Page 21 - Drumul_socialismului_1988_03
P. 21
CUVINTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU
LA CONFERINŢĂ PE ŢARĂ A PREŞEDINŢILOR
CONSILIILOR POPULARE
însufleţitor program de lucru pentru
consiliile populare şi deputaţi,
pentru toţi cetăţenii ţării
Vineri s-au încheiat lu hotăririlor Congresului al revoluţiei tehnico-ştiinţifice
crările celei de a patra Xlll-lea şi Conferinţei Na şi ale noii ' revoluţii agrare,
Conferinţe pe ţară a pre ţionale ale partidului. realizarea unei noi calităţi
şedinţilor consiliilor popu Evocînd marile realizări a muncii şi vieţii întregului
lare — reprezentativ forum obţinute de poporul nos nostru popor”. clar exprimată
astfel
Este
Anul XL, nr. 9 424 DUMINICĂ 6 MARTIE 1988 4 pagini — 50 bani şal democraţiei noastre tru în anii socialismului, în răspunderea majoră ce re
Jmuncitoreşti-revoiuţionare, în mod deosebit în anii ce au
cadrul căreia au fost adop trecut de la Congresul al vine consiliilor populare
tate documente de însem IX-lea al partidului, în con pentru dezvoltarea in con
nătate deosebită pentru diţiile create de reorgani tinuare a industriei, incit,
dezvoltarea viitoare a loca zarea administrativ-terito- la sfirşitul acestui cincinal,
lităţilor patriei. rială a ţării în urmă cu în fiecare judeţ să se rea
Dezbaterile ce au avut două decenii, evidenţiind lizeze o producţie indus
loc, hotărîrile adoptate au experienţa acumulată de trială de cel puţin 80 000
la bază gîndirea creatoare, consiliile populare, afirma lei po locuitor, in paralel
profund revoluţionară a rea lor cu putere ca fac cu dezvoltarea marii indus
t o v a r ă ş u l u i Nicolae tori de bază ai autoccn- trii, in toate localităţile va
Ceauşescu, secretarul ge ducerii, autOgospodăririi şi trebui să se acţioneze mo-
Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae ele, instaurarea unui climat trainic de neral al partidului, pre autogestiunii în cadrul sis hotărît pentru dezvoltarea
Ccauşescu, secretar general al Partidului înţelegere şi largă colaborare, transfor şedintele Republicii, afirma temului unitar al democra micii industrii şi a servicii
Comunist Român, a avut loc, sîmbătă, 5 marea Balcanilor într-o zonă a păcii şi tă şi de această dată cu ţiei noastre muncitoreşti re lor, pc baza folosirii resur
martie, şedinţa Comitetului Politic Exe cooperării, fără arme nucleare şi chimice, deosebită claritate în ma voluţionare, tovarăşul Nicolae selor materiale şi energetic - »
cutiv al C.C. al P.C.R. fără baze militare şi trupe străine. gistrala cuvîntare rostită Ceauşescu a spus : locale.
Comitetul Politic Executiv a analizat Comitetul Politic Executiv a apreciat la deschiderea lucrărilor „in centrul activităţii con Răspunderi mari revin
MODUL CUM S-A REALIZAT PLANUL că întîlnirea miniştrilor de externe ai Conferinţei pe ţară. siliilor populare trebuie să consiliilor populare in con
PE LUNA FEBRUARIE. în acest cadru, statelor balcanice, înţelegerile la care s-a Document de excepţiona se afle înfăptuirea obiecti ducerea şi dezvoltarea in
secretarul general al partidului, tovară ajuns cu acest prilej reprezintă un eve lă însemnătate pentru orien velor strategice stabilite de tensivă a agriculturii, in
şul Nicolae Ceauşescu, a subliniat că rea niment de însemnătate deosebită, de- tarea dezvoltării localităţilor Congresul al Xlll-lea al scopul înfăptuirii noii icvo-
lizările pe luna februarie şi, în general, monstrînd că este posibil — şi trebuie — ţării în următorii ani, cu- partidului privind trecerea luţii agrare. Un accent deo
pe primele două luni ale anului — deşi să se acţioneze, în continuare, pentru vintarea secretarului ge patriei noastre la un nou sebit trebuie pus pe folo
sînt superioare celor din perioada cores realizarea unor relaţii noi între toate ţă neral al partidului pune stadiu de dezvoltare - de sirea mai bună a pămin-
punzătoare a anului trecut — nu se ri rile din Balcani, care să ducă Ia întări în evidenţă cu claritate ro ţară socialistă mediu dez tuiui, pe realizarea progra
dică încă la nivelul prevederilor de plan, rea încrederii si securităţii, la consolida lul consiliilor populare, răs voltată - dezvoltarea in mului de creştere a efecti
al posibilităţilor existente. A fost releva rea păcii şi colaborării în această parte' punderile sporite ce le re tensivă a industriei, agri velor de animale, indeoseb :
tă necesitatea de a se lua toate măsurile a lumii. în acest sens, s-au relevat pro vin în activitatea în profil culturii şi celorlalte dome la bovine şi ovine, in ace-
in vederea lichidării, în cel mai scurt punerile României şi Greciei privind or teritorial pentru înfăptuirea nii de activitate pe baza
timp, a neajunsurilor ce s-au manifestat ganizarea, la Bucureşti, a unei întîlniri Programului partidului, a celor mai noi cuceriri ale (Confinuare in pag o 2-o)
şi pentru realizarea, în bune condiţiuni, la nivel înalt a şefilor de state şi gu
a planului, pe luna martie, îndeosebi a verne din ţările balcanice, subliniindu-se
exportului, a investiţiilor, a tuturor in că aceasta este de actualitate şi repre Hotărîrilg Conferinţei Naţionale a partidului-program de munca
dicatorilor economici. S-a cerut ca mi zintă o necesitate vitală în vederea sta
nisterele, centralele, unităţile economice, bilirii unui program complex de extin şi de luptă al comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii
organele şi organizaţiile de partid să ur dere a colaborării economice, tehnico-
mărească zilnic felul în care se reali ştiinţifice, culturale şi în alte domenii,
zează sarcinile de plan, să acţioneze cu ca o parte a dezvoltării cooperării în Eu
mai multă fermitate pentru lichidarea ropa şi în întreaga lume. în concepţia Creşterea tot mai puternică a productivităţii
stocurilor de produse, prin valorificarea României, această întîlnirc ar avea un
acestora, pentru ridicarea întregii acti rol hotărîtor în dezvoltarea relaţiilor de
vităţi Ia un nivel superior de calitate şi prietenie, colaborare multilaterală şi în muncii - cauză a întregului colectiv
eficienţă. ţelegere între toate ţările şi popoarele
De asemenea, secretarul general al din regiune, ar impulsiona puternic ac In majoritatea obiective — in lumina sarcinilor mai accentuate, vreau să
partidului a indicat să se asigure elabo ţiunile de transformare a Balcanilor în- lor ridicate în judeţul mobilizatoare ce ne revin, subliniez că aveai clnnur
rarea şi pregătirea planului pe luna apri tr-o zonă a păcii şi cooperării, s-ar în nostru în ultimii ani sînt a orientărilor şi indica de măsuri staivlrie pr I >-
lie şi pe trimestrul al doilea, astfel ca scrie ca un important eveniment pozitiv încor, orato şi materiale ţiilor date de secretarul curi de muncă, atelm-e
acesta să ajungă din timp în unităţile în viaţa continentului nostru, în lupta produse la I.M.C. Deva. general al partidului, tova secţii şi la nivelul intre-'
de producţie spre a se putea lua toate pentru destindere, dezarmare, securitate Ponderea acestora a cres răşul Nicolae Ceauşescu. prinderii. La recenta n-
măsurile tehnice şi organizatorice în ve şi largă colaborare internaţională. cutele la an la an, gama lor d uri a re generală a oameni
derea realizării lui. Comitetul Folitic Executiv a reafirmat sortimentală s-a diversifi lor muncii, în adunările
în agricultură, s-a atras atenţia ca, hotărîrea partidului şi statului nostru de cat, adaptîndu-se mereu ÎNTREPRINDEREA generale alo organizaţiilor
odată cu pregătirea şi desfăşurarea co a milita şi pe mai departe pentru pro cerinţelor, calitatea a fost DE MATERIALE de partid, în grupele sin
respunzătoare a lucrărilor de primăvară, movarea spiritului de conlucrare şi dia îmbunătăţită. dicale, măsurile stabilite
să se acţioneze cu toată hotărîrea pentru log între statele balcanice, pentru iden Panouri mari pentru lo DE CONSTRUCŢII pe linia creşterii producti
realizarea în întregime a prevederilor tificarea de noi căi şi mijloace privind cuinţe, B.C.A., materialo D E V A vităţii muncii au fost
privind asigurarea fondului de stat şi a amplificarea colaborării pe cele mai di izolatoare, planşeo, tuburi dezbătute, stabilindu-se
fondului de autoaprovizionare, la produ ferite planuri, întărirea păcii, a bunei „Premo" într-o gamă di căi de sqluţionare şi fina
sele animaliere — carne, lapte — şi la vecinătăţi, a încrederii între toate ţările unitatea noastră, ca o lizare. Decadal, cu oca
alte produse. din Balcani, pe baza principiilor egalită versă, prefabricate din componentă însemnată a zia analizelor comune pe
ţii depline în drepturi, respectului inde
In continuare, în cadrul şedinţei, Co pendenţei şi suveranităţii naţionale, ne beton, stilpi pentru reţele ramurii producătoare de care le facem în comite
mitetul Politic Executiv a examinat un amestecului în treburile interne şi avan electrice, vată minerală, materiale de construcţie, tul de partid şi consiliul
RAPORT PRIVIND ACTIVITATEA DE tajului reciproc, a dreptului fiecărei na cahlc pentru teracotă — s-a dezvoltat an de an, oamenilor muncii, proble
LEGAŢIEI ROMANE LA REUNIUNEA ţiuni de a se dezvolta liber, potrivit voin sînt produsele do bază care şi-a diversificat produc ma realizării productivită
MINIŞTRILOR AFACERILOR EXTERNE ţei şi aspiraţiilor proprii. se fabrică în flux conti ţia — arăta tovarăşul ţii muncii ocupă un loc
AI TARILOR BALCANICE, DESFĂŞU în acest scop, au fost aprobate o se nuu, într-o sorlimcntaţie Nicolae Bozdog, secretarul prioritar.
RATA LA BELGRAD, ÎN ZILELE DE ric de propuneri privind dezvoltarea lar diversă, în concordanţă cu comitetului de partid. Re-
21—2(1 FEBRUARIE 1988. gă a relaţiilor României cu ţările bal cerinţele beneficiarilor, al forindu-ne concret la pro GH. I. NEGREA
Comitetul Politic Executiv a aprobat canice — şi, îndeosebi, extinderea cola căror număr creşte me ductivitatea muncii, la
activitatea delegaţiei ţării noastre, care, în borării economice, tehnico-ştiinţificc şi reu. necesitatea creşterii ei toi (Continuare in pag. a 3-a)
baza mandatului încredinţat, a prezen în alte domenii —, pentru instaurarea în
tat, în cadru] reuniunii, concepţia, pro Balcani. în Europa şi în lume a unui
punerile şi iniţiativele preşedintelui climat trainic de securitate, înţelegere şi
Nicolae Ceauşescu cu privire la dezvol pace. 6 Martie 1945 — moment memorabil
tarea largă a relaţiilor României cu toate Comitetul Folitic Executiv a soluţio
* statele balcanice, extinderea raporturilor nat, de asemenea, probleme curente ale
şi conlucrării bi şi multilaterale dintre activităţii de partid şi de stat. în istoria poporului român
1 mprejurărilc istorice revoluţionar un profund mân au făcut posibilă în
noi determinate de actul caracter democratic, anti chegarea în jurul clasei
de la 23 August 1944 au fascist şi antiimperialist. muncitoare a unui larg
creat în ţara noastră un Problema centrală a e- front democratic, cuprin-
climat politic efervescent, tapei în care se afla pro zînd muncitori, ţărani, in
în cadrul căruia princi cesul revoluţionar de după telectuali, pături mijloci'
palele probleme care con 23 August 1944 era cuce- de la oraşe, femei şi tine
fruntau forţele sociale şi rel, oameni ai muncii n-
politice avansate vizau nu parţinînd naţionalităţilor
numai etapa imediat ur 43 ele ani de la conlocuitoare, toate for
mătoare ci şi perspectiva, instaurarea puterii ţele înaintate ah naţiunii.
căile unei transformări Evenimentele au demon
radicale a societăţii. în reveiuţionar- strat capacitatea politică
faţa poporului român s-au democraîice şi organizatorică a Parti
ridicat sarcini majore, de a muncitorilor dului Comunist Român,
a căror îndeplinire depin şi ţăranilor
deau continuarea eu suc prestigiul şi înrăiri rea -a,
crescândă în rîndul mase
ces a procesului de trans lor. P.C.R. a acordat n
formări înnoitoare a ţării, rirea puterii politice, de deosebita atenţie organi
eliberarea întregului teri către masele populare, pen zării şi unităţii de acţiu
toriu naţional de sub do tru a se crea, astfel, con ne a clasei muncitoare
minaţia fascistă şi partici
parea la războiul'antihitle diţia necesară transformă Frontul Unic Muncitoresc,
rist, refacerea economiei, rilor preconizate în toate încheiat înainte do 23 Au
consolidarea şi dezvoltarea domeniile vieţii sociale. gust 1944, a avut un rol
Termocentrala Mintia. Aspect din inima „Stelei de pe Mureş“ — camera centrală Obiectivele înscrise în
de comandă, unde tura ingl nerului l.ucian isiro se află la datorie. cuceririlor democratice. Prof. ION FRÂŢILĂ
Foto NICOLAE GHEORGHIU Rezolvarea acestor sar programul de acţiune al
cini n conferit, procesului Partidului Comunist Ro (Continuare în pag. a 2-a)
