Page 18 - Drumul_socialismului_1988_03

Vg. 2
DRUMUL SOCIALI

Luminoasă figură a renaşterii

culturale româneşti

.. • •
S-au împlinit, Ia acest română erau pentru tea­ tipografia ei au repre­ .sivi;.
-
început de martie, două trul de păpuşi. Asachi zentat, multă vreme, co­ ■ ia i
retro*
secole de la naşterea este Cel care pune în sce­ loana vertebrală a edifi­ tcnsdv
unuia dintre deschizătorii nă primele spectacole cu ciului publicistic din Mol­ ţii la
de drumuri în cultura actori chiar dacă scena dova acelei vremi. Rolul miter»
românească — Gheorghe şi decorurile au fost ade­ presei este însă de a fi super
Prcgă
Asachi, om de formaţie sea improvizate, iar „sta­ citită de cît mai mulţi nclc
enciclopedică, fiu al lui giunea teatrală" se redu­ oameni, iar în acest sens, trlgon
Eazăr Asachi, el însuşi cea la 1—2 reprezentaţii. Asachi tipăreşte supli­ gurati
t.i co
personalitate marcantă a Entuziasmul şi energia mentele : „Mercurul laşi­ rilc a
veacului său. acestui om, dorinţa sa do lor", „Arhiva Albinei", mi n Ic
ora
Formula originală şi eficace continuatorul ideilor ilu­ a-.şi servi ţara prin cul­ „Alăuta românească", pre­ a l-nst
Asachi
Gheorghe
este
cum şi calendare sau ^al-
tivarea limbii române au
nr. I
şura
ministe ale părintelui său fost remarcabile. De a- manahuri. de pi
br¡gării artistice si ale generaţiei acestuia. ceea traduce din Gcssner Atras de artele frumoa­ văţăn
a Face studii de inginerie, şi Florian piese pe care se, pune bazele Pinacote­
arhitectură, filozofie, con­ cii din Iaşi, editează lito­
în spaţiul culturii de nieilate şi, de ce nu, chiar miş, instructori de bri­ tinuate de cele de mate­ grafii ale unor tablouri, /.ARI
lucrai
ninsă brigăzile artistice, ideea teoretică pe care o găzi artistice şi gru­ matică la Viena şi filo­ Gheorghe Asachi încurajează dezvoltarea tul „
ca formaţii satirice ilustrează in planul so­ puri satirice de la case logie la Roma, unde are ştiinţelor naturale, partici- acest*
populare, au generat o ciologiei culturii". de cultură, cluburi, că­ posibilitatea să cunoască — bicentenar pînd la fondarea societă­ ziţie
mişcare specifică, de­ TJn asemenea spectacol mine culturale, din între­ pulsul epocii şi cultura ţii de medici şi naturalişti cu vi
venind o prezenţă fami­ a fost organizat, la Deva, prinderi şi instituţii, re­ europeană. din Iaşi. pusă
prepa
liară în colectivele de de Consiliul Culturii şi prezentanţi ai Consi­ Reîntors in tară, Asachi însuşi le regizează, în­ Asachi şi-a găsit răgaz za te
muncă, unde contribuie Educaţiei Socialiste Bu­ liului Culturii’ şi Educa­ se implică în rezolvarea cearcă înfiinţarea unei pentru a scrie şi litera­ zar za
— prin spectacole acide, cureşti, Comitetul jude­ ţiei Socialiste, precum unor probleme sociale şi clase pregătitoare pentru tură. El însuşi se consi­ de pi
poziţi
mult gustate — la bunul ţean Hunedoara de cul­ şi membrii juriului eta­ culturale, fără a neglija teatru, eşuează • în inten­ dera, fără a greşi, primul ap rec
mers al activităţii. Cu­ tură şi educaţie socialis­ pei finale la acest gen creaţia originală, putînd ţie, nu dezarmează, ci poet moldovean, scriind i rllor.
rsa
noscute de peste trei de­ tă şi Consiliul judeţean artistic. Dezbaterea — fi considerat primul scrii­ înglobează spectacole oca­ ode, imnuri, epistole, poe­ NOR
cenii ca forme prompte al sindicatelor. E-au rea­ pe marginea raportului tor modern al literaturii zionale, ţinînd treaz intere­ zii ocazionale, balade, ele­ pionii
şi de atac direct împo­ de specialitate al Consi­ noastre. sul oamenilor epocii pentru gii, meditaţii, satire, fa­ neral.
triva neajunsurilor, bri­ lizat brigada artistică a l i u l u i Culturii şi Edu­ Numele său este legat acest gen, scriind şi pie­ bule, cu o măsură şi mani
întreprinderii de tricota­
Drag
găzile artistice şi-au re- je tip lină Hunedoara, caţiei Socialiste dar şi de întemeierea învăţămîn- se originale. Prin aceleaşi rimă diversă. Prin diver­ ple :
vitalizat activitatea in formaţia de satiră şi a programelor prezenta­ tului în limba română i strădanii reuşeşte înfiinţa­ sitatea speciilor tratate şi şi vi
ediţiile Festivalului na­ trio-ul satiric al Clubului te do brigăzile şi grupuri­ şcoala elementară, nor­ rea, în 1836, a Conserva­ suflul nou al creaţiei, riniei
şlnd
Asachi este şi aici des­
ţional „Cin tarea Româ­ muncitoresc Petrila. gru­ le satirice în spectaco­ mală şi gimnaziu. Con­ torului fila rmonic-d rama- chizător de drumuri pu- luni
tic, ceea ce echivalează
niei", programele lor a- purile de satiră şi umor lul menţionat — a fruc­ ştient de necesitatea în­ cu înfiinţarea teatrului nînd bazele poeziei noi, în suta
jungînd cu succes pînă ale Casei de cultură a tificat cu succes „poten­ fiinţării unei instituţii de naţional, unde se va re­ care se împletesc motive muin
•Itl
în etapele finale alo în­ sindicatelor Călan, că­ ţialul de tonicitate" al fnvăţămînt superior, con­ prezenta şi opera „Norma" anacreontice, cu cele cla­ ro
trecerii muncii şi crea­ acestui gen, puterea de tribuie la inaugurarea, la de Bellini, pe un libret sice (fabula, epistola, sa­ »ouli;
ţiei. minelor culturale Si manei, discernere a textelor, 1 iunie 1835, a Academi­ tradus de Asachi. tira) şi romantice (poezia gajai
lecta
„Ar fi de interes mo­ Nâdab-Chişineu Criş, Ma- ei Mihăilene. Se impunea, însă, găsi­ cane
ral şi cultural ca intre cea (din judeţul Arad), formula de prezentare şi Ca educator, Asachi şi-a rea unei modalităţi mai erotică, patriotică). D, îl
Gheorghe Asachi a ră­
două ediţii ale festiva­ b r i g a d a artistică a exprimare artistică, mo­ dat seama de greutăţile puţin costisitoare la înde- mas peste timp exponen­ c, \ A
lului naţional — sublinia, I.C.S.M.A. Braşov — şi delul original, fiind o pe care le întîmpină în­ mîna oamenilor din popor, tul de frunte al unei epoci (cl.
cu un an în urmă, cri­ formaţia de estradă a lecţie deschisă pentru văţăceii din lipsă de ma­ în vederea luminării a- în care conştiinţa de sine V-A,
ticul de artă, scriitorul Clubului întreprinderii toţi participanţii şi con- nuale. De aceea, prin cestora. Aceasta este pre­ a neamului nostru se tre­
satiric. Valentin Silves­ „6 Martie" Zărne.şti — firmînd utilitatea, nece­ strădanii permanente, e- sa. Ea 1 iunie 1829 apare zea din letargia-i de secole.
tru, preşedinte al juriu­ Braşov. sitatea unui astfel de de­ laborează manuale de ma­ primul număr al ziarului El este figura luminoasă
lui etapelor finale la Spectacolul a fosl ur­ mers cultural. A fost un tematică, astronomie, un „Albina românească", ce a adevăratei renaşteri cul­
secţiunea specializată — mat, a doua zi, de o dez­ impuls novator — pentru tablou cronologic al is­ cunoaşte o apariţie de a- turale manifestată pe va­
aceste formaţii atît de batere Ia care au partici­ cei ce scriu, instruiesc toriei Moldovei şi tra­ proape două decenii, con­ tra românească la înce­
DE
stenice, constituind o pat instructori-metodişli şi regizează formaţii sa- duceri. tinuată fiind de „Gazeta putul de veac nouăspre- vine
Tot în ace'st spirit con­
experienţă socialistă o- de la centrele de îndru­ lirice — care-.şi va re- sideră că o posibilitate de Moldavia" şi „Patria". nile
riginalâ, să fie văzute mare a creaţiei popu­ leva dimensiunile în de cultivare a maselor o „Albina românească" şi Prof. VERGHELIA CHIFOR NED
şi revăzute in spectacole lare şi a mişcării artis­ calitatea şi eficienţa V Fi­ viesi
Bule
ample, în marile oraşe, tice de masă din ju­ toarelor programe ale constituie spectacolele de (Mot
pentru a li se fructifica, deţele Arad, Alba. Bra­ acestor foruri civice. teatru, contribuţia sa la Cuvînt de mulţumire mul
intr-o cit mai largă mă­ şov, Caraş-Sevorin, Gorj, înfiinţarea şi consolidarea Trecerea poeţilor prin sate, cu tradiţionalul prilej ofe­ PJST
fără
instituţiei respective fiind
sură, potenţialul de to- Hunedoara, Sibiu şi Ti­ LUCIA LICIU rit de bogatul afiş al sărbătorii cărţii a fost pentru noi, Pun
mare. Pînă la el, piesele scriitorii, un autentic itinerar al inspiraţiei, o benefică (7 N
de teatru scrise în limba întoarcere la izvoare. Această afirmaţie este justificată de „Au
girul emoţiei profund patriotice pe care o resimţim acolo, LUP
intre oamenii pâmîntului. La Bălţa, intr-o complexă or­ Nom
ganizare*, am avut sentimentul regăsirii omeniei noastre CAN
CRONICA LITERARĂ originare, inalterabilă, receptivitatea pentru poezie şi (Lut
pentru ceea ce ea, poezia, dar şi proza, — literatura româ­ '■'.or!
nă — are darul de a semăna, întocmai griului, în sufle­ 1
Mircea Scarlat „GEORGE BACOVIA" tul oamenilor. Aici, împreună cu G-ligor Haşa, loan Vasiu, »A
cu lucrătorii Bibliotecii judeţene, cît şi cu minunaţii ar­ bun
tişti amatori din Brad am tresărit din nou, însetaţi de fior URI
Subintitulat „Nuanţări“, şi ordinea, chiar dacă un patriotic, revelaţia nu doar a sărbătorii cărţii, în sine, ci ţii
studiul lui Mircea Scarlat, spaţiu pe măsura celui a sărbătorii cititorului. La Bretea Română, apoi, pe malul Rist!
drept al Sargeţlei, împreună cu Stelian Bena şi actorul
înainte d e - a fi o lucrare configurat de Bacovia nu Petre Sanduţ, am regăsit în ascultarea poeziei de către lo­ cun
Oll/
polemică faţă de imagi­ impune procese compensa­ calnici, ecoul propriei noastre mituirii de mesageri al riloi
literaturii române. Peştlşu Mic a fost gazda bună, ca în­
nea lui Bacovia conturată torii (nostalgia, melanco­ tr-un colind laic, a grupului „Canon“, care cîntă poezia şl c
Girx
pînă în prezent, este, cu lia, reveria, speranţa). scrisă de loan Kvu, Graţiaţi Ordeanu, Ladislau Iacob, a- basi
certitudine, o treaptă ne­ Pe parcursul unui de­ lăturl de tînărul folkist Daniel, Dânllă, într-o şezătoare de tură
cesară spre descoperirea mers în care autorul râ- neuitat. Vîrstnici şi tineri, copii cu blajinitatea mieilor G re
primăverii, au ascultat cîntecele noastre, poemele noastre,
unţii posibil adevăr al intr-o comuniune calmă, de climat autentic cultural. Am (Da
Ma i
obezi ei bacoviene. mîne o prezenţă discretă, participat aşadar, acolo unde am fost chemaţi, la întîlniren si
oferind „spectacolul” nu cu omul zilelor noastre şi ţin să mărturisesc că am avut, ILL
Punctul de plecări' al cu toţii, revelaţia comunlcabilltăţii culturale, patriotice. l>ă
criticului il constituie a- prin atitudinea detaşată EUGEN EVU
ori prin limbajul căutat
bordarea imaginarului :
autorul evidenţiază con­ expresiv, ci printr-o fru­ CRONICA FILMULUI 1
museţe calmă a scenariu­
vingător permanenţa struc­
turilor acestuia, coerenţa lui ideatic, se subliniază „A DOUA VARIANTĂ"
că poetul devine el în­
configuraţiei lor, care se Oaspeţi dragi în judeţul nostru: Veronic Asumindu-şi nobilii mi­ lores şi atractivitato al po- i*.
materializează printr-o re­ suşi (adevărul bacovian) solistă a Teatrului liric* din constanţa. siune de reconstituire . a liculei. f)
atunci cînd lirismul său să,
torică acceptată de poet evenimentelor decisive de în economia filmului, nor
ca tehnică exterioară. (dimensionat în adîncime) la hotarul linei epoci, cîţiva interpreţi se impun a di
se sustrage convenţiilor cad
în căutarea lui Bacovia, R E C I T A L DE P I A N cineaştii români au în­ în mod deosebit: Ion Ca- ales
Mircea Scarlat delimitea­ existente. Firesc, epuiza­ 8 cu clase de' muzică şi scris, cu „A doua varian­ ramitru — nuanţat în joc, sau
rea capacităţii creatoare Consemnăm, pentru india ta", o nouă pagină în subtil autoironie, Ioana
ză, ca faze ale creaţiei, oară la rubrica noastră arte plastice din Deva, şi, suf.’
eminescianisme, neoroman­ vizează acelaşi nivel de muzicală, recitalul susţi­ deşi are numai 10 ani, a filmografia închinată ac­ Pavclescu — mereu în­ inte
tr-o espectativă provoca­
km
profunzime, fiind semna­ tului revoluţionar de la pen
tismul şi simbolismul, sta­ nut de un elev al unei reuşit realizarea ' de cali­ 23 August. toare şi Costel Constantin. cup
bilind anul 1916 ca mo­ lată din momentul in şcoli cu clase de muzică tate a repertoriului amin­ Echipa de realizatori — Eor li se alătură, în t;., « şi I
care, în imposibilitatea din judeţul Hunedoara — tit, datorită talentului vigu­
ment în care se afirmă autoarea principală a sce­ luri de mai mică întin­ ma
bacovianismul înţeles ca de a mai fi un „cronicar Georgiana Bălănicâ. Şi ros şi marii ei puteri de nariului, Rodica Ojog Bra­ dere, Lucia -Mureşan, Ze- de.
de
al imaginarului", poetul aceasta, datorită structu­ muncă, aliate sub o con­ şovean u — tratează un phi Alşec, Constantin Fu-
literatură a proiecţiei ima­ rii şi realizării programului, stantă şl competentă în­ Loc
r
ginarului. rămîne un „stenograf al al cărui nivel de dificul­ drumare. Un studiu mal episod palpitant din lupta gaşin, Corado Negrcanu, zile
cotidianului". patrioţilor români pentru Victor Slrengaru, Andrei
Paginile cele mai dense tate tehnică şl expresivă amănunţit şl mal intens contracararea unor acţiuni Tdrok, Radu Dunărcanu. în
ale cărţii ni se par cele ...Rîndurile acestea nu depăşeşte cu mult vîrsta al expresivităţii romantis­ militare ale unităţilor na­ Muzica ¡licitantă (Geor- ccr
Loc
dedicate universului ima­ se vor însă decât o lîrz'e interpretei, nu insă şi po­ mului discret - poetic (F. ziste, aflate pe teritoriul ge Grigorlu), imaginea da­ taţi
ginar ; caracterizat în ega­ invitaţie la lectură. Des- sibilităţile ei : I.S. Bach — Chopin), al seninătăţii cla­ ţării. Rezultatul este un torată unuia dintre cei lap
Preludiul şl Fuga nr. X în sice (W.A. Mozart) sînt IzoJ
lă măsură prin deschi­ pre Mircea Scarlat, pe film tipic de acţiune şi de mai experimentaţi opera­ cip
alături
su­
dere şi nelimitare. dar şi care-1 aşteptam cu cărţi mi minor din voi. I al necesare redare a de stărilor suspans. Personajele, a- tori, Aurel Ivostrakiewicz, l/n
perba
va
prin închidere, claustrare. frumoase în viitorul la Clavecinului bine tempe­ tumultoase (L. van Beet­ proape fiecare cîte un per- costumele şi decorurile tons
rat ; L. van Beethoven -
Dacă individul universului care avea- tot dreptul, sonaj-capcană, antrenate (Ileana Mirea, Petru Ve- pre.
Sonata op. 2 nr. I ; F. hoven, S. Rahmaninov, R. şi într-o poveste de dra­ niamin), conferind nota snd
poetic bacovian nu este vom vorbi de acum doar Chopin - Studiul op 25 nr. Georgescu). Calităţile mu­ goste. întreţin şi poten­ de autentic a timpului evo­ nln
un învingător, el nu este la trecut. Poate că lec­ 2, Nocturna op 9 nr. 2, zicale şl seriozitatea a- ţează suspansul filmului. cat — completează atuu- 2 !
nici un înfrint din moment tura cărţilor sale îl va Valsul op 64 nr. 1 ; S. cestui copil deosebit ne La debutul său, regizo­ rile unui film de referin­ cet
10
ce spaţiile rămîn ale o- readuce din cînd în cînd Rahmaninov — Studiul op. fac să aşteptăm, cu în­ rul Ovidiu Ionescu — se­ ţă în genul poliţist, con­ pol
mului. el însuşi reperul printre noi. Oricum, scri­ 33 nr. 9, Preludiul op 23 crederea unor certe pro­ cund la mai multe lung­ struit riguros şi bogat în
sigur, prezenţa organiza­ soarea pe care voiam să nr. 5 ; R. Georgescu — Toc­ grese calitative, viitoarele uieţ rajo — a reuşit să elemente spectaculoase. „A
eala. saie apariţii. doua variantă" este o pa­
toare într-un teritoriu în i-o trimit nu mai are Mica pianistă a serii, creeze un film de atmo­
care celelalte repere sînt destinatar. sferă, să întreţină mereu gină demnă de reţinut din
Georgiana Bălănicâ, este ANA FODOR, o undă de mister, care face epopeea insurecţiei. j
lipsite de consistenţă; de elevă a Şcolii generale nr, muzicolog VERONICA PALADE
ia om începe organizarea MIRCEA MOŢ să crească gradul de in-