Page 105 - Drumul_socialismului_1988_03

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMUL 1

Afirmarea mai puternică a creaţiei Hotărlrife Conferinţei Naţionale a partidului-program de muncă

ştiinţifice şi tehnice proprii şi de luptă al comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii

Transporturile auto - verigă solidă
• Au fost asimilate -11 tru perfecţionarea teh­ monstrează şi faptul ca
noi produse, s-au îmbu­ nologiilor — ca o condi­ numai în 1987 la soluţio­
nătăţit 54 procese tehno­ ţie fundamentală a asi­ narea celor peste 600 de
logice ţii 25 standarde de gurării nivelului tehnic teme stabilite în aceste in angrenajul economico-social al judeţului bilă
produse. o S-au aplicat şi calitativ al produselor, domenii, au fost antre­ de
E.G
103 măsuri de perfecţio­ potrivit necesităţilor eco­ naţi nu mai puţin de peste în activitatea noastră — Concret, munca noas­ sau alte probleme apă­ jeai
nare a organizării ţii mo­ nomiei naţionale şi cerin­ 900 cadre tehnico-ingi- cotidiană constatăm cu tră „rulează", dacă mă rate la maşini. „în pri­ lor,
dernizării proceselor teh­ ţelor pieţei externe. Efor­ n creşti. temeinicie că transportu­ pot exprima astfel, pe mul rînd, strădaniile cin«
cur
nologice cu o eficienţă de Raportată însă la marile rile auto fuc pai'te insepa­ trei „artere" principale : noastre privesc efectuarea
139,5 milioane lei spor turile pentru organizarea cerinţe şi exigenţe care rabilă din complexul an­ transportul de marfă, în cel mai scurt timp şi
de producţie ţii G4,8 mi­ şi conducerea superioară a stau în faţa siderurgiei grenaj economico-social il transportul de călători şi de cea mai bună calitate Fiii
LUI
lioane Iei în reducerea producţiei s-au localizat hunedorene în asigurarea judeţului, constituind una atelierul dc întreţinere — a lucrărilor încredinţate, mui
cheltuielilor totale, o Au îndeosebi în domeniul re­ economiei naţionale cu dintre verigile sale cele arăta şeful autobazei. Pri­ dar no preocupăm şi de con
fost asimilate în fabricaţie cepţiei materiilor prime, oţelul sortimental şi cali­ mai solide, cele mai im­ mul „tronson" înseamnă recondiţionarea unor pie­ mei
38 noi mărci de oţel, s-au tativ cerut, trebuie spus portante. Ne-am recon­ deservirea a 32 do benefi­ se de schimb, ansamble Un
tun
înregistrat 00 de inovaţii... încărcarea şi descărcarea că în ansamblul activităţii firmat această părere la ciari din Ţara Haţegului, şi subansamble, incit met
Am menţionat în aceste vagoanelor, reorganizarea comisiei inginerilor şi adunarea generală a re­ între care întreprinderile să urgentăm reparaţiile b r
rînduri de început doar unor activităţi pe fluxuri. tehnicien'lor se menţin prezentanţilor oamenilor de bere, de prelucrare şi şi să le reducem costul I. A.
nur
o parte din împlinirile ţi Pe lingă această amplă încă o serie de neajun­ muncii de la l.T.A. Hu­ industrializare a legume­ cît putem mai mult, re­ inni
reuşitele anului trecut a suri, care favorizează nedoara — Deva, care a lor şi fructelor, comer­ leva mecanicul auto Li- m
comisiei inginerilor şi teh­ şi complexă muncă de perpetuarea unor defi­ avut loc nu de mult, as- cială de stat mixtă, S.M.A., viu Roman. .Astfel, re­ TEI
nicienilor de la Combi­ creaţie ce presupune un cienţe în activitatea teh­ cultînd cifrele revelatoa­ condiţionăm pompe de la
De\
natul siderurgie Hunedoa­ nologică, de organizare su­ re consemnate în bilanţul brigada nr. 3, C.P.A.D.M. injecţie, cutii de viteze, tru!
ra. O parte doar, pentru perioară şi modernizarea unităţii pe anul 1987. etc., precum şi a altora acumulatori şi altele. De seri
că ele sînt mult mai bo­ C.S. HUNEDOARA producţiei. Sînt încă multe între realizările deose­ (cu motorina lor), do la asemenea, pentru a ne Act
iest
gate în semnificaţii, cu­ probleme de rezolvat la bite le-am reţinut şi pe A.C.H. Rîu Mare-Retezat uşura munca şi a o face blic
prind o mare diversitate Combinatul siderurgic Hu­ cele obţinute de Autobaza şi de la I.A.C.M.M. Rovi- apr
de domenii şi laturi esen­ mare efort de gîndire şi nedoara asupra cărora de transporturi auto Ha­ nari. Dispunem de 98 mai fructuoasă, am exe­ dor
cutat, cu forţe proprii, un
ca,
ţiale ale activităţii side- inteligenţă, comisia in­ încă nu se acţionează cu ţeg, .care s-a situat pe lo­ mijloace de transport mar­ Ren
rurgiştilor hunedoreni. Ne ginerilor şi tehnicienilor toată răspunderea şi exi­ cul al III-lea în întrece­ fă şi 63 de remorci, de dispozitiv de strunjit sa­ înv
referim la creşterea com­ din combinat a acţionat genţa cuvenite. rea socialistă. Ni le-a re­ conducători auto harnici boţi — folosit cu bune re­ G In
Mu
petitivităţii produselor, intens pentru pregătirea Insuficienta antrenare şi petat zilele trecute ingi­ şi disciplinaţi, reuşind să zultate la autocamioane Clu
valorificarea superioară a şi perfecţionarea profe­ implicare a celor peste 600 nerul Petrişor Vălean, şe­ ne îndeplinim ritmic pre­ şi autobuze —, un altul 0
puternicului potenţial u- sională a oamenilor. în cadre cu pregătire supe­ ful autobazei : veniturile vederile de plan. pentru presat şi depresat gan
edu
man şi .tehnico-material colaborare şi cu spriji­ rioară, aproape tot atîţia Ia transportul marfă — Am reţinut şi numele bucşi direcţie, o presă de tur.
rle care se dispune, îmbu­ nul comitetului sindicatu­ subingineri şi tehnicieni 113 Ia sută, tonele trans­ cîtorva dintre aceşti mur- scos pivoţi fără demonta­ în
tul
nătăţirea nivelului calita­ lui şi consiliului oameni­ şi mai mult de 800 de portate — 120 la sută, ve­ rea axei de pe autovehi­ „Ai
tiv al producţiei, spori­ lor muncii s-a reuşit cu­ maiştri la rezolvarea nitul Ia călători şi călă- cul". ma
rea mai accentuată a pro­ prinderea unui important problemelor cu care se torUkilomctru — cile 100,5 A.T.A. HAŢEG în activitatea acestui loc;
con
ductivităţii muncii şi efi­ număr de oameni din confruntă colectivele este Ia sută, producţia netă — colectiv se evidenţiază cîşt
cienţei economice etc. diferite domenii şi profe­ relevată şi de nerealiza- 122 la sută, productivitatea constant. între alţii. Ion
Argumentul unei labo­ sii. în meseriile de coc- rea indicelui de scoate­ muncii — 105 la sută, be­ citori destoinici: Lazăr Stelian, Iosif Hovati, Ion
rioase munci de creaţie, sar, finisor de laminate, re la metal, de abaterile neficiile — 113 la sută. Făgaş, Andrei Kiss, Con­ Merian, Traian Mistău. «eti
a unor intense căutări şi manevranţi, macaragii, o- calitative înregistrate pe Rezultate la fel de bune, stantin Coşa, Vizante Ben- Gheorghe Gabor, care lu­ ale A
implicări a unui mare nu­ peratori chimişti ş.a. au fluxurile tehnologice, de­ chiar superioare, înre­ cău, Nicolae Chetraru, crează în armonie, in din
măr de specialişti, a creş­ fost calificaţi aproape 300 ficienţe în organizarea su­ gistrează Â.T.A. Haţeg şi loan Petea, Vichente Măg- bună înţelegere cu şoferii, eco
Mai
terii responsabilităţii faţă de muncitori, 693 s-au po- perioară a proceselor pro­ în perioada care a trecut duţ, a căror grijă perma­ astfel ca fiecare să-şi rea­ die;
de necontenita înnoire şi licalificat, iar peste 16 000 ductive, nerealizarea inte­ din acest an — dovadă lizeze sarcinile şi câştigu­ pro
îmbunătăţire a proceselor au participat la cursurile grală a programelor de a hărniciei şi conştiincio­ nentă pentru exploatarea rile. Coi
de fabricaţie este şi creş­ de perfecţionare profe­ mpdernizare. zităţii în muncă ale în­ si întreţinerea maşinilor — Ceea ce se constată par
terea gamei oţelurilor a- sională. O dată cu relevarea a- tregului colectiv, a hotă- înseamnă mai multe tone cu plăcere osie îmbună­
liate şi înalt aliate des­ De bună seamă, activi­ cestor lipsuri, o recentă rîrii unanime de a-şi în­ transportate, beneficii în tăţirea sub toate aspec­
cîştiguri
unităţii,
contul
tinate ramurilor de vîrf tatea comisiei a avut şi plenară a comisiei ingi­ deplini exemplar loale în propriile buzunare. tele a activităţii noastre
ale economiei naţionale are o sferă mult mai lar­ nerilor şi tehnicienilor a sarcinile de plan, de a-şi în ultima vreme — a ţinut
(energetica nucleară, con­ gă de acţiuni. Trebuie stabilit un cuprinzător spori contribuţia, prin Cu aceeaşi dăruire şi să remarce tovarăşul Tibi D
strucţia de maşini, oţeluri menţionat însă că ea vi­ program de măsuri menit specificul activităţii sale. responsabilitate .se acţio­ Cimponer, secretarul comi­ Pis
pentru rulmenţi), precum zează în esenţă laturile să îmbunătăţească ra­ la bunul mers al produc­ nează şi în transportul de tetului de partid al zişi
şi pentru export. Preocu­ calitaliv-intensive ale în­ dical întreaga ei activi­ ţiei în unităţile economi­ călători, care are în ex­ A.T.A. Haţeg. Au crescut DO
pări statornice au existat tregii munci a siderur- tate. ce, la desfăşurarea opti- ploatare 36 de autobuze, conştiinţa politică şi pre­ boc
Aii
şi există în special pen- giştilor hunedoreni. O de- VALENTIN NEAGU mă a vieţii sociale. repartizate pe 24 de tra­ gătirea profesională ale hoţ
see şi în cinci convenţi' membrilor colectivului, der
pentru oamenii munc'i j-iai
s-au mai stabilizat cadre­ TR
de la unităţile miniere le şi s-a întărit discipli­
7 A P R I L I E 1988 - P R I M A , , Z I M O N D I A L Ă F Ă R Ă F U M A T * ' Boiţa şi Ruşchiţa. A.C.C.F. na muncii, nu se mai ad­ vin
Bre
(7
Petroşani şi I.A.CM.M mit neregulile, automulţu- Ch
Fumatul şi bolile pulmonare Rovinari, de la altele, pe mirea, chiulul. Toţi lucră­ jan
PE
care-i deservesc cu promp­
dintre
torii,
mai
care
titudine
şi
solicitudine.
ral’
h
„Cum reuşim ? Se întrea­ mult de jumătate sînt 1
membri de partid, sînt
— Tovarăşe doctor Vic­ zarea acestui adevăr de­ — Tovarăşe doctor Vîl­ de-a lungul anilor, pe cei bă şi răspunde unul din­ conştienţi de răspunderii'? bcv.
tor Vîlceanu, conduceţi zolant s-a făcut după în­ ceanu, ar fi interesant să care ne-au înţeles să se tre cei mai buni condu­ mari pe care le au in
de mulţi ani secţia ffizio­ delungate cercetări şi ex­ ne spuneţi cum se pre­ lase de fumat am reuşit cători auto ai unităţii, iub
logie — TBC din Deva. perienţe, observaţii clini­ zintă situaţia în judeţul să-i redăm oameni sănă­ loan Fanatic : prin îngri­ acest an, în această eta­ UR
tez:
în anii aceştia v-au trecut ce, studii statistice ete., nostru, la noi în ţară ? toşi societăţii, familiei. jirea ireproşabilă a auto­ pă de viguroasă dezvolta­ şi
prin mină, să zicem aşa, incit astăzi nu poate fi — La noi mortalitatea Aş mai da cîteva exemple' buzului şi respectarea ri­ re a economiei noastre GL
noi
mii şi mii de bolnavi. contestată. prin cancer pulmonar a din 100 de cancere pul­ guroasă a graficelor de naţionale şi se străduiesc TU
V-am solicita să spuneţi — Aveţi la îndemină scăzut, în concordanţă cu monare înregistrate, nu­ plecare şi venire din să-şi îndeplinească în (Pi
:
condiţii cit ma bune sar­
cititorilor noştri ce in­ exemple, cifre ? reducerea numărului de mai 1,3 la sută se găsesc cursă, prin buna cuviinţă cinile de plan, aşa cum hai
GF
fluenţă are fumatul în — Da. în decursul ani­ fumători învederaţi. Pen­ la nefumători, 14 la sută recomandă secretarul ge­ ml*
îmbolnăvirea aparatului lor, din 1900 încoace, de tru că şi între fumători la fumători sub 15 ţigări si înţelegere în relaţiile neral al partidului, tova­ fra
există o creştere progre­
cu publicul călător, care
respirator ? pildă, pe măsură ce fu­ pe zi şi 84,7 la sută la răşul Nicolae Ceauşescu, IT A
coi
— Fumatul, devenit din fumători de peste 15 ţi­ poate uneori este nervos, aşa cum prevăd docu­ I-I
păcate astăzi un obicei gări pe zi. Este deosebit obosit, tracasat de trebu­ mentele Congresului al Pr¿
RI.
curent pentru mai mult FUMATUL un pericol de îngrijorătoare în ulti­ rile lui zilnice, printr-o XllI-lea şi Conferinţei (M
de jumătate din populaţia mii ani creşterea propor­ conlucrare permanentă eu Naţionale ale partidului tea
adultă a lumii şi chiar pentru SÀNÂTATE ţiei îmbolnăvirilor de mecanicii, în vederea men­ Aceasta nu înseamnă, că
ţinerii tot timpul în bună
pentru o parte din popu­ cancer pulmonar la femei,
laţia infantilă — 10—14 bineînţeles, proporţional stare de funcţionare a nu mai avem şi unele
cu creşterea numărului de maşinilor. Eu aşa lucrez greutăţi şi neajunsuri, de­
ani — reprezintă unul
îs
dintre principalii factori matul a pătruns tot mai sivă a riscului, in func­ fumătoare. Astfel, cifre­ şi hu numai eu procedez ficienţe de organizare a tra
cauzatori ai bolilor pul­ mult în rîndurile popu­ ţie de numărul de ţigări le demonstrează că în astfel". lucrului şi de disciplină a 1981
monare, în primul rînd laţiei, a cunoscut o creş­ fumate pe zi, de anii cît 1930 mortalitatea prin can­ Da, asemenea lui loan muncii, altele, însă comi­ E
pentru fumători, dar nu tere puternică mortalita­ a fumat ete. în judeţul cer pulmonar la femei era Panatie muncesc şi şofe­ tetul de partid, conduce­ ;i5.
E
nostru, ca şi iii întreaga de 2 la sută, iar în 1983 rii loan Vîlceleanu, Ro-
numai pentru ei. O primă tea prin cancer pulmonar rea autobazei, cu spriji­ ?7.
F
consecinţă gravă a fu­ De peste 32 de ori în ţară, de altfel, în ultimii a depăşit 40 la sută. Iată, mulus Turcu, Vasile Mi- 6G0
matului o reprezintă bron­ Elveţia, de 100 de ori în ani s-au făcut eforturi deci, un puternic semnal hai, Petru Simedroni, nul conducerii l.T.A. Hu­
şita cronică cu enfizem Marea Britanie etc. Un mari pentru a asigura de alarmă pe care femei­ Cornel Vlăiconi şi alţii, nedoara—Deva, depunem
sau cu sindrom obstruc­ exemplu extrem de eloc­ baza materială de trata­ le fumătoare ar trebui autori ai depăşirii cu cîle eforturi susţinute pentru
tiv. Statisticile sînt deo­ vent : un studiu longitu­ ment a bolilor pulmonare. să-l recepţioneze cu toată 11 la sută, de la înce­ înlăturarea acestora, con­
/
sebit de elocvente în a- dinal efectuat in S.U.A. Toate spitalele din muni­ seriozitatea. Aşadar, rela­ putul anului, a planului tinua îmbunătăţire a acti­
ccastă privinţă. Ele arată pe un număr de 36 975 cipii şi oraşe au secţii ţia cauzală fumat — can­ la venit călători şi că- vităţii şi menţinerea în fi
de specialitate, încadrate
proporţii net mai ridicate perechi de fumători — cu cadre medicale bine cer pulmonar este probată lătorRkilometru. rîndul colectivelor frun­ să
tot
şi mai grave ale îmbol­ nefumători, cu condiţii pe deplin. Din anii mei Aceste două comparti­ taşe pe întreprindere, ză
năvirii aparatului respi­ echivalente de vîrstă, greu­ pregătite, dotate cu apa­ îndelungaţi de nţuncu pe mente sînt susţinute zil­ car
ratură modernă de inves­ pentru a ne aduce mai Vîi
rator la fumători, faţă de tate . corporală, profesii, tigaţie şi tratament. Avem tărîmul bolilor pulmonare nic în munca lor dc lu­ din plin contribuţia la din
peí
nefumători. Dar cea mai antecedente familiale etc., sanatorii T.B.C. la Brad şi îmi îngădui să sfătuiesc crătorii de 1a atelierul de bunul mers al muncii în fi
gravă consecinţă a fu­ arată că pînă la urmă Geoagiu. Deci, eforturi se cititorii să abandoneze întreţinere, care efec­ unităţile economice pe 7 I
mc
matului esic cancerul s-au înregistrat 122 ca­ fac pentru a preveni şi fumatul. Este numai în tuează revizii tehnice şi care le deservim, al vie­ de,
pîn
bronhopulmonar. Fumul zuri de decese prin can­ trata bolile pulmonare. interesul sănătăţii proprii reparaţii curente la toate ţii sociale în frumoasa lat
de ţigară constituie fac­ cer pulmonar, dintre care Dar, repet şi subliniez i şi a celor din jurul lor. mijloacele de transport zonă a Ţării Haţegului bă
torul de risc incontestabil 110 la fumători şi numai depinde de fiecare fumă­ din dotarea autobazei, in­ unde trăim şi muncim.
care stă la originea can­ 12 la nefumători. Eloc­ tor gravitatea îmbolnăvirii Convorbire consemnată de tervin prompt ori de cîte I
cerului pulmonar. Preci- vent, nu ? sale. în secţia noastră, GH. I. NEGREA ori este cazul pentru re­ DUMITRU GHEONEA,
zolvarea unor defecţiuni TRAIAN OPRONI