Page 25 - Drumul_socialismului_1988_03
P. 25
Vizita oficială de prietenie
a tovarăşului Nicolae Ceauşescu,
împreună cu tovarăşa
Elena Ceauşescu, în Republica Ghana
PLECAREA DIN CAPITALĂ
:
T o v a r ă ş u l Nicolae Comitetului Polit c Exe nia !", „Ceauşescu —
Ceauşescu, preşedintele Re cutiv al C.G. al P.C.R., Pace !
publicii Social ste Româ secretari ai Comitetului Cei prezenţi au adresat
;
nia, împreună cu tovarăşa Central al partidului, mem calde urări de drum bun,
Elena Ceauşescu, a plecat, bri ai G.G. al P.C.R., ai de deplin succes în noul
luni, într-o vizită oficială Consiliului de Stat şi a' itinerar de pace, prietenie
de prietenie în Republica guvernului, conducători de şi colaborare, eveniment
Ghana, la invitaţia pre instituţii centrale, or politic de o deoseb'tă im
şedintelui Consiliului Na ganizaţii de masă şi ob portanţă, care reafirmă
Hotărlfils Conferinţei Naţionale a partidului-program de muncă ţional Provizoriu de Apă şteşti, generali. dorinţa României de a dez
rare al Republicii Ghana, Au fost de faţă însărci volta şi întări continuu co
laborarea cu ţările afri
naţii cu afaceri ad-interim
şi de luptă al comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii Jerry John Rawlings. ai Republicii Liberia, Re cane, de a conlucra tot
Conducătorul partidului
publicii Guineea, Repu
şi., statului nostru este în blicii Islamice M.auritania mai strîns cu ţările în
curs de dezvoltare pentru
tovarăşii
fon
„Semnături" care soţit de prim-viceprim-mi- la Bucureşti şi membri rezolvarea echitabilă, în
Dincă,
nistru al guvernului, foan ai ambasadelor respective. interesul tuturor popoare
Tolu, ministrul afacerilor Pe aeroport se aflau nu lor, a problemelor lumii
sporesc faima întreprinderii externe, de alte persoane meroşi oameni ai muncii contemporane, pentru li
chidarea subdezvoltării şi
care au aclamat cu entu
oficiale.
Ceremonia plecării a ziasm pe tovarăşul Nicolae edificarea unei noi ordini
început de martie la ţiei şi a muncii, moderni sarcinile din primele două. avut loc pe aeroportul Ceauşescu şi tovarăşa economice internaţionale,
I.C. Orăştie. Un bun prilej zarea unor fluxuri pro luni ale acestui an ? Otopeni. Elena Ceauşescu. Ei au pentru întărirea încrederii
pentru a constata cum s-a ductive, înnoirea perma — Referindu-mă doar la La plecare, tovarăşul scandat cu însufleţire si colaborării între na
desfăşurat activitatea în nentă a reperelor şi pro principalii indicatori, pot Nicolae Ceauşescu şi tova „Ceauşescu — P.C.R. !", ţiuni, pentru promovarea
primele două luni ale a- duselor aflate în fabrica arăta că producţia marfă răşa Elena Ceauşescu au „Ceauşescu şi poporul!",
nului, ce perspective se ţie. Considerăm că este a fost depăşită cu 6,5 la fost salutaţi de membri „Stima noastră şi mîn-
întrevăd în legătură cu necesar să ne mobilizăm sută, la productivitatea şi membri supleanţi ai dria, Ceauşescu — Româ (Continuare în pag. a 4-a)
bilanţul trimestrial. „Ac şi mai mult toate forţele muncii s-a obţinut o creş
tivitatea a demarat bine de care dispunem, să pu tere de 3,9 la sută peste
şi în 1900 — sublinia ing nem în valoare îr, tregui prevederi, iar la o'roduc- ÏNTÎLNIRE PROTOCOLARĂ
Gheorghe Vaier, directo potenţial al întreprinderii ţiă fizică s-au realizat acest prilej vor contribui
rul întreprinderii. Acest noastre pentru a traduce peste plan 40 tone de pro Preşedintele , Republicii timp, preşedintele Jerry la lărgirea şi întărirea pe
John Rawlings şi-a mani
an productiv, hotărîtor în viaţă sarcinile trasate duse prelucrate din p.v.c. Socialiste România, tova mai departe a colaborării
pentru îndeplinirea sarci de secretarul general ai şi 53 tone de oxizi de fier răşul Nicolae Ceauşescu, festat satisfacţia de a se pe multiple planuri din
ă
ş
Despre modul în care şi t o v a r s-au a Elena înlîlni şi a avea convor tre România şi Ghana.
biri
Ceauşescu
întîlnit,
preşedintele
cu
ACTIVITATEA: DE EXPORT s-a acţionat pentru reali luni, eu preşedintele Con Nicolae Ceauşescu în pro Sub semnul voinţei co
zarea exportului — sarci
I eaiitatA Adittamism A .eficienţa nă majoră a întreprinde siliului Naţional Provizo bleme de interes comun. mune de a conferi di
mensiuni tot mai largi re
riu de Apărare al Repu
Nicolae
Preşedintele
rii „Chimica" — ne-a vor
bit ec. Ioan Poraicu, din blicii Ghana, Jerry John Ceauşescu a mulţumit, în laţiilor bilaterale, cei doi
nilor pe întregul cincinal, cadrul biroului plan: „Ba Rawlings, şi doamna Nana numele său şi al tovară şefi de stat au avut un
a fost pregătit cu grijă şi I.C. ORĂŞTIE za materială pentru înde Konadu Agyeman-Raw- şei Elena Ceauşescu, pen prim schimb de păreri cu
răspundere încă din 1987. plinirea contractelor în lings. tru invitaţia de a vizita privire la stadiul şi per
îndeosebi în ultima parte cheiate cu partenerii ex Şeful statului ghanoz a Ghana, pentru calda ospi spectivele dezvoltării ra
a anului trecut s-a acţio p a r t i d u l u i , tovarăşul terni a fost pregătită încă salutat cu multă cordia talitate de oare s-a bu porturilor româno—gha-
nat cu fermitate pentru Nicolae Ceauşcscu, la Con din 1987. La fel, fluxurile litate vizita oficială de curat încă de la sosire, neze şi au însărcinat cele
asigurarea bazei de ma de fabricaţie din secţiile evidenţiind că vede în a- două delegaţii participante
terii prime şi materialo, ferinţa Naţională a parti de mase plastice. Primele prietenie pe care pre ceasta o expresie a senti la convorbiri să analizeze
încheierea contractelor e- dului din decembrie 1987 cantităţi masive de pro şedintele Nicolae Ceauşescu, mentelor de prietenie pe şi să identifice noi căi şi
conomice, crearea condi şi la recenta plenară a duse am început să le li împreună cu t o v a r ă ş a care şi le nutresc reciproc posibililăţi menite să am
ţiilor necesare în vederea Consiliului Naţional al vrăm din a doua decade Elena Ceauşescu, o între popoarele celor două ţări. plifice colaborarea în di
materializării tuturor mă Oamenilor Muncii, privind a lunii ianuarie 1988 ast prinde în Ghana, relevînd T o v a r â ş u i Nicolae ferite domenii între Româ
surilor stabilite prin pro înfăptuirea neabătută a fel că la finele lunii a- că aceasta constituie un Ceauşescu a exprimat, de nia şi Ghana, în mod deo
gramele speciale de creş obiectivelor stabilite în moment important în cro asemenea, încrederea câ sebit pe plan economic.
tere a productivităţii mun actuala etapă de construc MARIN NEGOIŢÂ nica relaţiilor do colabo noul dialog la nivel înalt întîlnirea şi convorbirile
cii, reducerea consumuri s-au desfăşurat într-o at
lor specifice, sporirea efi ţie socialistă".. rare dintre cele două ţări româno—ghanoz, convorbi mosferă de caldă prietenie
cienţei economice, organi — Cum au fost îndepli (Continuare in pag. o 4-o) şi popoare. în acelaşi rile care vor avea ioc cn si înţelegere reciprocă.
zarea ştiinţifică a produc- nite, tovarăşe director.
)
8Martin — Ziua internaţională a femeii
ÎN SPIRITUL SARCINILOR SUBLINIATE v
t ________ __ _______________ _________________________________________ ~ _______
DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Prezenţă dinamică, remarcabilă, în viaţa societăţii
LA PLENARA LĂRGITĂ A CONSILIULUI
A devenit o nobilă şi velul exigenţelor tehni- de eră nouă, tovarăşul statut al femeii abşilflţg. \
NAŢIONAL AL AGRICULTURII frumoasă tradiţie ca, în co-ştiinţifice contempo Nicolae Ceauşescu, omul rit o fizionomie apa-rti* >« i
cea de-a 8-a zi a lunii rane. E statutul demni care a ridicat pe loc de forţei de muncă femitii“ i
martie, poporul nostru
»
în
pondere
In fermele de legume - . să aducă un fierbinte o- tăţii, -cucerit în timpul demnitate munca şi via ne, a cărei personalului l
rodnic deschis de Con
numărul
ţa femeii.
rodnice,
muncii
maglu
gresul al IX-lea, de cînd
în spaţiul străvechi şi
pline de abnegaţie a fe în fruntea partidului şi-a alît de întinerit al Hu muncitor înregistrează-; 34 i
la sută. în industria U- t
activitate susţinută, continuă meilor. care, în clima patriei se află ctitorul nedoarei ’ socialiste nou! şoarâ — ctitorită pe a- ţ
tul democratic de depli
nă egalitate, dreptate şi ceste plaiuri prin orien- 1
ţările date la faţa lo.c.u- /
Cooperatorii din unită fermei, cooperatoarele E- echitate socială, făurit în lui de secretarul general )
ţile agricole din C.U.A.S.C. lisabeta Cărăguţ, Alisia România socialistă, con al partidului — ponde- l
Geoagiu muncesc în aces Cigmăian, Silvia Zerbea, tribuie cu competenţă Ia rea femeii depăşeşte •- 90 1
te zile cu hărnicie şi răs Maria Marian, Ana Căli- edificarea noii noastre la sută. Forţa de muncă )
pundere la pregătirea re man, Maria Dîncan şi al societăţi. feminină se afirmă în ţ
coltei de legume. „Aten tele pregăteau paturile 8 Martie. Sărbătoare industria chimică (51—54 i
ţia tuturor — releva Ioan calde, însămînţau în ră care măsoară în balanţa la sută), constructoare, de >
Căslăian, preşedintele con sadniţe gulioarele şi to luminii munca, pricepe maşini (35 la sută), aii- \
siliului unic agroindustrial matele. Şefa fermei pre rea, vrednicia, viaţa ce mentară (40—80 la sulă); 1
— este concentrată în a- ciza că s-au realizat pa lor care dau viaţă. în circulaţia mărfurilor. ?
ceaslă perioadă la trans turile calde pe 1000 mp, turism, telecomunicaţii, 1
portul gunoiului şi pregă din care pe 500 mp s-au 8 Martie. Ţara îşi oma prestări de servicii, ' in- ţ
tirea paturilor calde, ame pus seminţele de tomate giază generoasa forţă dustria mică, sectoarele i
najarea răsadniţelor şi în- şi gulioare. în construirea noii so sanitar, farmaceutic, de J
sămînţarea legumelor tim în cîmp se acţionează cietăţi — femeile — o asistenţă socială, în în- \
purii. De asemenea, se la fertilizarea terenurilor prezenţă dinamică, re văţămînt, cercetare-pro- i
pregătesc suprafeţele din pe care urmează să se marcabilă, în toate do iectare, " cultură, artă ?
cîmp unde urmează să se planteze răsadurile pentru meniile, cu semnături de prezenţa competentă a )
înceapă plantările cu sor legumele din prima epo prestigiu în ctitoria pa personalului muncilor fe- l
timentele timpurii şi de că. ' Mecanizatorii Traian triei.
vară. Pînă acum au fost Rînzar, Teodor Olea. Ni E ziua celei care duce minin este de 55—90 la i
sulă.
J
transportate în fermele de colae Mărginean ş.a. au prin timp taina şi dato
legume 2 000 tone de gu transportat şi împrăştiat ria zămislirii vieţii. Regăsim în aceste ci- ţ
noi pentru paturile calde, gunoiul de grajd pe 20 de în lumina acestei zile fre transformări e«cnţb- 1
s-au amenajat aproape ha, iar îngrăşămintele chi să ne unim gîndul întru ie, de structură. Pentru /
2 500 mp de răsadniţe şi mice pe 40 de hectare. stima tovarăşelor noastre că azi, aici, pe vatră hu- ţ
s-au însămînţat pe mai Sarcini deosebite le re de viaţă şi de muncă. nedoreană, ca pe întreg i
mult de 1000 mp gulioa- vin în acest an în sectorul Pentru că în toi ce e cuprinsul patriei ncas- 1
re şi tomate. Ritmurile de legumicol şi cooperatorilor omenească înfăptuire se tre, femeia este opera- 1
lucru sporesc în continua din satul Aurel Vlaicu, află pecetea muncii fe tor, inginer, strungar, ţ
re, în fiecare unitate". Mobilizaţi de organizaţia meii, cu noul său stalul, brigadier, profesor, ma- l
La ferma legumicolă a de partid şi hotărîţi să tra caragist, preşedinte de !
C.A.P. Geoagiu, activita ducă în fapt sarcinile ce însoţit de o tot mai bu cooperativă agricolă de j
tea se desfăşura din plin. MIRCEA LEPĂDATU nă pregăt're profes-'ona-
Coordonate de inginera lă- de specialitate la ni (Continuare in pag. a 2-a) ^
Alexandrina Ciornei, şefa (Continuare în pag. a 4-a)
