Page 22 - Drumul_socialismului_1988_03

' Y 2
DRUMUL SOCIALI

Amena ja rea versanţilor

şi combaterea eroziunii solului Cartea statorniciei în muncă

in această săptâmînă, în ilustrative, unele dintre de soluţii optime, care vor
judeţul nostru s-a desfă­ cele mai reuşite lucrări facilita realizarea la ni­ Mihai Cri şan este un vremea lor, au lucrat cu ţiră de şcoală, nu se mai '‘v mal
şurat instructajul republi­ din ţară în domeniul res­ vel naţional a unor pro­ bărbat cu o tnlâpşa'e dumneavoastră. Cum e cu potriveşte să lucreze fizic, Klei
can privind amenajarea pectiv — au avut apreciate iecte tip de amenajare a blinda, calmă, aşezata, „furtul" meseriei ? Intr-un atelier". Omul nos­ Mai
«le
versanţilor şi combaterea intervenţii ing. Eugen So- unul dintre comunista de - Am lucrat. Intr-adevăr, tru nu generalizează, dar tilo
eroziunii solului, amplă rescu, de la compartimen­ versanţilor şl a terenurilor la început cu meseriaşi spiritul său da observaţie I.C.
acţiune, cu rol de schimb în pantă. nădejde din atelier. Nu-I buni, dar cu mentalităţi şi experienţa il ajută să llui
coli
tul îmbunătăţiri funciare
de experienţă, la care au al Comitetului de Slnt al Toţi cei prezenţi au vi­ plac mişcările iuţi, dă ma’ vechi. Nu o dată ne spu­ reflecteze şi să discea-rnă, ca
participat specialişti în Planificării, dr. ing. Vio­ zitat apoi perimetrul — muif pe mersul sigur, ori lucru pe care il remar­ lsto
domeniul îmbunătăţirilor etalon fyfărlineşti — Je- siguranţa mersului, ca la neau că meseria trebuie căm deschis, la care pri­ mu
tic,
funciare din organele cen­ iul Ionescu, şeful sectoru­ ledinţi — Dine. amplă lu­ C.F.R. Poate că tocmai „furată", că nu ţi-o ser­ mim drept răspuns : Clrr
trale, din institutele de lui combaterea eroziunii crare de combatere a C.F.R.-ul l-a învăţat să lie veşte nimeni pe tavă. de-a ţiur
cercetări, precum şi din solului de la Direcţia ge­ eroziunii solului şi valo­ aşa, un metronom s qur gata. Eram obligaţi să — Prevederea este ab­ le
numeroase judeţe ale ţării. nerală economică pentru rificare superioara a te­ şi precis, pentru că lu­ băgăm bine de seamă cum solut necesară in toate Bl
Organizarea acestei ac­ îmbunătăţiri funciare şi renurilor agricole din ju­ crează la Întreprinderea se strunjeşţe conic, cum împrejurările şi cu atit caii
ţiuni în judeţul nostru construcţii agricole, dr. ing. se lace un Met sau alte mai mult in muncă. Cu pen
este şi urmarea preocupării deţul nostru. Aici, parti­ mecanică de mateuoi ru­ operaţii mai grele pentru mulţi ani in urmă ne lo­ lJCl
zi.
organelor locale de partid cipanţii la schimbul de lant Simeria.. noi. Astăzi nu mai poate veam mereu de o greuta­ ora
şi de stat pentru traduce­ Un util şi bogat experienţă au luat cunoş­ A început meseria de li vorba de un asemenea te: veneau piese de schimb salt
rea in viaţă a programelor tinţă la faţa locuim de strungar acum 40 de ani, „furt" intrucit colectivele uzate, care trebuiau ori p re
pat
Io dezvoltare a agricul- schimb de complexul de lucrări anii- după ce a terminat şcoala recondiţionate, ori conlec- cia'
’urii, a rezultatelor ■ pe experienţă erozionale şi de ameliorare profesională, tot la Sime­ ţionate altele. Faptul ne (ia
•are colectivul I.E.E.L.I F. a solului executate pe ria, iar de atunci nu s-a surprindea, se pierdea mult lin;
/.III
Deva le-a obţinut în coin- mutat în altă unitate, in PERMANENTA timp pină le recondiţio­ ţla
'i Horea eroziunii solului, Gheoruhe Mihui, inginerul versanţii din zona respec­ cartea sa de muncă nu nam sau le confecţionam, hop
■ menajarea, versanţilor, în şef al institutului de stu- tivă. Inginerul Dumitru există cea de a doua po­ CONŞTIINŢE! după care erau duse unrle lilis
haz
•xecutarea altor lucrări _ d i i şi proiectări pentru îm­ Micu. de Ia SC.P.P. Ge- ziţie, sau există, dar ne­ trebuia. A mers o v-eme vnli
I îmbunătăţiri funciare. oagiu şi Dumitru Petre, completată şi ţine să ră- REVOLUŢIONARE neţi
bunătăţiri funciare Bucu­ aşa, dar ne-am pus O'O- la
După ce au vizitat mai reşti, ing. Ion lonită, inginerul şef al C.A P. mină albă. blema să cs'cetâm amă
m u l t e obiective agricole secretarul şt:i'nţi*i< ai Sta­ Mărtineşti, unitate benefi­ Ce s-a intimplat sub a- noastre muncitoreşti au nunţit care tipuri de pie­ U
din judeţ, în care li s-au ţiuni' Centrale de cerce­ ciară a lucrării respecti­ cest arc de timp ? Cite nu altă fizionomie politică şi se se uzează mai frec­ l)e
prezentat amenajări de ve. au relevat că realiza­ s-au intimplat in viaţa Iu 1 morală, altă responsabili­ vent. Răspunsul ni l-am I Im
cui
plantaţii viticole şi pomi­ tări pentru combaterea Mihai Crişan ? Spicuim tate iafă de tinăra gene­ dat tot noi, împreună cu tre
cole realizate'pe versanţi, eroziunii solului Perieni, rea acestor ample lucrări cu ajutorul său. raţie. Sub conducerea or­ cel care exploatează par­ mii
!
ilte lucrări menite să prof. dr Vas:ie Bâloiu, de ta a redus la limita adm * — S-au perindat la con­ cul de locomotive şl va­ rea
CVI
'nmbută efectele eroziunii Facultatea de hidrotehnică sibilă eroziunea solului ducerea secţiei — ne spu­ ganizaţiei de partid ne pe
-ilului. să ducă la ameiio- şi îmbunătăţiri funciare a pe o suprafaţă de 3 400 ha. ne interlocutorul — vreo ocupăm îndeaproape de goane, anume cele mai tic
irea unor suprafeţe de Institutului politehnic Iaşi. Prin executarea lucrărilor formarea şi educarea tine­ solicitate in exploatare. De
■■••ren şi valorificarea su- ing. Nichifor Crainic, di­ mecanizate pe curba de 18 şeii, un număr mare rilor muncitori, ii îndem­ aici, am început să le de­
ecioară a terenurilor în rectorul LE.E.L.l.F. Deva, nivel a crescut simţitor de maiştri şi ingineri ; nu năm şi-i ajutăm să îiveje, senăm la cotele cores­
mntâ, cei prezenţi au alţi conducători de unităţi randamentul fiecărui utilaj, mai spun de muncitori ! • să se ridice. punzătoare şl să le pro­
larlicipat la o dezbatere- şi specialişti, care au re­ calitatea lucrului la toate - Înţelegem că nici — Lingă dumneavoastră ducem, pentru a avea
st’himb de experienţă, care secţia n-aţi schimbat-o. sint exemple concrete ? rezerve. Cu timpul a ve­
i avut loc la sediul în- levat din experienţa co­ verigile din lanţul teh­ - Nu, n-am schimbat-o. - Au ¡ost şi ma' sint. nit dispoziţie să producem
lectivelor din alte judeţe nologic. cu urmări direc­ v li­
■reprinderii de execuţie şi — De ce v-aţi ales strun- L a îndemnul nostru, tcan pe scară mal largă loturi nii
exploatare a lucrărilor de în aplicarea unor soluţii te asupra sporire pricJuc- găria ? Moraru a făcut liceul, a- întregi de piese de schimb. NI
vie
mbunătăţiri funciare l5o- cit mai eficiente de ame­ ţiilor agricole. în cei — Mi-a plăcut să ştiu că pol a absolvit şi şcoa'a Astăzi, atelierul mecano- Iîu
va. în timpul dezbateri­ najare a versanţilor în patru ani de la darea in iese ceva frumos din mina de maiştri. Cu toate o- energetlc dispune de re­ CM
lor — în cadrul cărora terenuri arabile. pentru folosinţă a terenurilor a- mea. cestea, lucrează in conti­ zerve pentru 40-50 de ti­ nu
PI
s-a relevat, cu ajutorul păşuni, plantaţii pomicole menajale, se arăta, pro­ Se lucra la strunguri tă­ nuare ca strungar. Aceiaşi puri de piese. Am ciştigat făi
diapozitivelor color, hăr­ şi viticole. Cu acest pri­ cute pe ta începutul seco­ lucru l-a făcut şi Francisc timp. Pu
ţilor şi altor materiale lej s-au stabilit o serie ducţiile de grîu. orz şi Caluja. E bine aşa, pen­ (7
porumb s-au dublat, cum lului, cu transmisie prin tru că nu ştii ce-ţi rezer­ Mihai Crişan a avut o- „A
I.L
de asemenea, an crescut curele. Apoi, după îaţia- cazia să se retragă mai Nc
vă viaţa. Oricind o calili- lingă casă, să nu mai C/'
nalizare
con­
şl
in
anii
simţitor
Însuflsfitor program di lucru culturi. şi la celelalte strucţiei socialiste, arr. pri­ cars superioară prinde Iacă zilnic navetă de peste (I.
'/.-•
Prin modul în care s-a mit maşin ! tot ma' pedec- bine. Mircea Pel-au a pro­ 30 km dus şi alţi peste 30 I-I
cedat
asemănător,
dar
întors,
a
să
preferai
cu
pentru consiliile populare desfăşurat, prin schimbul ţionate, care ne-au obli­ deosebirea că el a deve­ rămină in atelierul din ţei
ni­
bogat de experienţă rea­ gat să ounem mina pe nit inginer. Simeria. E statornic in tot Ai
iu:
şi deputaţi, pentru toţi lizat între participanţi, rent cu noutăţile. regret despre o anume ce un astfel şi lace. De t;i
carte, să ne ţinem 'o cu­
Mihai Crişan vorbeşte cu
gindeşte
acţiunea s-a dovedit utilă,
comunist
ţii
de
la
-
încă,
mentalitate,
concluziile fiind de mare
existentă
cetăţenii ţării însemnătate în acest do­ tineri Aţi lucrat, desigur, cu din păcate, şi la unii ti­ sint de învăţat multe lu­ Pi;
cu
sau
începători,
abia
cruri.
(II
In
meniu. ieşiţi din şcoala profesio­ neri, după care, cum ne Oi
nală, după cum şl alţii, la spune, „dacă au făcui o CORNEL ARMEANU
(Urmare clin pag, 1) edilitar-gospodăreşti nece­ iii
sare. MIRCEA LEPADATU
(7
in întreaga lor activita­ ba
laşi timp, trebuie şă se ma­ te, consiliile populare tre­ i n
nifeste o mai mare preo­ buie să desfăşoare o sus­ Cî
(I
cupare în înfăptuirea pre­ ţinută muncă polilico-edu- 6 Martie 1945 - moment memoratul in istoria poporului român M
vederilor programului de cativă, pornind de la Pro­ si
creştere a contribuţiei ju­ gramul ideologic al partidu­ n
deţului la fondul de stat şi lui, de la principiile eticii (Urinoie din pag 1) 1 ,a sate, comitetele ţără­ o delegaţii' care s-a pre­ (şeful guvernului in acea
de autoaprovizionare. şi echităţii socialiste. Bazo neşti, create de Frontul zentat în faţa prefectului, perioadă) a suferit un
Păstrarea purităţii mediu­ materială creată de-a lun­ hotărâtor în desfăşurarea Plugarilor la îndemnul certndu-i demisia. Sub eşec total. La 28 febru­ s
lui înconjurător prin rea­ gul anilor activităţii de in- cu succes a luptei pentru P.C.R., îmbinau lupta pen­ puternica presiune a ma­ arie 1945, Rădeseu i fost
lizarea integrală a progra­ văţămint, educaţie şi cul­ izolarea şi înfrîngerea tru lichidarea rămăşiţelor selor populare, prefectul silit să demisioneze.
melor de împăduriri, de re­ tură trebuie folosită moi partidelor şi cercurilor feudale cu lupta pentru s-a văzut silit să cedeze, Marile bătălii sociale,
gularizare a albiilor du­ bine in tot ceea ce se în­ a n Ud em oc ra ti ce, pentru alungarea elementelor re­ promiţînd că în ziua ur­ do o amploare fără prece­
rilor, asigurarea epurării de treprinde pentru formarea cucerirea puterii politice. acţionare din cadru] or­ mătoare va preda prefec­ dent în istoria ţării, duse
agenţi poluanţi a apelor şi omului nou, cu o concep­ Bizuindu-se pe clasa ganelor administrative. Ţă­ tura noului prefect ales de masele cele mai largi
aerului, trebuie de aseme­ ţie revoluţionară despre muncitoare, pe masele ranii din Fuc.şoara, de de popor. în truci t au ur­ ale poporului împotriva
nea să stea mai mult în lume şl viaţă, animat de largi ale ţărănimii, pe foţi pildă, organizaţi în Fron­ mat mai multe manevre, forţelor reacţiunii inter­
atenţia consiliilor populare. spirit umanist, patriotic, de cei. care înţelegeau marile tul Plugarilor, au reuşit la 30 noiembrie, o delega­ ne, aie adus la putere,
Dezvoltarea economico- mîndria do a fi cetăţean comandamente ale dezvol­ să înlăture pe vechiul pri­ ţie a F.N.D., compusă din 6 mumie 1945, guver Ir
socială armonioasă a tutu­ al României socialiste. Tre­ tării democratice a Româ­ mar reacţionar, înlocuin- 30 de persoane, s-a pre­ de largă c o n c e n t r a r é d e ­ n
ror localităţilor impune mă­ buie să so combată, în a- niei, P.C.R. a folosit cu du-1 cu un reprezentant zentat din nou la prefec­ mocratică, condus cíe dr. c
n
suri hotărîte în vederea celaşi timp, cu toată fer­ măiestrie şi elasticitate, al F.N.D. La fel au pro­ tură, unde, „în urma ati­ Petru Groza.
realizării programelor de mitatea manifestările retro­ în toată această perioadă, cedat şi ţăranii din Baia tudinii hotărîte a acestora", „Instaurarea primului
sistematizare şi organizare grade de naţionalism şi şo­ o maro varietate de for­ de Criş. subprefectul a semnat ac­ guvern din istoria ţării în p
teritorială, de restringere a vinism, de misticism, egoism, me .şi mijloace de ac­ O deosebită intensitate tele de predare a prefec­ care clasa muncitoare are
suprafeţelor construite, de tendinţele de parvenitism ţiune. a avut lupta pentru înlă­ turii. în aceeaşi zi, noul rolul conducător — arată ci
modernizare a oraşelor, co­ sau de viaţă parazitară. în cadrul a numeroase turarea prefectului reac­ prefect şi-a luat postul în t o v a r ă ş u l Nicolae i>
munelor, a satelor. Prima „Vorbim şi ne gîndim cum mitinguri şi adunări, ală­ ţionar al judeţului Hune­ primire. Ceauşescu — a constituit V
etapă a programului do va arăta România în anul turi de oamenii muncii doara. în ziua de 26 no­ Învingînd greutăţi de o mare victorie a Iar. ei <1
V
sistematizare şi organizare 2000 - arăta tovarăşul din întreaga ţară, masele iembrie 1944, din iniţiati­ tot felul, oamenii muncii revoluţionare din Româ­ k
teritorială a satelor trebuie Nicolae Ceauşescu. Este populare din judeţul Hu­ va organizaţiei judeţene din oraşele şi satele ju­ nia, asigurînil dezvoltarea n
să se încheie o dată cu ac­ necesar să fie bine înţeles nedoara au răspuns cu a Partidului Comunist deţului Hunedoara, ală­ democratică şi progresistă c
tualul cincinal, iar în di­ că felul cum va arăta Româ­ entuziasm chemării P.C.R., Român, a avut loc în ora­ turi de Întregul popor ro­ a societăţii noastre". A- 7.
mensionarea comunelor să nia depinde de felul cum manifestîndu-şi adeziunea şul Deva o impresionantă mân, însufleţiţi de dra­ ceastă cucerire a deschis îl
se pornească incepînd de la va arăta fiecare oraş şi la platforma Frontului manifestaţie, la care au goste faţă de patrie şi ură drum liber unor profunde \
cel puţin 3 000 de locuitori. comună a patriei noastre. Naţional Democrat şi ho- participat peste 15 000 de adîncă faţă de fascism, transformări revoluţionare r
In acelaşi timp, consiliile România este totalitatea Io- tărîrea de a lupta fără oameni. Masele cereau cu au răspuns cu elan la che­ în viaţa economică şi r-
c
populare trebuie să acţio­ calităţilor patriei noastre încetare pentru înfăptui­ insistenţă alungarea pre­ marea patriotică a P.C.R.: social-politică a României, ii
neze, prioritar, pentru rea­ şi ea nu poate arăta decit rea prevederilor ei. Astfel, fectului profascist „care „Totul pentru front, totul s
lizarea in consiliile agro­ aşa cum fiecare comună sau la 15 octombrie 1944, peste refuză să se încadreze pentru victorie !". în toate aceste mari bă­ r I
industriale a unor centre oraş se va dezvolta şi va 10 000 de muncitori au or­ spiritului nou care tre­ în cadrul a numeroase tălii de clasă şi mişcări v
sau oraşe agroindustriale, asigura cele mai bune con­ ganizat la Lupeni o mare buie să domnească în via­ adunări şi manifestaţii, revoluţionare de masă, li
in jurul fiecăruia din aces­ diţii de viaţă pentru locui­ demonstraţie de protest ţa publică" şi instalarea muncitorii din Valea Jiului Partidul Comunist Român 1
îi
s-a afirmat ca cea mai
tea aflindu-se circa 3 co­ torii lor. lată de ce trebuie împotriva terorii menţi­ noului prefect, ales din au încredinţat partidul că fi
mune. ca toţi locuitorii fiecărei co­ nute în Valea Jiului de rîndul poporului. vor munci din toate pu­ puternică forţă politică r
din România, îndeplinin-
Continuarea sistematizării mune, fiecărui oraş să facă elementele fasciste şi, de- După adunare, mulţi­ terile pentru a mări „pro­ P
oraşelor pune pe primul totul pentru ca oraşul, co­ mascînd incapacitatea gu­ mea încolonată s-a în­ ducţia de cărbune de care du-şi misiunea de orga­ Í
plan al preocupărilor con­ muna lor să fie un model vernului de a îmbunătăţi dreptat spre prefectură. ţara noastră are atîta nizator şi conducător al
siliilor populare realizarea de organizare, de dezvol­ situaţia oamenilor muncii, Acolo, însă, fostul prefect, nevoie". clasei muncitoare, al în­
în fiecare an a numărului tare economico-socială, de au cerut instaurarea unui avînd sprijinul armatei, în faţa acţiunilor re­ tregului popor, în lupta
planificat de locuinţe, în cultură, de tot ceea ce a- „guvern larg democratic, s-a opus instalării. Din voluţionare conduse de pentru construcţia orîndui-
jurul acestora dezvoltîndu-se sigură bunăstarea şi feri­ care să se preocupe de rîndul celor prezenţi la P.C.R., rcacţiunca din ju­ rii socialiste în ţara noas­
dotările sociol-culturale şi cirea poporului". interesele muncitorimii". manifestaţie a fost aleasă rul generalului Rădesou tră.