,   gul colectiv de muncă al  vîrf în extracţia şi pre­  (Continuare în pag. a 4-a)
           a  celei  de-a  IX-a  legisla­  tru  îndeplinirea  planului   de  către  tovarăşul  Necu-
           turi  a  Marii  Adunări  Na­  în  trimestrul  II  şi  între­  lai   Ibănescu,   viceprim-
           ţionale.                  gul an 1988.               ministru   al   guvernului;
            La  sosirea  în  rotonda   2.  Proiectul  Legii  pri­  asupra   proiectului   Legii
           Palatului   Marii   Adunări   vind  perfecţionarea  meca­  privind  perfecţionarea  sis­
           Naţionale,   t o  v  a  r  ă  ş  u  l    nismului  economico-finan-   temului  de  retribuire  pen­
          Nicolae  Ceauşescu,  tovară­  ciar   prin   îmbunătăţirea   tru  stimularea  producţiei
           şa Elena Ceauşescu au fost   sistemului  de  formare  n   de  export  şi  a  exportului,
           întîmpinaţi  cu  cele  mai   preţurilor.             de   către   tovarăşa   Lina     Se acţionează la eliminarea excesului de umiditate
           calde  sentimente  de  stimă   3.  Proiectul  Legii  pri­  Ciobanu,   viceprim-minis-
           şi  preţuire,  cei  prezenţi   vind  perfecţionarea  siste­  tru  al  guvernului;  asupra
           ovaţionînd  îndelung  pen­  mului  de  retribuire  pen­  proiectului   Legii   privind               şi pregătirea însăminţărilor
           tru  partid  şi  secretarul   tru  stimularea  producţiei   încheierea   şi   executarea
           său general.              dc export şi a exportului.  contractelor  economice,  de   —  Ploile  persistente  din   naj,  în  aşa  fel  incit  să   ne-a  cerut-o  din  nou,  tu­
            împreună  cu  tovarăşul    4.  Proiectul  Legii  pri­  către  tovarăşul  Ion  Dincă,   ultima  perioadă  au  afec­  favorizeze   eliminarea   cit
           Nicolae  Ceauşescu,  în  lo­  vind  închşierea  şi  execu­  prim-viceprim-ministru   al   tat  desfăşurarea  lucrărilor   mai  grabnică  a  apei  de   turor  celor  implicaţi  în
           jile  oficiale  au  luat  loc   tarea  contractelor  econo­  guvernului.        în  cîmp  —  mai  exact,  a   pe  culturi  şi  ogoare.  De   activitatea  din  agricultură,
           membri   ai   Comitetului   mice.                      Raportul  comisiilor  per­  pregătirii  patului  germina­  asemenea,   în   ferestrele   t  o  v  a  r  ă  ş  u  l    Nicolae
           Politic  Executiv  al  C.  C.   T>.  Raport  cu  privire  la   manente   asupra   acestor   tiv   şi   însăminţărilor  —   dintre ploi au continua'.  Ceauşescu,  secretarul  ge­
           al  P.C.R.  şi  membri  ai   starea  infracţională  în  a-   proiecte  de  legi  a  fost   şi  în  cele  două  cooperative            neral   al   partidului,   în
           Consiliului de Stat.      nul  1987,  concluziile  des­  prezentat  dc  tovarăşa  Ele­                                                cuvin  tarea  rostită  la  re­
            Alături  de  deputaţi,  în   prinse  din  aplicarea  de­  na   Pugna,   vicepreşedin­  agricole  din  comuna  noas­                  centa  plenară  a  C.  C.  al
           sală  se  aflau  membri  ai   cretelor  de  amnistie  a  u-   te  al  Comisiei  pentru  in­  tră  —  arăta  Leonida  Măr-   COMUNA    P.C.R.   —,   să   încheiem
                                                                                           tinaş,  primarul  comunei
           C.C.  al  P.C.R.  şi  ai  gu­  nor  fapte  şi  reducerea  u-   dustrie  şi  activitatea  eco-                      V  E  T  E  L      toate  lucrările  din  actuala
           vernului,  conducători  de   nor  pedepse,  precum  şi   nomico-financiară a M.A.N.  Veţel.  în  aceste  condiţii,                    campanie   în   timp   cit
           instituţii  centrale,  organi­  la   activitatea   comisiilor   A  urmat  apoi  dezbate­  ne-am  mobilizat  toate  for­               mai scurt.
           zaţii  de  masă  şi  obşteşti,   dc judecată.        rea  generală  comună  asu­  ţele  la  executarea  lucră­                          Cum  s-a  acţionat  în  a-
           reprezentanţi  ai  oamenilor   6.  Raportul  privind  a-   pra  raportului  Consiliului   rilor  menite  să  asigure   celelalte  lucrări  prevăzute   ceste  zile  la  C.A.P.  Veţel
           muncii,  ai  vieţii  noastre   plicarea  prevederilor  Le­  de  Miniştri  şi  a  celor  trei   reluarea  grabnică  a  se­  în  această  perioadă,  cum   şi  Leşnic  ?  —  pentru  că,
           ştiinţifice şi culturalo.  gii controlului averilor.  proiecte de legi.         mănatului.  Astfel,  la  che­  sînt transportul şi adminis­  deşi  ploaia  le-a  încurcat
            Au  fost  prezenţi  şefi  du   7.  Proiectele  dc  legi  pen­  în  continuare,  tovarăşa   marea  organizaţiei  comu­  trarea  îngrăşămintelor  or­  socotelile,  cooperatorii  şi
           misiuni  diplomatice  acre­  tru   aprobarea   decretelor   Maria  Bobu,  '  ministrul   nale  de  partid  şi  a  celor   ganice  şi  chimice,  curăţa­  mecanizatorii   din   cele
           ditaţi  în  ţara  noastră,  pre­  cuprinzîncl  norme  cu  pu­  justiţiei,  a  prezentat  Ra­  din  unităţile  agricole,  un   rea  .şi  fertilizarea  păşuni­  două  unităţi  n-au  înţeles
           cum  şi  corespondenţi  ai   tere  de  lege  emise  de   portul  cu  privire  la  starea   mare  număr  de  cetăţeni,   lor,   pregătirea   seminţei   să   stea   chiar   degeaba,
           presei străine.            Consiliul de Stat.         infracţională  în  anul  1987,   în  frunte  cu  deputaţii,  au   etc.  Pot  afirma  că  sîn-   aşteptind  zilele  cu  soare.
            Lucrările  sesiunii  au  fost   Primul  ministru  al  Gu­  concluziile  desprinse  din   ieşit  la  muncă  în  cîmp,   lem   deplin   pregătiţi   şi   Cum  releva  şi  primarul
           deschise  de  tovarăşul  Ni­  vernului  Republicii  Socia­  aplicarea   decretelor   de   unde  au  executat  şanţuri   ferm  hotărîţi  ca,  o  dată  cu   comunei,  în  primul  rînd
           colae  Giosan,  preşedintele   listo  România,   tovarăşul   amnistie  a  unor  fapte  şi   de  suprafaţă  pe  terenurile   ameliorarea   vremii,   să   s-a trecut la eliminarea
           Marii Adunări Naţionale. '  Constantin  Dăscălescu,  a   reducerea  unor  pedepse,   cultivate   cu   păioase   şi   acţionăm  în  ritm  susţinut,
            La  propunerea  Biroului   prezentat  Raportul  Consi­  precum şi la activitatea  pe  cele  care  urmează  să                             MIRCEA LEPĂDATU
           Marii  Adunări  Naţionale,   liului  de  Miniştri  prevă­                       fie   însămînţate,   decol-   eu  randament  maxim  la
           deputaţii au adoptat ur-  zut pe ordinea de zi.        (Continuare în pag, a 4-a)  matnrea canalelor de dre­  însămînţări — aşa cum    (Continuare în pag. a 3-a)
          \                                                                '   La panoul de onoare —
          \
          \  Omul hotărăşte soarta recoltei                         oc,men “'  ,apl e  r  de  muncâ '             I I
                                                                             "'  '° .
          \                                                                |       de înalt patriotism
          \                                                                                                       I
                                       şi  mi-au  plăcut  de  mic   producţie  sînt  foarte  impor­  Hărău,  sofia  este  econo­  I
          \
                                       motoarele,  maşinile  in  ge­  tante,  adică,  începtnd  de  la   mistă  la  ferma  zootehnică   \
          \                            neral.  O  dată  cu  încheie­  semănat  şl  pină  la  strîn-   din  sat,  am  două  fete,  e-
                                                                                          leve.  Cam  asta  ar  li.  Să  \
                                            cooperativizării
                                       rea
                                                           s-a
          \                           dezvoltat  puternic  construc­  gerea  recoltei,  toate  lucră­  vă  spun  mai  bine  despre  s
                                                                rile  trebuie  făcute  la  timp
          \                            ţia  de  maşini  agricole  şi   şi  fără  nici  un  rabat  la   oamenii  din  secţie.  Is  har­  \
          \                            era  nevoie  mare  de  oa­  calitate.  Ajunge  să  negli­  nici,  meseriaşi  de  mina  în-
          \                            meni  care  să  lucreze  o-   jezi  una  şl  ratezi  întreaga   Ui,  pricepuţi  în  toate  lu­  \ \
                                       goarele  cu  ele.  Firesc,  am
                                                                muncă  desfăşurată  pină  a-
                                                                                                    se
                                                                                                        efectuează
                                                                                          crările
                                                                                                ce
          \                            venit   aici.   Meseria   mi-a   tunci  iar  după  aceea,  pâ-   pe  ogoare.  Cavrilă  Cajvan,   \
          \                            plăcut  mult  şi  am  practi­  mintul  nu  mai  dă  cit  aş­  Pavel  Popa,  Vasile  Varga,
          \                            cat-o  întotdeauna  cu  pa­  tepţi şi cit poate el.  Nicolae  Hocman,  lacob  Bob  \
                                                                  —  O  vorbă  spune  că  pă-
                                                                                          şi  ceilalţi  lac  in  cîmp  —
                                       siune.  De  altfel  şi  de  cînd
          \                            conduc  secţia  din  Hărău   mintul  este  darnic,  dar  nu­  la  arat,  semănat  etc.  —  a-   \
          I                            urc   adeseori   pe   tractor   mai cu omul harnic.  devărate  lucrări  de  artă,  \
          )                            sau  combină,  mai  ales  In   —  Ceea  ce  înseamnă  că   la  timp  şi   foarte  bine.   \
          )                            perioade  de  intensă  solici­  trebuie  să-i  dai  şi  să-i  fad   Mecanizatorii   se   află   in
          [                            tare  şl  muncesc  alături  ds   ce  are  nevoie  şi  nu  oricum,   primele  rindurf  in  înfăptui­  \
                                                                                          rea  noii  revoluţii  agrare.
          \                            colegii mei.             ci  la  vremea  potrivită,  şi   Avem  datoria  să  sporim   \
                                        -
                                           Cooperativele  agricole
                                                                bine.  Dacă'  procedezi  aşa,
          \                            de  producţie  din  Hărău  şi   timpul  nu  mai  aro  atit  de   continuu   rodnicia   pătnln-   \
                                       Birsău  sini  adeseori  diate   mare  importanţă  in  obţi­  tului,  să  creştem  de  la  un  \
          i    lociii  Achim,  maistru  me­  pentru  rezultatele  ce  le  ob­  nerea  de  roade  bogate.   an  la  altul  rodul  ogoarelor,   \
             canic  de  meseria,  con­  ţin  la  hectar,  lapt  <a  care   Anul  trecut,  cum  se  ştie,  o   in  acest  al  treilea  an  al  ac­
          )  duce  secţia  de  mecaniza­  şi  mecanizatorii  au  o  im­  fost  secetos.  Cu  toata  a-   tualului  cincinal  —  aşa  cum   \
          I  re  din  Hă  rău  de  19  am,   portantă contribuţie.  ccstea,  la  Hărău  am  obţi­  ne-a   cerut-o   tovarăşul   Í
                                                                                                                   ]
             adică din 1969.             —  Da,  şi  acest  lucru  ne   nut  3  800  kg  grîu  şi  4  030   Nicolae  Ceauşescu  —  tre­
          I    —    înainte,   tovarăşe   dă  satisfacţia  datoriei  îm­  leg  orz  'a  hectar,  iar  C.A.P.   buie  să  realizăm  producţii   \
          I  Achim ?                   plinite.  Ştiţi,  munca  noas­  Birsău  o  scoită  bună  de   superioare  la  hectar.  Este  \
                                                                         r
               —  Am  fost  mecanizator,
          \  vreme de şapte ani.       tră  are  un  specllic.  Lucrezi   in.  Aşa  că  omul  este  fac­  o   sarcină   patriotică   pe,   \
                                                                torul  hotărîtor  şi  în  agri­
          \    —   Cum  v-aţi  orientat   două  sau  trei  sezoane  ale­  cultură.        care  ne-o  însuşim  deplin,   \
                                       anului  şi  abia  apoi,  vara
                                                                                          cu  toată  răspunderea,  şi
          \  spre  agricultură,  mai  pre­  şi  toamna,  cunoşti  rezulta­  — Vorbiţl-ne  despre  dum­  acţionăm  cu  hotărîre  pen­  C.A.P.  lintiz.  Mecanizaio  rul  Mihni  şul>a  şi  lloriu  ¡\lor-
          \  cis  spre  mecanizarea  a-   tul  -  la  seceriş  sau  la  cu­  neavoastră.  tru a o înfăptui.             cu,  inginerul  şef  al  unităţii,  au  asigurat  însămînţaren
             cesteia ?
                                       les.  Asia  înseamnă  că  toa­
                                                                  —  Nu  am  ce  zice  şi  nici
                                                                                                                        inului in condiţii de calitate sporită.
          i   - De loc sini din Zam    te verigile procesului■  de  nu-mi place. Locuiesc în   TRAIAN BONDOR       \
                                                                                                                                           Foto NICOLAE GHEORGHIU
   99   100   101   102   103   104   105   106   107