Page 17 - Drumul_socialismului_1988_03
P. 17
Tovarăşul Nicofâe Ceauşescu, împreună cu tovarăşa
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VÂ !.
Elena Ceausescu, va efectua o vizită oficială
de prietenie în Republica Islamică Mauritania
T o v a r ă ş u l Nicolao Elena Ceauşescu, va efec vare Naţională, şeful sta
Gcauşcscu, secretar gene tua o vizită oficială do tului Republica Islamică
ral al Partidului Comunist prietenie în Republica Is Mauritania, Maaouya Ould
Român, preşedintele Re lamică Mauritania, la in
publicii Socialiste Româ vitaţia preşedintelui Co Sid’Ahmed Taya, în a doua
SO nia, împreună cu tovarăşa mitetului Militar de Sal decadă a lunii martie 1908.
COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA fll P.C
ini S I L I U L U I P O P U L f l B J U D E Ţ E A N JN SPIRITUL SARCINILOR SUBLINIATE DE TOVARĂŞUL
NICOLAE CEAUŞESCU LA PLENARA LĂRGITĂ
SIMBÀTÀ, 5 MARTIE 1988 4 pagini - 50 bani  CONSILIULUI NATIONAL AL AGRICULTURII
încheierea lucrărilor Furaje cît mai multe şi de bună calitate —
sarcină prioritară în zootehnie
Conferinţei pe ţara
Activitaloa desfăşurată înaltă răspundere pentru mînţă dc lucerna şi trifoi
în
bunul mers al activităţii,
de
totală
suprafaţă
de colectivul de oameni
a preşedinţilor ai muncii de la Asociaţia în ultimii ani aici s-a 20 ha.
cristalizat un colectiv har
economică intercooperatis-
Evident, strădaniile con
nic, co îşi ridică mereu
tă dc la Ilia 'se relevă în calificarea în cadrul în- ducerii unităţii vizează
cîleva rezultate bune ob
consiliilor populare ţinute de la începutul toate aspectele activităţii,
dar unul se bucură de o
preocupare prioritară. Este
anului şi pînă acum. Ani
malele se află într-o sta A.E.I. Ilia - Bacea vorba de realizarea unui
re fiziologică corespunză bogat stoc de furaje pen
Vineri, 4 martie, au La dezbaterile în plenul tărlrilor Congresului al toare. Se realizează o bună tru toate perioadele anu
continuat în Capitală lu conferinţei au luat cuvân XlII-lea şi Conferinţei Na
crările celei de-a IV-a tul 19 'tovarăşi, iar în ca ţionale ale I’.C.K., pentru furajare şi îngrijire a văţămxnlului agrozootehnic lui. Unitatea a intrat în
-
Conferinţe pe ţară a pre drul celor G secţiuni pe continua dezvoltare şi în efectivelor. Planul la vi de masă. în complex e- actuala stabulaţie cu un
şedinţilor consiliilor popu grupe do judeţe — 302, in florire a scumpei noastre ţei a fost depăşit. Ieşirile xistă o maternitate de stoc important de nutre
lare. ' total 321 tovarăşi, repre- patrii, Republica Socialis- forţate din efective sînt scroafe caro, prin vânza ţuri. La ora actuală, un
neînsemnate, în orice caz,
Dezbaterile care au avut zentînd toate categoriile tă România. rea de purcei către popu fînar oste plin cu fin de
loc în cursul celor două de consilii populare, pre în continuare, s-au a- ajung la o zecime faţă de laţie, aduce mari veni bună calitate, mai există
în
a-
cele
înregistrate
zile de lucrări s-au desfă cum şi alte instituţii şi doptat, în unanimitate, ceeaşi perioadă a anului turi. începînd din anul o celulă de siloz. Nulre-
cele 5 rapoarte înscrise la
şurat în spiritul importan domenii de activitate, exa- ordinea de zi. trecut, complexul şi-a
telor teze, orientări şi in minîndu-se pe larg toate trecut. în unitate se lu •creat loturi seminecre TRAIAN BONDOR
A fost adoptată, de ase
dicaţii cuprinse în cuvân problemele aflate pe ordi menea, în unanimitate, crează înlr-un climat de pentru producerea de să- (Continuare în pag. a 4-a)
ordine şi disciplină, cu
tarea rostită do secreta nea de zi. Rezoluţia celei de-a IV-a
Ţinîncl scama ilc tezele,
rul general al partidului, Conferinţe pe ţară a pre
preşedintele Republicii, to ideile şi orientările de
inestimabilă valoare teo şedinţilor consiliilor -popu
varăşul Nicolue Ceauşescu, lare.
în deschiderea lucrărilor retică şi practică, cuprin
se în cuvînlarea rosti înlr-o atmosferă entu
acestui l-ag şi reprezenta
tiv forum al democraţiei tă de tovarăşul Nicolae ziastă, de înaltă vibraţie
noastre muncitore.şti-re- Ceauşescu, secretar gene patriotică, ù fost aprobat
voluţionarc. în cuvântul ral al partidului, preşedin textul telegramei adresată
lor, vorbitorii au analizat" tele Republicii, la tribuna de participanţii la Confe
"cu exigenţă şi înaltă res Conferinţei pe ţară a pre rinţă secretarului general
ponsabilitate, activitatea şedinţilor consiliilor popu al Partidului Comunist
consiliilor populare în pri lare, participanţii la ma Român, preşedintele Re
mii doi ani ai actualului rele forum au adoptat, în- publicii Socialiste Româ
cincinal, prezent inel expe tr-o însuflcţitoarc unani nia, tovarăşul NICOLAE
rienţa acumulată şi rezul mitate, această excepţio CEAUŞESCU, ilustrul con
tatele obţinute, şi. au înfă nală cuvântare ea docu ducător al partidului şi
ţişai preocupările şi măsu ment programatic de mun statului, cel mai iubit şi
rile întreprinse în vede că şi acţiune, care să stea stimat fiu al naţiunii, de
rea sporirii contribuţiei Ia baza întregii activităţi numele şi activitatea că
organelor locale ale pu economico-sociale, orga ni - ruia sînt indisolubil lcga-
terii de slat la înfăptuirea zatorice şi politico-educa te strălucitele înfăptuiri
exemplară a planului de tive, desfăşurate de orga alo poporului nostru în e- Adunarea festivă din municipiul!
dezvoltare' econom ico-so- nele locale ale puterii ele dificarea societăţii socia 0
eială în profil teritorial, slat, sub conducerea orga liste multilateral dezvolta
la înflorirea neîntreruptă nelor şi organizaţiilor de te şi înaintarea patriei „Scenă" din spectaco Deva consacrată Zilei de 8 Martie \
a tuturor zonelor ţării, la partid, pentru mobilizarea spre comunism. lul omagial de la Casa
progresul multilateral al tuturor oamenilor muncii în încheierea lucrărilor, de cultură Deva, în climatul solemn şi Deva, aportul acestora ^
patriei noastre socialiste, de la oraşe şi sate, în ve s-a intonat Imnlil Frontu emoţionant al manifestă ia realizarea sarcinilor i
rilor omagiale caro pre do producţie, in înfăp- J
la creşterea nivelului de derea înfăptuirii exempla lui Democraţiei şi Lini ta Foto N, GHEORGHIU merg sărbătoarea de la tuirea obiectivelor ce ţ
trai şi a gradului de civi re a planului pe 1988 şi ţii Socialiste — „E scris pe 8 Martie, ieri s-a desfă revin unităţilor econo- l
lizaţie al întregului popor. pe întregul cincinal, a ho tricolor unire". şurat, ia Casa do cultu mice din hotărîrilo Con- /
ră din Deva, adunarea grosului al XlII-lea şi 1
festivă consacrată Zilei Conferinţei Naţionale ale i
femeii. partidului, din exigen- 1
La adunare au parlic*- ţele şi orientările formu- *
Olaiăria — imagine de suflet, 1 la panoul de municipal al femeilor Ceauşescu, în cuvântări- i
pat activul Comitetului late dc tovarăşul Nicolae \
Deva, activişti de partid io rostite la plenarele J
consiliilor naţionale ale \
oţelul — dragoste de-o viaţă ¡ 0N0ARE AL muncii şi de stat, reprezentanţi oamenilor muncii din in- i
ai organizaţiilor de ma
să şi obşteşti, un marc dustrie şi agricultură. ?
număr de femei munci la Conferinţa pe ţară a 1
Oţelarul Alexandru Bei că, anii ăştia ? Rămine vreo toare, cooperatoare, in preşedinţilor consiliilor ^
prim-topitor la cuptorul- urmă pe unde ai trecut sau telectuale, casnice. populare. A fost relevată, i
nr. 5 din Oţelăria Siemens ai făcut umbră pămîntu- Despre semnificaţiile de asemenea, politica de- i
Martin nr. 1 a Combina lui degeaba ?“ Sint bucu Zilei de 8 Martie a vorbit mograficâ a partidului '
tului siderurgic Hunedoa ros să pot răspunde că tovarăşa Viorica Sitarii, şi statului nostru ca \
ra, s-ci clasat, împreună parte integrantă a pro- i
mi-am întemeiat o familie preşedinta Comitetului
cu alţi doi colegi (un frumoasă, că am doi băieţi municipal al femeilor De gramului de realizare a J
cocsar şi un iurnalist), pe va. în expunerea sa, unei noi calităţi a vie- ţ
primul loc in întrecerea mari (Valentin este in ar \ ţii, pentru continua li- t
mată, după ce anul tre vorbitoarea a stăruit a-
socialistă pe 1987, la in \ nereţe şi vigoare a po- 1
cut a terminat pe locul I supra locului şi rolului
dividual. La festivitatea lu femeii în România so porului nostru, precum 1
minării diplomei de fruntaş Liceul industrial metalur \ cialistă, a noului său şi generoasele idol şi i
intr-un colectiv Erou ol gic, Iar Cristian urmează \ statut social-politic iniţiative de pace şi co- i
Muncii Socialiste ne aş şl el acelaşi liceu). \ rod al politicii clarvă laborare internaţională )
teptam să vedem un zdra- Ştiam că fruntaşii in pro t zătoare a Partidului Co ale ctitorului României \
hon de bărbat, cu faţa ducţie sînt oameni modeşti, socialiste moderne, tova-t i
„în oţelărle, vere, prost nul doi de şcoală, la con 1 munist Român, a secreta
arsă de focul veşnic viu de aceea nu ne-a mirat ră.şul Nicolae Ceauşescu /
să Iii, dar cu putere". cursul pe meserii, am ieşit rului său general, tovără-
al cuptoarelor, cu palmele faptul că şi Alexandru şul Nicolae Ceauşescu. în climatul înălţător 1
cit nişte lopeţi... Aveam in clasă băieţi ol doilea pe ţară. al manifestării pârtiei- 1
zdraveni (eu fiind intre cel La anul fac 30 de ani Belcă, atunci cind a ve Un loc distinct în expu
— In şcoala profesională, mal pricăjiţi), dar proşti de muncă aici, la O.S.M. nit vorba despre împli- l panţii la adunarea fes- I
pe care am absolvit-o în ştiu sigur că nu eram. în nr, 1, Vine cite-o virstă din nere l-a ocupat condiţia ţivă au adoptat textul 1
1959 — işi aminteşte Ale văţam cu sirg. Nu că mă asta rotundă, cind, vrei nu MIRCEA DIACONU l nouă a femeilor în via unei telegrame, adresate ţ
economică,
politică, C.C. al P.C.R., tovarăşului i
ţa
xandru Belea —, cel din laud, dar nu mă între vrei, ajungi să te întrebi: l social-culturală şi ştiin NICOLAE CEAUŞESCU. '
alte clase ne ciufuleau cu ceau mulţi la carte. In a- ,,Ce-al realizat tu in toţi (Continuare in pag. a 3-a) l ţifică a judeţului Hune
doara, a municipiului (Continuare în pag. a 3-a) t
-'ir