Page 2 - Drumul_socialismului_1988_03

I
' '*g. 2 DRUMUL SOCiALISMULl

Patriotismul — emblema sărbătorii

în întîmpinarea Conferinţei pe ţară cărţii la sate

Sărbătoarea
cărţii
la
a preşedinţilor consiliilor populare sute, care, în acest fe­ de ani de la istoricul e- şi cu acompaniamentul PKîs
întregului spectacol pe care
veniment — a oferit par­
SO I
oem
v
bruarie 1988, şi-a desfă­ ticipanţilor o înălţătoare artiştii amatori din satele ‘ tare
şurat cea de a XXVJlI-a lecţie de patriotism, sus­ comunei Şoimuş l-au dă- tetu
ediţie, a fost o caldă şi ţinută de profesorii dr. , ruit sărbătorii cărţii. Mon­ Şi
emoţionantă Celebrare a
Prezent mereu în ampla competiţie cuvin tului scris, a limbii Mircea Valea, Maria Vîr- tajele l i t e r a r-muzicale ce»
si I
„Mi-e drag pămîntul meu",
topeanu, Dorina Coman,
şi literaturii române. Fie­ Vasile Ionaş şi loan Sicoe. „Adolescenţa", „Anii lu­ I» i
oraş
a faptelor gospodăreşti care manifestare a purtat Calda pledoarie pe care minoşi ai României", re­ rale
îmJr
pertoriul
vocal
grupului
I. Sicoe a făcut-o perso­
mesajul înălţător al dra­
gostei de neam şi ţara, nalităţii lui Avram lancu (Fornădie) al brigăzii ar­ cart
Deb
In cadrul Uzinei nr. 5 a Vom pune in continuare pentru că „Luna cărţii la a fost emoţionant între­ tistice (Şoimuş), şezătoa­ are
C. S. Hunedoara, zidarul accent pe lucrările de în­ sate" şi-a dedicat acţiu­ gită de momentul poetic rea de la Păuliş, fiecare cult
şamotor Cornel Albu de­ frumuseţare, făcind coti­ nile unor importante eve­ realizat de Eugen Evu şi moment muzical sau lite­ acţii
iei«'
ţine luncţia de preşedinte diană grija pentru ordine nimente istorice din viaţa Neculai Chirica. Un cald rar de la Căinelu de Jos mei*
al consiliului oamenilor şi curăţenie, ne vom impli­ patriei. elogiu a fost adus cărţii ori de la Bălata (Mariana
muncii şi secretar al co­ ca cu responsabilitate in Sub emblema patriotis­ şi rosturilor sale educati­ Sora, Dorina Turc) a fost Sl'(
mitetului de partid de la acţiunile de recuperare a mului s-a desfăşurat şi ve de prof. Valeria Sto- străbătut de fiorul cald PLA
sectorul reparaţii, Este materialelor relolosibile şi manifestarea de închidere ian, directorul Bibliotecii al dragostei pentru pămîn­ (iilo
apreciat pentru competen­ de economisire a ener­ festivă a sărbătorii căr­ judeţene, şi prof. Cle­ tul natal, pentru ţară şi cota
Constandin,
mente
pre­
e a c
ţă prolesională şi spirit giei şi combustibilului, ţii, găzduită dumiivcă de şedintele Comitetului mu­ partidul conducător. In­ ,,Dn
locuitorii comunei Şoimuş.
revoluţionar, pentru iniţia­ vom veghea la buna între­ Căminul cultural din satul nicipal Deva de cultură structorii formaţiilor (Emi­ doar
tivă şi hărnicie, calităţi ţinere a fondului locativ şi educaţie socialistă. lia I-Ienţ, Maria Bode, Geta rioa
pentru care a lost ales de stat, pentru a intimpi- de centru, împodobit săr­ Scena a aparţinut apoi Igelski, Marioara Prehar, aces
bătoreşte cu alese covoa­
men
deputat in circumscripţia na cu cinste Conferinţa re şi ştergare româneşti, formaţiilor artistice ale Dorica Popa) au relevat te$u
electorală nr. 3. pe ţară a preşedinţilor Casei de cultură Deva şi —o dată cu potenţialul tota
consiliilor populare. s-a dovedit neîncăpător cost
L-am intilnit intr-o sec­ pentru toţi cei care au ale căminelor culturale din artistic din satele comu­ ■Vi-ai
venţă a amplei competi­ ...Iar verbul „a vrea" ţinut să fie prezenţi la o satele comunei. Formaţia nei, cu grija pentru con­ com
inseamnă pentru comunis­
ţii a faptelor gospodăreşti, sărbătoare de suflet. Şi a vocal-instrumentală „Atlas" ţinut şi ţinută estetică — Vul<
menite să împrospăteze tul Cornel Albu a transpu­ fost o sărbătoare de su­ (conducerea muzicală — dragostea pentru mesajul tori;
ne in viaţă cu perseveren­ nelii
aleile, spaţiile de joacă diferiţi arbori ornamen­ flet. Simpozionul „Re­ Ştefan Răduţ) a fost pre­ înălţător al artei care, loan
pentru copii şi cele des­ ţă, cutezanţă şl dirzen ! e duminică, la sărbătoarea
tali. voluţia paşoptistă — vi­ zentă cu cîntecul de cali­ are
tinate florilor şi arborilor fiecare iniţiativă gospodă­ guroasă expresie a voinţei tate şi cu salba soliştilor cărţii şi-a demonstrat încă rea
ornamentali, alături de - Vreau ca prin munca rească. Prezent mereu in de independenţă şi uni­ Georgeta Caragea, Maria o dată rosturile educative. pro\
şi strădania noastră, prin- competiţia pentru frumos prin
cetăţenii din circumscrip­ tate a poporului român" Cucu, Li liana Ghinda, Jlie »»in
tr-o bună colaborare cu şi ordonat, pentru econo­
ţia electorală nr. 3, unii membrii comitetelor aso­ mie şi eficienţă este res­ — dedicat împlinirii a 140 Frăţilă, Remus Sugar, ca LUCIA LICIU no
dintre ei colegi de muncă, schi
ciaţiilor de locatari, cu pectat şi cunoscut de că­
prieteni şi vecini.
responsabilii de imobile tre cei din jur ca un om
Un bilanţ recent demon­ să dăm un chip nou lo­ harnic şi ambiţios, eu dra­ Executarea tuturor Cu exigenţă
strează că, împreună cu curilor in care trăim şi goste de oameni, de oraşul
cei care l-au ales in frun­ muncim. Pentru co şi a- unde trăieşte şi munceşte. lucrărilor de pe ogoare 1
tea obştii, au amenajat ceastă zonă să se înscrie şi răspundere
400 mp zone verzi, au in rindul celor mai bine IOAN VLAD (Urmare din pag. ţ) C.U.A.S.C. Geoagiu — să 1)1
plantat 1 000 de arbuşti şi gospodărite din municipiu. corespondent încheiem fertilizarea pă- (Urmare din pag t) vin<
ioaselor, administrarea în­ inul
DO/
Traian Rînzar, August in grăşămintelor naturale şi ■— De altfel, accentua vies
Ştefan şi Traian Giurgiu celelalte lucrări de sezon, inginerul şef Gheorghe Buh
au împrăştiat piuă acum pe toate suprafeţele pla­ Barbu, în toate verigile (Mo
\ La iniţiativa deputaţilor şi încorporat în sol 2 400 nificate în consiliul nos­ activităţii productive a mul
PE1
\ tone. tru. Pentru aceasta am întreprinderii, întregul co­ •* vJCll'Z
ţ (Urmare din pag 1) nizat o acţiune de reda­ Lazuri, efectuat piuă a- Şi la C.A.P. Aurel Vlaieu trecut la fertilizarea ma­ lectiv este mobilizat e- Pun
17 1»
re în circuitul arabil a cum pe 400 metri. La lucrările de pregătire a nuală, pe terenurile unde xemplar, în lumina exi­ tă 1
I___________________ patru hectare de teren, Mînerău, cetăţenii au recoltei acestui an sînt solul nu permite utiliza­ genţelor şi sarcinilor sub­ I,U1
\ care a intrat în folosinţa curăţat 10 hectare de avansate. Astfel, fertili­ rea tractoarelor, organi- liniate de secretarul ge­ serii
VUI
l din Jelcdinţi au partici- C.A.P. în aceeaşi locali­ păşune ca şi zonele mar­ zarea chimică a griului zînd ample acţiuni de ma­ neral al partidu-lui, tova­ mul
I pat in mod nemijlocit la tate s-au amenajat zo­ ginale ale şoselei, pe 2 şi orzului a fost finalizată să cu membrii cooperatori. răşul Nicolae Ceauşescu, LOÎ
1 tot ceea ce s-a iniţiat în nele marginale ale dru­ km. la cultura mare —, me­ Ara încheiat fertilizarea în Raportul prezentat la ile
ţ scopul înfrumuseţării şi mului principal, pe o Iniţiativa acestor ac­ canizatorii Adam Pal şi chimică a păioaselor pe Conferinţa Naţională a par­ NO.'
(Mu
i bunei gospodăriri. Depu- ţiuni gospodăreşti, ca loan Ciolan fiind cei care 1 300 hectare din cele tidului din decembrie 1987 Aii
! taţii consiliului popular lungime de 500 m, lu­ şi a celei de predare la au efectuat lucrarea în 1 743 ha ocupate, s-au şi în cuvin tarea rostită hoţi
crări la care au fost an­
ţ au, de asemenea, pc a- condiţii de calitate. în mai aplicat îngrăşăminte ia plenara Consiliului Na­ leza
trenaţi numeroşi cetă­
grăc
4 gen da zilei onorarea con- ţeni. Aceeaşi lucrare s-a fondul de stat a anima­ aceste zile toate forţele chimice pe 580 ha, iar din ţional al Oamenilor Mun­ ua
; tractelor încheiate. De efectuat pe drumul co­ lelor şi produselor ani­ sînt concentrate la ad­ cele- 12 000 tone de gunoi cii de la începutul lui Pe
ţ menţionat că pe cele munal Josani—Nandru; maliere — realizată la ministrarea celor 900 to­ de grajd transportate în februarie a.c., privind în­ Mex
(Pai
ţ două luni care au trecut unii indicatori în propor­ ne de gunoi aflate în cîmp în această iarnă, deplinirea integrală a pre­ >eci
/ din acest an au fost pre- in paralel, in toate sa­ ţie de sută la sută — cîmp. Mecanizatorii Nicolae peste 7 000 tone au fost vederilor de plan, la înalt «ie
i daţi 130 hl lapte de va- tele comunei s-au plan- au avut-o deputaţii Ale­ Sândescu şi loan Putuca, nivel de calitate şi efi­ Mtn
administrate. Avem toate
ţ că, la nivelul planului -tat în total I 000 de nuci, xandru Zudor, Laurenţiu precum şi un mare număr condiţiile să încheiem la cienţă, atribute determi­ (Da
^ pe această perioadă. iar în Valea Nandrului Ţirlea, Viorel Bera, Lu­ de cooperatori, coordonaţi nate hotărîtor de înfăp­ ton;
IU A
s-au plantat şi 100 de dovic Custron, Clara Goţ, de loan Baciu, preşedintele timp lucrările amintite, tuirea programelor de or­ nea*
ţ ' • l’eştişu Mic. în sa- tei. In prezent se con­ Silvia llăruu, Malvina unităţii, sînt antrenaţi să demarăm cu toate for­ ganizare şi modernizare a reşi
t tul centru de comună, tinuă amenajarea unui Stoica, Cornelia Adam şi la lucrarea respectivă. ţele şi să desfăşurăm pe producţiei. Acestor exigen­ o s
consiliul popular a orga- drum de acces în tarlaua Georgeta. Bojan. — Sîntem hotărîţi ca în front larg şi în ritmuri ţe şi cerinţe le vom da
cîteva zile — sublinia loan susţinute campania de şi în continuare cea mai
Căstăian u, pre.şed i n lele primăvară. mare atenţie.
—. în acest nn am por­ tivitate, conţinut adecvai
:
nit mai bine — ne spunea Experienţa bună doblndită - argumentul convingător şi, prin toate la un loc, l»
Ândron Junea, secretarul eficienţă. Li
adjunct cu problemele de Raportată însă la marile rui
propagandă .al* comitetului a! continuei perfecţionări a activităţii cerinţe şi exigenţe puse pro*
Iun
partid de. la întreprin­ în faţa activităţii politi- ţa
derea minieră Barza. A- eo-ideologice de Conferin­ va
tens
vînd în vedere deficienţe­ ducţiei fizice, creşterea ca­ pentru prezentarea cît Strădaniile pentru a a- în galerii secundare", a ţa Naţională a partidului 50
le şi greutăţile înregis­ lităţii producţiei, întărirea mai atractivă, aşa cum sigura propagandei vizuale inginerului Mihai Costina. este necesar să subliniem non
trate anul trecut, am in­ ordinii şi disciplinei, creş­ merită de fapt, a cîştigă- un conţinut cît mai bogat Nici „Tineretul şi pro­ că această importantă la­ min
sistat acum asupra rea­ terea eficienţei economice. torilor primelor trei locuri şi divers sînt reflectate şi ducţia" nu face excepţie. tură a muncii organelor inti*
gra«
lizării unei propagande vi­ Să vedem însă concret în întrecerea socialistă, de ceea ce redau sugestiv Din cele patru ruţbrici ale şi organizaţiilor de partid intr
zuale unitare, integrată cum se prezintă situaţia. atît la formaţiile de lucru, panourile şi gazetele aşe­ gazetei desprindem că trebuie încă substanţial com
neu
efectiv în amplul efort Grija pentru estetic, cit şi la individual. Şi în­ zate la loc vizibil pe o Traian Neag şi Marinică îmbunătăţită. Ne referim,
de materializare a sarci­ pentru a conferi propa­ că un lucru important care mare suprafaţă din incin­ lezau merită urmaţi în în primul rînd ia operati­ Ix
buna lor activitate, că în­
nilor specifice ce rev’ i gandei vizuale un caracter merită subliniat : toate a- ta unităţii. Pot fi urmă­ vitatea cu care se acţio­ fi I
ceri
fiecărui colectiv în 1988 atractiv, este vizibilă. Mari ceste gazete (mai mult riţi „Indicatorii care stau tre brigăzile tineretului, nează pentru continua îm­ ninj
cea de la Cariera Valea
şi chiar în perspectiva panouri realizate cu bun de zece) sînt împrospăta­ la baza aprecierii rezul­ prospătare, în funcţie do zen
imediată. gust, cheamă oamenii Morii obţine statornic re­ evenimente, a propagandei 60—
zultate bune, iar tinerii
muncii la materializarea vizuale de la locul ?. e z<ip-
încă din primele zile de la sectorul minier Ru­ muncă. Spunem acest lu­ sen
ale acestui an problema sarcinilor privind promova­ PROPAGANDA VIZUALĂ - ACTUALĂ, da cheamă la întrecere cru, întrucît, deşi au tre­ ner<
reactualizării propagandei rea mai accentuată a pro­ CONCRETĂ, EFICIENTĂ toate sectoarele unităţii, cut două luni din acest P<
vizuale s-a pus cu mai gresului tehnic, sporirea angajîndu-se să depăşeas­ an, mai există încă locuri zile
mare acuitate ea în trecut. productivităţii muncii şi că planul anual cu 15 pro­ unde pot fi citite articole sch
Iar dacă in prezent, in calităţii producţiei. . Un te, actualizate. Avem ast­ tatelor în întrecerea socia­ cente. Să mai menţionăm, din... 1987. Trebuie avut non
apo
mare parte ea este finali­ mare panou ne face cu­ fel posibilitatea să aflăm, listă în anul 1988", unele în acest context, străda­ apoi mai mult în atenţie rial:
zată, acest lucru vădeşte noscute sarcinile ce . revin bunăoară, că în cadrul aspecte critice referitoare niile de a face cunoscute conţinutul materialelor pro­ pita
o implicare mai fermă a in acest an fiecărui sec­ sectorului electromecanici la activitatea do protec­ legile, decretele şi hotă- pagandistice supuse atenţi­ nan
viţă
organelor şi organizaţiilor tor productiv. Dar nu subteran, primele trei lo­ rîrile de partid şi de stat, ei oamenilor, gradul lor va ;
de partid în această direc­ numai atît. Ele sint de­ curi la individual au fost ţie a muncii, iar la gazeta cerinţele contractului co­ de - atractivitate şi de Ter
uşo
ţie. Panourile, lozincile, falcate pe trimestru, luni ocupate de losiv Erckest, „Noroc bun" rezultatele- lectiv do muncă, cele mai interes. In aceeaşi mă­ tul
cele mai bune ale brigăzi­
îndemnurile şi chemările şi zile. Crăciun Calamnr şi Gheor- lor pe decade. De aseime- importante teme de rezol­ sură este necesar să se tur!
ce pot fi văz.ute încă de Ceea ce atrage insă în ghe Sortan, că la trans­ vat în acest an din planul militeze mai ferm pentru prii
zer«
la intrarea în Incinta în­ mod deosebit atenţia in port subteran locul I a nea, „Activitatea de croa­ de creaţie tehnico-ştiinţifi- ca propaganda vizuală să xim
treprinderii reflectă o acest loc de intensă circu­ fost ocupat de formaţia ţie tehnică-şliinţifică" este că etc. abordeze problemele de Cor
strictă orientare spre sar­ laţie, care este platoul maistrului Ion Irimie, la reflectată do cele două In ansamblu, se poate fond ale muncii oameni­ Cea
cinile ce revin minerilor central al întreprinderii, individual, de Grlgore So- rubrici ale gazetei cu a- deci afirma că, la între­ lor, faptele relatate să fie
brădeni din Conferinţa Na­ se dovedeşte a fi un în­ rica, iar la sectorul Valea cest generic. U.na dintre prinderea minieră Barza într-adevăr de maximă im­
cele mai recente realizări
ţională a partidului. Ac­ treg ansamblu de gazete Morii cei mai buni s-au există preocupări serioase portanţă, semnificative din
centul este pus în mod (pentru fiecare sector cîte dovedit ortacii lui Mircea în domeniu este „Locomo­ pentru a conferi propa­ activitatea colectivului.
deosebit pe necesitatea Una). Sînt evidente preo­ Sirbu, iar la individual tiva cu troleu de gabarit gandei vizuale calităţile
realizării integrale a pro­ cupările pentru frumos, loan Naşte. redus pentru transportul cerute : actualitate, atrac- VALENTIN NEAGU