Page 20 - Drumul_socialismului_1988_03
P. 20
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 9 423 • STMBÀTÂ, 5 MARTIE 1988
" —5"..U.-.IIUL.JIJIIU 'I «XM» 1 r .........-ill—llil—II. "I - U I "■ " — "■ ...........................Il ——*—1.1 I !■■■■'■ ....
Furaje cît mai multe
si de calitate
SCHIMB DE MESAJE LA NIVEL ÎNALT 9
pă anul 1982, aceste ţări
ROMÂMO-CUBANEZ au restituit statelor occi (Urmare din pag. 1) au valoare nutritivă n
ayalasi dentale aproximativ 85 mi ţ urile se administrează dicată.
în sprijinul ideii interlo
liarde dolari sub formă de
HAVANA 4 (Agei pres). du ros şi urările prieteneşti dobinzi ia datoria externă. tocate şi preparatei, rea- cutorului nostru, con
— Din partea tovarăşului do sănătate .şi fericire 13 NAŢIUNILE UNITE. - Comisia Sud-Sud - rele lizîndu-se furajul unic. form căreia preocuparea
Nicolae Ceauşcscu, secre personală, de noi şi im Consiliul de Securitate al vă documentul — conside Este evidentă grija ce se pe linia realizării furaje
tar general al Parlidului portanţi- realizări pe calea O.N.U. s-a întrunit la ce ră, de asemenea, că cele manifestă pentru evita lor înscrise .în balanţă —
Comunist Român. pre- făuririi societăţii socialis rerea unui grup de ţări a- mai sărace ţări ar trebui rea oricărei risipe, în to! se bucură de maximă a-
şecirnlele Republicii Socia te multilateral dezvoltate fricane, intr-o sesiune de eliberate de povara dato complexul nu vezi u n ' f i l tenţie aducem şi alte ai-
liste România, au fost in România. urgenţă, pentru a exami riei externe. ele pai pe jos. gumento. întreaga supra
situaţia
gravă
transmise tovarăşului Fi Schimbul de mesaje a na ultimul timp in creată — Preocuparea pentru faţă ce se va cultiva -
in
sudul
del Caslro Ruz, prim-se- fost prilejuit de primirea Africii. Preşedintele grupu ^ MOSCOVA. - Vineri, realizarea necesarului de cu excepţia ceiei ocu'pate
cretejr al C.C. al Partidu de către primul secretar lui ţârilor africane, repre nava automată de transport furaje este permanentă — cu masă verde — este
lui Comunist din Cuba, al C.C. al P.G. din Cuba, zentantul Republicii Sierra ..Progress-34" a fost decu arăta Dimitri Ioschici, di ogorîtă. S-au transportat
In cîmp şi s-au adminis
preşedintele Consiliului de preşedintele Consiliului de Leone, a denunţat repre plată de complexul orbi rectorul complexului de trat 2 500 tone îngrăşămin
Stal şi al Consiliului do Stat şi al Consiliului de siunile regimului rasist de tal „Mir". După reorien- vaci cu lapte de la Ilia —- te naturale, iar în unita
Miniştri ale Republicii Miniştri ale Republicii la Pretoria împotriva popu tarea ei în spaţiu, nava a Bacea. Noi ne ocupăm de te se află încă tot atîtea
Cuba, un cald salut tovă Cuba, a tovarăşului Ion laţiei majoritare de culoa pornit pe traiectoria de această problemă pe tot ce se transportă în aceste
răşesc, împreună cu cele Stoian, membru supleant re, caiificindu-le drept o coboare. Intrînd în pătu parcursul anului. Avem zile. Tonte seminţele ce
mai bune urări ele sănă al Comitetului Politic E- sfidare la adresa comuni rile dense ale atmosferei semănate la ora actuală se vor semăna în perioa
terestre, nava s-a dezinte
tate, de succes poporului xccutiv, secretar al C.C. tăţii internaţionale. El a grat. 249 ha cu secară, orz şi da următoare au fost pro
cubanez prieten în opera al P.C.R., care a partici chemat Consiliul de Secu La bordul complcxulu 1 Irilicale pentru masă ver curate, nO numai prin re
de edificare a societăţii pat la consfătuirea de la ritate să condamne regi- „Mir", cosmonauţii Titov de, 120 ha cu perene le partiţii, ci şi prin relaţii
socialiste. Havana a secretarilor eu mul rasist şi să adopte şi Manarov au continuat guminoase şi 45 ha pa directe cu producătorii ck
Mulţumind pentru me probleme internaţionale ai toate măsurile necesare realizarea testelor şi ex jişti semănate. Pe acesk- seminţe. Maşinile şi uti
saj, tovarăşul Fidel Castro comitetelor centrale ale pentru a determina înce perienţelor prevăzute de culturi am aplicat îngră lajele ce vor fi folosite
Ruz. a rugat să se trans partidelor comuniste şi tarea acţiunilor represive, programul de zbor. şăminte naturale şi chimice în campania ele primăvară
mită tovarăşului Nicolae muncitoreşti din ţări so transmit agenţiile de pre Controlul medical a sta pe toată suprafaţa, cultu au fost revizuite şi re
Oeauşescu salului său căl- cialisto. să. bilit că starea sănătăţii rile evoluează bine. pro parate. I.a A.E.I. Ilia —
celor doi cosmonauţi este mit recolte bogate. Bacea sînt întreprinse,
g] GENEVA. — in cadrul bună. — Ce se va semăna in deci, tonte măsurile ca lu
ŞTIRI DIN GHANA unei conferinţe de presă această primăvară ? crările ce urmează să se
la Geneva, ministrul afa H WASHINGTON. - Du — încă 43 ha cu lucerna încadreze în epoca opli-
mă şi să se ridice la cel
® Anun ţinti bugetul na desăvîrşit „Planul Volta", cerilor externe oi Afganis pă cum a declarat gene în cultură pură, porumb, mai înalt nivel calitativ
ţional al Ghanei pe anul prin intrarea în funcţiune tanului, Abdul Wakil, a re ralul James Lindsay, şefu* sfeclă furajeră ele. în — punîndu-se astfel baze
1988, ministrul de finanţe, a centralei hidroenergeti levat că negocierile afga- Comandamentului pentru intenţia noastră este ca temeinice pentru a se ob
Kwesi Botchwey, a preci ce de la Akosombo. Mare no-pakistaneze prin inter operaţiuni speciale al ar G0 la sulă din furaje să ţine producţii superioare
zat că este al doilea an le baraj do pe fluviul mediul reprezentantului matei americane, Forţele de furaje în acest an.
consecutiv cînd se aşteap- Volta a creat un lac de personal al secretarului navale ale S.U.A. dispun fie din leguminoase, care
tă ca veniturile să depă acumulare cu o suprafaţă general al O.N.U. se des de o flotă de 15 minisub-
şească cheltuielile. El a do 9 000 kmp. Centrala de făşoară pozitiv şi construc marine cu două pînâ ia
arătat că se va pune ac aici reprezintă principalul tiv, existind speranţe în şase locuri destinate unor
centul pe investiţiile des aport la sistemul energe reglementarea definitivă a misiuni de spionaj sau di
tinate transporturilor şi tic naţional, avînd o pro situaţiei în jurul Afganis versiune — relatează agen
comunicaţiilor, urmînd a ducţie de circa 3,5 miliar tanului. ţia TASS. Submarinele sint COOPERATIVA „VIITORUL" DEVA
se acţiona pentru moder de kWh anual. aduse în regiunea de o- Str. N. Grigorescu, nr. 8
nizarea reţelei naţionale ig KUALA LUMPUR. - peraţii de către submari
de căi ferate, şosele, dru ★ Participanţii la lucrările nele mari cu propulsie nu
muri si poduri, pentru ca reuniunii Comisiei Sud-Sud cleară, după decuplare ÎNCADREAZĂ URGENT
re vor fi alocate fondur ig Guvernul ghanez a pentru cooperare econo navigind singure cu o vi
de aproximativ 140 milioa- trecut la aplicarea unui mică intre ţările în curs teză medie de circa 10
, ne . dolari. Alic 22 milioa program intensiv de alfa de dezvoltare, ale cărei km pe oră. următoarele categorii de personal
ne dolari vor fi destinate betizare, alocînd în acest lucrări s-au desfăşurat la ÎU PARIS. - La sud-est
sprijinirii programelor na scop peste un milion de Kuala Lumpur, s-au pro de Paris, un avion de pa
ţionale vizînd construcţia dolari în anul în curs — nunţat pentru convocarea sageri de tip .,Fokker-27‘ l , ® zidari
de noi locuinţe şi crearea s-a anunţat la Accra. Vor urgentă a unui forum al care zbura pe o rută in
a cel puţin 40 000 noi lo fi create noi şcoli şi cen ţărilor in curs de dezvol ternă, s-a lovit de cablu ® mozaicari
curi do muncă in următo tre speciale de alfabetiza tare cu datorie externă rile unei linii de înaltă
rii doi ani. re, coordonate de un or mare. Problema, datoriei tensiune, prăbuşindu-se. ® dulgheri
ganism guvernamental cen acestor state — arată de în accident şi-au pierdut
4r tral. Do asemenea, vor fi claraţia finală a reuniunii viaţa 22 de persoane. ® instalatori sanitari
— a dobîndit proporţii
('dilate manuale şi alto
# Ghana s-a numărat lucrări pentru atingerea globale, ea constituind un
pilnlre primele ţări afri obstacol insurmontabil in încadrarea se face conform Legii nr.
cane caro au trecut la va obiectivului stabilit. — li calea dezvoltării lor so- 12/1971 şi Statutului cooperaţiei meşteşu
lorificarea ..aurului alb", chidarea progresivă a a- cial-economice. Numai du
în urmă cu trei ani s-a nalfabelismului. găreşti.
Informaţii suplimentare la telefon 17157,
biroul personal.
Războiul împotriva populaţiei americane indigene
Destinul indigenilor din tatea americană. în acest mericane, fiind, de ase nLstraţiei este de a reduce t
Matele Unite este, înlr-a- scop au fost folosite, în menea, victime ale rasis permanent programele de- *
(!e\ăr, şocant. înainte, de mod special, filmele şi te mului, opresiunii şi ex dicate bunăstării — raz- î I. A. S. S 1 M E R I A
venirea europenilor, ei leviziunea. Dar, oare, lu ploatării. boiul împotriva săracilor, t
emu 12 milioane; astăzi crurile stau chiar aşa ? Dintre cele 500 000 dc cum o numit în S.U.A. — J ACHIZIŢIONEAZĂ
au rămas doar 800 000, ca Faptele arată cu totul alt familii de portoricani clin pentru a elibera, în |
urmare a atrocităţilor co ceva. S.U.A., 40 la sută trăiesc schimb, tot mai multe • de la gospodăriile populaţiei, prin I.I.C. Hu-
mise de albi. Fraza rosti încleştări rasiale în sub limita sărăciei. Rata fonduri destinate Penta- «
tă de ui; general ameri Tampa (Florida); lapida şomajului în cazul lor gonului, cursei înarmări- | nedoara-Deva
can: „Indianul cu adevă rea do către Ku-IClux- este cea mai ridicată în. lor şi „războiului stelelor", *
rat bun orie cel mort" n-a Klan a unei demonstraţii rîndul grupurilor minori având ca rezultat sărăci- t ® juninci gestante
fost considerată doar un de omagiu adus lui Mar tare clin S.U.A., iar coi rea tot mai accentuată a I Informaţii suplimentare ia telefon 60394.
slogan, ci a fost pusă în tin Lulher King la Forsyth care au de lucru fac mun populaţiei. !
practică prin masacre re (Georgia); moartea tragică cile cele mai grele şi mai Cu puţin timp în urmă, J
petate. a unui tînăr de culoare prost plătite. revista „Newsweek" s-a *
Astăzi, puţinele triburi în Quecns, New York, abătut puţin de la norme I
alo pieilor roşii care au cînd un grup de rasişti au sAraci a .şi a publicat un articol *
supravieţuit masacrelor călcat intenţionat în pi asupra sărăciei în S.U.A. jt ÎNTREPRINDEREA „MARMURA"
trăiesc în „rezervaţii", în cioare un grup de tineri întrebarea care sc pline, Aleasă ca „simbol" a fost < S I M E R I A
cea mai neagră mizerie şi de culoare. Negrii alcă aşadar, este prin ce îşi Jovee lteeves, în virilă «
disperare. 75 la sută din tuiesc 12 la sută din popu justifică Guvernul S.U.A. de 37 dtp ani, care trăieşte I cu sediul în Simeria, str. Cuza Vodă, nr. 24
ei sînt veşnic înfometaţi, laţia americană, dar re pretenţia la titlul de apă cu cei trei Copii ai săi în- '
într-o ţară care se mîn- prezintă 22 la sulă dintre rător al drepturilor omu tr-o rulotă închiriată. Ba- ¡J
dreste cu cel mai înalt cei care se află înrolaţi lui ? N-ar fi oare prefe nit de care dispune abia ■. R E C R U T E A Z Ă
nivel de viaţă din lume. în armata S.U.A.- Procen rabil să facă mai întîi or îi ajung pentru plata chi- jj
85 la sută dintre ei nu au tul de şomeri tineri de cu dine în propria lui casă, riei şi a alimentelor de „
de lucru. Majoritatea co loare osie dublu faţă dc o ca'să unde sărăcia, foa bază. Numai copiii pri- i absolvenţi a 10 clase — bărbaţi, în yederea
vârşitoare sînt analfabeţi. cel al albilor de aceeaşi metea, şomajul şi violenţa mese un fel de mic dejun. I
Unul din trei copii moare vârstă. constituie o realitate zil La sfîr.şit de săptămînă, j înscrierii la şcoala profesională, în meseria
înainte de a împlini un nică, îndurată de alit de cel mai mic poate să mă- J
an. Practic, masacrele I’ORTORICANII ÎN U.S..V multe milioane de oameni nînce .un' ou fiert. Doam- J prelucrător şi monteor marmură — curs seral.
n-au încetai; puştile şi să privaţi de orice şansă o- na Rceves poartă o pere- 9
biile au fost înlocuite cu Aceeaşi este şi situaţia nestă de a se bucura de che de pantofi bărbăteşti, •, Candidaţii pentru aceste cursuri trebuie să
alto mijloace de extermi celorlalte minorităţi clin vreun drept sau vreo' bi găsiţi într-o ladă de gu- |
nare. Statele Unite. Cei mai a- nefacere a societăţii ame noi. * aibă vîrsta de maximum 27 ani.
fectaţi sînt portoricanii — ricane ? Şi lucrurile stau Accştea sînt condiţiile |i
RASISM peste 2 milioane —, ma astfel după mai bine de în care sînt. forţaţi să tră- « înscrierile se fac la sediul întreprinderii, zil
joritatea locuind în ghe 200 de ani de capitalism. iască în S.U.A. 35 milioa- !
Anii din urmă au fost tourile din New York. Ei Numărul săracilor în ne de oameni. Şapte mi- | nic între orele 7—-15, unde se pot primi şi in
martorii unor eforturi de se află, alături de negri Statele Unite depăşeşte, în lioane dintre, ei s-au ală- *
a proiecta o imagine a e- şi indieni, pe treapta cea prezent, 35 de milioane. turat săracilor şi dispera- | formaţii suplimentare.
gaiităţii rasiale în socie mai de jos a societăţii a Politica obişnuită a Admi- ţilor începînd din 1981. »
COLEGIUL DE REDACŢIE: Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate (redactor şef), Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob I «065 j
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA! 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefo ane i 11275, 12107, 11005. Telex i 72288. TIPARUIsi Tipografia Deva, str, 23 Aug «st nr. 270.