Page 14 - Drumul_socialismului_1988_03

DRUMUL SOCIALISM ULUI I

Recircuitarea materialelor - cale sigură ÎN SPIRITUL SARCINILOR SUBLINIATE DE TOVARĂŞUL
NICOLAE CEAUŞESCU LA PLENARA LĂRGITĂ
pentru sporirea bazei de materii prime A CONSILIULUI NATIONAL AL AGRICULTURII

■
xnt:
Sub conducerea organe­ biroul comitetului de materii prime şi materia­ 300 do pi­
lor şi organizaţiilor de partid al întreprinderii, le, pentru desfăşurarea In fiecare unitate agricola ta învăţul
partid, oamenii muncii de economiile realizate de la în deplină siguranţă a pro­ Ideologic
ma ~;' dl
la I.M.M.R. Simeria ac­ începutul anului sînt de ceselor de producţie. Le­ activităţi anexe — un obiectiv tie. Vri pai
ţionează permanent pen­ circa 29 MWh la energie gat de aceste sarcini ma­ tîlnlre cu
tru asigurarea bazei nece­ electrică, peste 129 tone jore, putem spune că XUe Sciţii
cureştl. i)
sare do materii prime şi de metal, 145 000 riic de I.M.M.R. Simeria face de maximă însemnătate Meme dc
materiale, îndeosebi prin gaze naturale şi peste 10 parte dintre unităţile care (ioiialc şi
reducerea consumurilor tone de combustibil. îşi asigură, într-o mare Activitatea anexă este în atelierele anexă ale eîştiguri suplimentare. în temă a f'
specifice şi recircuitarea Cu toate rezultatele bune măsură, desfăşurarea flu­ aducătoare de mari veni­ .cooperativelor agricole de zona noastră mulţi oameni Instructiv
unor repere sau alte va- obţinute, trebuie să*ară- xurilor de reparaţii pe turi pentru unităţile agri­ producţie din G.U.A.S.G. ies la pensie la vîrsta ■ ECO]
iori rezultate în proce­ tum că în activitatea u- baza reperelor recondi­ cole ce le organizează. Un ■Peştişu Mic se realizează cînd încă sînt în putere două luni
cut din u
sul de producţie. In a- nor organe şi organizaţii ţionate. De la ,un an la exemplu edificator în a- o multitudine de produse, şi au calificări înalte. Ei nită|ile
cest mod sînt traduse în de partid din secţii şi a- altul, numărul acestor re­ cest sens este Cooperativa începînd de la coşuri de bine, aceştia fac treabă X.C.S.A. şi
viaţă sarcinile şi indica­ pere creşte simţitor. De agricolă de producţie din nuiele, mături etc. şi pînă bună în activitatea anexă. Hunedoara
inislt pest
ţiile subliniate de tova­ pildă, pentru 1988 ne-aan Boş. în 1987 unitatea de la mobilă. La Boş, unde Valorificînd experienţa nergle c
răşul Nicolae Geauşescu, prevăzut recondiţionarea aici a obţinut venituri în în atelierele anexă mun­ bogată acumulată în acest blno de
secretarul general al par­ şi refolosirea la vagoanele valoare do 3 575 000 lei, cesc 40 cooperatori — domeniu, conducerile u- gaze natu
tidului, la Conferinţa Na­ reparate a unui număr da depăşindu-şi substanţial se realizează căruţe, şarete, jiităţilor agricole din reio ace
rată în <
ţională a partidului, pre­ sarcina planificată. Activi­ mobilă pe bază de coman­ G.U.A.S.C. Peştişu Mic se nomii.
cum şi la recenta plenară 30 de subansamble dis­ tăţi anexe au însă şi alte dă pentru populaţie ş.a. preocupă de extinderea
■ „ELI
a Consiliului Naţional al tincte care cuprind, în unităţi din Consiliul unic La Peştişu Mic există o activităţilor anexe, ca şi „Apollo“
Oamenilor Muncii. Tot­ total, mii de repere. Din agroindustrial Pestişu Mic. de diversificarea produc­ găzduieşte
odată, acţiunile desfăşu­ acest amplu program de în anul trecut unităţile ţiei acestora. Secţiile din artă fotog
rate în întreprinderea recondiţionare putem a- din această zonă a jude­ Boş, Gheţari, Hăşdat şi cului „Ele
minti un număr de 4 400
activează
noastră converg spre e- osii montate prin încăr­ ţului — cum ne spunea C.U.A.S.G. altele îşi vor lărgi acti­ muncii de
lucarea colectivului, for­ carea cu sudură a bazei Ioan Apostol, economistul PEŞTIŞU MIC vitatea, la unităţile din trlcă Parc
iăţişate,
marea unei noi atitudini bandajului, 16 000 de por- şef al consiliului unic Răcăştie şi Teliuc se vor imagini fc
faţă do recuperarea mate­ teliere, implicit în acti­ saboţi, 14 000 de arcuri agroindustrial — au rea­ înfiinţa noi secţii do înnoitoare
riilor primo, materialelor, vitatea colectivelor res­ do suspensie prin înlocui­ lizat, pe această cale, ve­ echipă de constructori prestări servicii. Unele cunoscut 1
combustibilului şi energiei, pective, există încă o se­ rea foii principale, 42 000 nituri în valoare de pe­ care şi-a asumat răs­ conduceri de cooperative Jiului în
care au ti
creşterea gradului de rie de lipsuri ce pri­ de suporţi inele de sus­ ste 13,5 milioane lei. punderea construirii blo­ însă manifestă nepăsare organizare:
răspundere în utilizarea şi vesc buna gospodărire a pensie „UIC", 900 de — în lumina orientă­ cului ce se ridică aici. La faţă de activităţile anexe. tiv-teritori:
gospodărirea acestor im­ bazei materialo. Astfel, rilor şi indicaţiilor tova­ Peştişu Mare se fac co­ La Lelese si Nandru, de
portante valori ale econo­ continuă să existe depă­ c r a p o d i n e superioare, răşului Nicolae Ceauşescu, şuri de răchită, unitatea pildă, cu ani în urmă se
mici naţionale. Datorită şiri la consumul de che­ 12 000 de tampoane, 450 secretarul general al parti­ agricolă avînd în cultură producea var, dar, în ul­
analizelor periodice fă­ restea şi nu se reali­ de căi de rulare, 50 000 de dului, cu privire la apli­ o plantaţie de răchită. In tima vreme, s-a renunţat. LCi*'
cute atît în adunările ge­ zează sarcinile de predare inele suspensie „UIC", carea noului mecanism Gheţari, unde există o Cuptoarele există şi acum
nerale alo organizaţiilor şi valorificare la oţel, u- 1 000 de cuzineţi „Dia­ economico-financiar în strînsă colaborare între şi pot fi repuse, fără DEVA :
de bază, crt şi în şedin­ nele materiale neferoase, mond" şi multe alte re­ toate domeniile de acti­ întreprinderea minieră şi mari cheltuieli, în func­ vincibii ()
ţele de lucru ale comi­ anvelope refolosibile, cio­ pere. Dintre oamenii care vitate — ne-am preocu­ cooperativa agricolă do ţiune, sarcină co trebuie nile din la:
tetului de partid şi con­ buri de sticlă şi hîrtie. vor traduce în viaţă a- pat de dezvoltarea anexe­ producţie, se realizează urgent rezolvată de con­ NEDOARA
viespi
(S
siliului oamenilor muncii, Aşa cum s-a subliniat în ceste sarcini îi amintim lor şi a prestărilor de ser­ scări de mină, filtre pen­ ducerile celor două uni­ Buletin
in bilanţul anului 1987 au repetate rînduri de către pe lăcătuşii Viorel Susan, vicii în mai multe uni­ tru subteran ş.a. Ioan tăţi agricole. Ar putea fi (Modern -
putut fi înscrise însem­ secretarul general al par-, Ioan Stanciu, Cornel Fur­ tăţi. Torni, şeful secţiei anexă înfiinţate ateliere anexe mul venei
PETROŞAî
nate economii; peste 1304 tidului nostru, tovarăşul ca, Andrei Rusu, strunga­ de la C.A.P. Boş, sub­ şi la un-ităţile agricole din fără ca
tone de metal, 57,61 MWh Nicolae Ceauşescu, este rul Mihai Crişan, ar- — Ce alte cooperative, linia ; Mîneruu, Bunila, Izvoa­ Punct... şi
(7 Noicmbi
de energie electrică, necesar ea în fiecare uni­ curarul Miron I-Ienţ, oa­ în afară de cea din Boş, — Prin activitatea ane­ rele ş.a., ca şi secţii de „Autobuzu
902 000 mc de gaze na­ tate economică, la fie­ menii din • echipele con­ au asemenea secţii ? xă şi prestările de servi­ prestări servicii pentru EUPENI :
turale, peste 1 767 t.c.c. care loc de muncă să fie duse de lăcătuşul Cornel — Cooperativa agricolă cii se realizează, în prin­ populaţie. Conducerile co­ Nemesis (c
şi altele. luatb măsuri urgente pen­ Turdăşan, precum şi pe clin BuitUri a realizat cipal, două lucruri. în lective din cooperativele., GAN : Cui
(Lu(p'C Y 0ru
Şi anul 1988, hotărîtor tru recuperarea, recondi- cei din formaţiile strun­ 880 000 lei, cea din Hăşdat primul rînd, pe această amintite trebuie să gîn- ZorbU '-'.’Gri
în realizarea prevederilor ţionarea şi refolosirea u- garilor Ioan Bîrsan, Ioan 1 040 000 lei, cea din Ghe­ cale se obţin importante dească ce -activităţi sînt' I-II (Minei
de plan din .actualul cin­ nor piese, subansamble Moritz, Dietricb Dengel ţari — 735 000 lei. Impor­ venituri băneşti, ceea ce necesare, ce posibilităţi SA : Alo, ;
bunica
cinal, a debutat cu ob­ etc. în vederea diminuă­ şi mulţi alţii. tante venituri au înregis­ oferă posibilitatea înfăp­ există în zonă şi să trea­ URICANI:
ţinerea unor economii la rii eforturilor de apro­ trat şi unităţile agricole tuirii noului mecanism e- că de urgeiiţă la înfiin­ ţii (Rete;
normele de consum. După vizionare, asigurării pe IOAN GIURGIU, din Pestişu Mare, Pestişu conomico-financiar, obţi­ ţarea de secţii anexe şi Pistruiatul,
cunzişuri“
cu m a rezultat dintr-o re­ această' bâză h- unui pro­ tehnician Mic, Răcăştie, Teliuc şi nerii de importante bene­ prestatoare de servicii care ORAŞTIE :
;
centă analiză efectuată în cent cît mai ridică t de la I.M.M.R. Simeria Dumbravă. ficii. în al doilea rînd, ' aduc venituri importante rilor căsăt
se oferă unui important unităţilor agricole. şl do la <
GEOAGIU-
număr de cooperatori po­ bastră (<
sibilitatea de a realiza TRAIAN BONDOR tură); IIA
Grecul
rutorîca tineretului Maria; SI
(Dacia);
MAI MULTĂ- ENERGIE ELECTRICĂ S| TERMICĂ si umbr.
ILIA : Pan
bă Neagră
—. Printr-o mai bună organizare a muncii, întărirea
Brigada tinerilor ordinii şi disciplinei, exploatarea agregatelor la para­
metri tot mai înalţi, executarea la timp şi de bună cali­
tate a lucrărilor- de întreţinere, revizii .şi reparaţii, co­ VREI
se afirmă lectivul muncitoresc de la G.T.E. 2 din C.S. Hunedoara
îşi depăşeşte cu regularitate sarcinile — ne spunea tova­
Pentru a
La întreprinderea mi­ gada să se „înscrie" în răşul Constantin Brebenel, secretarul organizaţiei de îl rece.
nieră Petrila fiinţează de întrecerea socialistă cu partid din secţie. Pe două luni care au trecut din acest bil. . Vînt
mai multă vreme brigada celelalte brigăzi ale secto­ an, la energie, electrică planul este îndeplinit în pro­ Xla slab
derat din
de tineret condusă de rului şi ale minei, dintre cent de 104 la sută, iar la energia termică 105 la sută. dic. Temp'
minerul Ion Buta. Este caro unele mai închegate Cu realizări însemnate se prezintă şi atelierele de între- mc vor ii
formată din 40 de tineri şi mai experimentate. Nu ţinere-reparnţii, exploatare, recuperatoare. Autorii aces­ minus 10 ş
dc, izolat
şi lucrează într-un aba­ a fost. şi nu este deloc tor succese ? întregul colectiv, cu evidenţieri deosebite iar maxiir
taj frontal amplasat în uşor, dar îndrăzneala ti­ pentru Gheorghe Gostian şi Gheorgho Bogdan — şefi de 7 grade, i
stratul 3 din sectorul III. nerească, dorinţa do a se ateliere, Albert Fiilop, Romul Trif, Titus Dănilă, Va- lat se va
ţă, care v
întreprinderea <le bere din Haţeg are nevoie în aceeaşi
Din cei 40 de ortaci, 11 afirma în marea bătălie măsura de două „inimi“ — una de căldură şi alta de sile Raliu, Marian Rus, Ana Saliu, Viorel Opfean, mun­ ciură.
sînt calificaţi mineri, 7 a- pentru mai mult cărbune frig. In imagine, aspect de la centrala termică, furnizorul citori de înaltă calificare. (Vasile Grigoraş, corespon­ Ea imun
iulori mineri, iar 22 sînt patriei suplineşte, uneori, aburului necesar în primele faze de prelucrare a materiei fi rece. Ce
vagonetari. experienţa bogată. prime «lin care se obţine be rea. dent). lat vor c:
care vor
Această structură a pus Brigada lui Buta nu şi-a do aversă,
in mişcare brigada nu propus să facă minuni în din sector
’turnai pentru îndeplinirea, întrecere, ci să facă faţă Primăvara perpetuă a metalurgiei hunedorene intensifică!
Ja 50 km.
in fiecare zi, în fiecare cerinţelor şi exigenţelor. zăpada. Pc
lună, a sarcinilor de plan, Pornind cu modestie, dar (Urmare din pag. f) această lună şi, în conti­ bele zone ale furnalului. atunci vom arăta de ce produce c
ci şi pentru îmbunătăţi­ şi cu hărnicie la drum, nuare, pînă la sfîrşitul Deşi în acest an echipa sîntem în stare". depune c!
Pentru u
rea ei în sensul creşte­ în anul 1987 ortacii lui anului. „Aceasta — re­ şi-a realizat sarcinile re­ Dorinţa depăşirii perfor­ zilo: Vroi
rii ponderii minerilor şi Buta au dat 68 181 tone de nirea întocmai a sarcinilor marca maistrul Emil Li- partizate, vorbindu-no des­ manţelor realizate pînă umedă. C(
ajutorilor mineri. De a- cărbune, cu 1 274 tone sînt atuurile care au vezan — în condiţiile în pre perspectivă, şeful a- acum am consemnat-o şi la riabil în ;
se va acoi
eeen, în prezent, mai bine peste plan, iar acest suc­ permis întregii noastre care vom primi la timp cestei formaţii caracteriza dulgherii din echipa con­ dea proci)
do o treime din vagone­ ces l-au obţinut în cea brigăzi să ocupe, în 1987, cele 31,1 tone de tablă şansele îndeplinirii pla­ dusă de Dionisie Laszlo. •rare mai ¡
tari sînt înscrişi la cursu­ mai mare parte pe calea pentru a cincea oară con­ cutanată necesară închi­ nului pe luna martie a.c. Şi tot aici am reţinut M .• „ir
, mnsoa
1
' ■
rile do calificare pentru creşterii productivităţii secutiv locul întîi în în­ derii staţiei de derivaţie. ca fiind „pe muchie de. un fapt semnificativ pen­ şl ploaie .'
alocuri, <
a deveni ajutori mineri, muncii cu 70 kg pe post trecerea "socialistă pe în­ Noi am montat scările cuţit". Cunoaşterea pute­ tru valoarea întregului apă căzut:
iar o parte din ajutori mai mult decît prevedea treprindere. de acces şi balustradele, rii de mobilizare a oame­ colectiv din acest punct 15 1/rnp în
condiţii d(
mineri — se califică pen- planul. în luna ianuarie Nu a, fost nevoie să iar, conform graficului, nilor din subordine i-a de lucru: atenţia acor­ vn sufla
tcu gradul superior, de din acest an, brigada s-a apelăm doar la şeful pînă la finele lunii tre­ permis lui Dumitru Go­ dată integrării rapide a sud şl sui
miner. organizat şi mai bine, punctului de lucru, sing. buie să terminăm închi­ logan să aprecieze că e- noilor încadraţi în mun­ zi, apoi «
Datorită activităţii co­ valorificînd experienţa cîş- Petru Uzun, pentru a ne derea. Or, dacă pînă cel chipa pe care o conduce că. Constructorii cu ve­ nord-est, :
muniştilor, a uteclştilor, tigaiă anul trecut, ridi- edifica asupra stadiului tîrziu în data de 15 mar­ poate obţine rezultate net chime ne-au vorbit cu locale pi
i
km/h,
treptat, în brigadă s-a cînd productivitatea faţă atins în efectuarea lucră­ tie "nu soseşte tabla de la superioare, condiţia pri­ căldură despre mai noii lor zăpada,
creat un climat do spri­ de realizările anului 1987 rilor de construcţii-mon- Galaţi dereglăm ritmici­ mordială fiind asigurarea colegi, cum sînt sudorul minime în
jin reciproc, climat făcut cu 3 tone pe post. în taj. Tot atît de bine au tatea cu care ne mîndrim ritmică a armăturilor din Cerasela Mîndreş, lăcătu­ plus 1 gt
ridicate p
de oamenii ei înşişi, pe primele două luni ale a- ştiut să le prezinte şi lă­ în efectuarea acestei lu­ oţel PG în diametre de grade, iar
toţi unindu-i dorinţa şi cestui an a realizat o cătuşii Mircea Zaharia, crări de anvergură. 20 şi 25 mm. „Conform şul Florică Tudică, dul­ între zero
responsabilitatea comună depăşire a planului cu Nicolae Sciucă, Viorel La staţiile nr. 1 şi 2 de tehnologiei — afirma in­ gherii Vasile Ardai, Con­ Izolat mal
prima din
pentru îndeplinirea planu­ peste 2 500 tone de căr­ Baroş, sau sudorii Maria transbordare a minereului terlocutorul — avem ne­ stantin Doleanu, Viorel locuri se
lui — obiectiv pe cît de bune. Ghebac şi Florea Tăune. i-am urmărit la lucru pe voie de bare întregi a Beleiu, Constantin Ne- ceaţă, car
puternic, pe atît de gene­ Brigada tineretului se Sarcinile de plan pe lu­ Vasile Dumitraşcu, Nicolae cîte 12 m, cele subdi­ culcea. Am înţeles din chiciură.
ros, unicul centru în ju­ afirmă îmbucurător. nile ianuarie şi februarie Titianu, Uie Hîrşan, pe mensionate necesitînd ope­ vorbele lor că pe toţi îi
nii. căruia gravitează ar­ a.c. au fost îndeplinite in­ ceilalţi muncitori din e- raţii de Sudură suplimen­ animă aceeaşi dorinţă —
monios împlinirile de or­ MARIANA DUMBRAVĂ, tegral la indicatorii fizici, chipa lui Dumitru Go­ tară. Nu vrem să creăm de a conferi, prin munca
din social, iar prin a- activist existînd premise favorabile logan, care confecţionează stocuri supranormative, lor, o primăvară per­
cestea — cele individuale. o| Comitetului judeţean pentru obţinerea unor re­ şi montează armăturile ci să ni se asigure lunar petuă metalurgiei hune­
Aşa s-a încumentat bri­ al U.T.C. zultate şi mai bune în din otel beton din am­ 200 tone de armături şi dorene.