Page 29 - Drumul_socialismului_1988_03
P. 29
Vizita oficială de prietenie
a tovarăşului Nicolae Oeauşescu,
împreună cu tovarăşa
C O N V O R B I R I O F I C I A L E
La Palatul de Stat au şi care a adus un presti şi Ghana este în folosul
avut loc, marţi 8 martie, giu internaţional a t î t de ambelor ţări şi popoare,
convorbiri oficiale între marc României. serveşte progresului şi
preşedintele Republicii So Preşedintele Nicolae prosperităţii lor, cauzei
cialiste România, tovară Ceauşescu a mulţumit, în păcii, înţelegerii şi coo
şul Nicolae Geauşescu, to numele său şi al tovară perării între naţiuni.
varăşa Elena Geauşescu şi şei Elena Ceauşescu, pen Schimbul de păreri cu
preşedintele Consiliului tru calda ospitalitate dc privire la situaţia ac
Naţional Provizoriu de A- caro s-a bucurat în Ghana tuală internaţională ti pus
Hotărîrile Conferinţei Naţionale a partidului-program de muncă părare al Republicii Gha- încă de la sosire, eviden în evidenţă apropierea
na, Jerry John Rawlings. ţiind că vede în aceasta o punctelor de vedere filo
şl de luptă al comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii Şeful statului ghanez a expresie a sentimentelor celor două ţări în proble
salutat cu multă cordiali de prietenie pe care şi le mele abordate. A fost ex
tate vizita oficială de prie nutresc reciproc popoa primată îngrijorarea faţă
tenie pe care preşedintele rele celor două ţări. Tova de situaţia deosebit do
„Să cunoşti, să preţuieşti Nicolae Ceauşescu, îm răşul Nicolae Ceauşescu complexă şi gravă care st*
preună cu tovarăşa Elena
Ceauşescu, o întreprinde a transmis în numele său menţine în lume, npre-
ciindu-se
popoarele,
că
şi al poporului român un
rostul bogăţiilor din adincuri 44 în Ghana, relevînd că vi salut călduros şi cele mai forţele progresiste de pre
zita constituie un moment
trebuie
tutindeni
să-şi
important în cronica rela bune urări de succes po intensifice lupta pentru o-
porului ghanez în dezvol
— Noroc că aţi venit a- spune maistrul principal — Aici la - Vorţa aţi ţiilor de colaborare dintre tarea eoononvco-socialâ, prirea cursului periculos
cum, dimineaţa. Altfel nu Francisc Cojan. Gu o sută muncit bine, chiar foarte cele două ţări şi popoare, independentă a patriei, al evenimentelor spre
mai găseaţi pe nimeni aici. de oameni majoritatea ex bine — îi spune ingine în acelaşi timp, preşedin exprimînd, de asemenea, confruntare şi război, pen
Toată lumea pleacă pe te perimentaţi căutători de rul Eugeniu Tănăsescu, tele Jerry John Rawlings încrederea că noul dialog tru înfăptuirea dezarmă
ren, la punctele de lucru. bogăţii în adincuri, de şeful brigăzii geologice şi-a manifestat satislacţia la nivel înalt va contri rii şi, în primul rînd, a
Acolo unde avem datoria punem eforturi pentni a complexe Veţel, maistru de a se întîlni .şi a avea bui la lărgirea şi întărirea celei nucleare, pentru in
să căutăm, să găsim şi să descoperi mereu zăcămin lui do foraj Liviu Tomu- convorbiri cu preşedintele pe mai departe a colabo staurarea unei păci trai
punem în valoare bogă te noi, mereu mai bogate, ţa. Aţi avut înaintări cu Nicolae Ceauşescu, în pro rării, pe multiple planuri, nice pc planeta noastră.
ţiile din adincuri... în ianuarie şi februarie, foreza do 230—240 metri bleme de interes comun, dintre România şi Ghana. A fost reliefată necesi
Aşa ne-a înlîmpinat in în condiţii de iarnă aici lineari pe lună, aţi depă subliniind admiraţia deo tatea eliminării forţei şi
ginerul Eugeniu Tănăses- sus, în munţi, ne-am fă şit planul cu 10—15 la su sebită faţă de dezvoltarea în acest cadru, nu fost ameninţării cu forţa din
cu, şeful brigăzii geologi tă. Dar do mîine trebuie economieo-socială a Româ subliniate posibilităţile viaţa internaţională, re
existente pentru extinde
ce complexe Vetel din cut datoria, ne-am înde să vă mutaţi cu tot efec rea pe baze echitabile, glementării pe cale paş
cadrul I.P.E.G. Deva. îm plinit sarcinile de plan. tivul la Muncel. Lucrări niei, înalta apreciere de nică, prin tratative, a tu
preună cu inginerul miner Tot cu o sută de... cău foarte urgente, care nu care se bucură în Ghana, reciproc avantajoase, a turor problemelor litigioa
colaborării
şi
cooperării
Miskolczi Iosif. secretarul tători de bogăţii munceşte îngăduie nici o amînare, în toate ţărilp Africii, economice, tehnico-ştiin- se dintre state
ne aşteaptă acolo. personalitatea şefului sta ţifice şi în alte sfere de
tului român, iniţiativele în cadrul convorbirilor,
Maistrul de foraj, son activitate, precum şi pen o atenţie deosebită a fost.
dorii şefi Aurel Tir, Aurel şi acţiunile sale întreprin tru creşterea şi diversifi acordată situaţiei de pe
Tomuţa (fratele maistru se pe plan mondial, în carea scit ¡triburilor co continentul african. în
lui), Victor Clamba, Pam- vederea întăririi păcii, în merciale, bilaterale.
fil Radu, cu oamenii lor, făptuirii dezarmării, pro S-a apreciat, că ampli
nu aşteaptă alte explica movării, înţelegerii şi
organizaţiei de partid, A- şi maistrul principal mi ficarea continuă a con
lexandru Moga, preşedin ner loan Munteanu, la o- ţii. Do mîine vor merge cooperării naţiuni, lucrării dintre România (Continuare în pag. a 4-al.
tele comitetului sindicatu biectivcle de la Brădăţel. să muncească acolo unde
lui şi ing. Nicolae Mihuţ, Nc spune : este nevoie. Cu hotărîrea
fermă să-şi facă exemplar
adjunct şef dc brigadă, — Datoria noastră este datoria.
plecau la obiectiv'*'* de să identificăm...noi rezerve
lucru, aşa cum o , ac zil minerale .şi să le punem La Bocşa i-am întîlnit
nic. Şi aceste obiective în circuitul economic, la la lucru pe oamenii din
sînt multe şi importante, dispoziţia minerilor. în lu grupa coordonată de ingi
şi, mai ales, răsfirate pc na . ianuarie a fost mai nerul Alexandru Bîrsăia-
o zonă întinsă: Bocşa-Să- greu, dar ne-am făcut nu, „cu sarcinile îndepli
eărîmb, Coranda, Măgura, planul. La fol şi în fe nite la zi", cum a precizat
Brădăţel, Muncel, Vorţa T bruarie. Vom încheia pri şeful punctului de lucru.
şi Vorţa Ii. mul trimestru clin acest — Aici, la Coranda, la
Minunat prilej de a-i an cu : importante -.depăşiri ce lucraţi în momentul de
vedea la lucru, ia ' obiec la toţi indicatorii. faţă ? — îl întrebăm pe
inginerul miner Eugen Tă-
tivele unde lucrează cu .La obiectivele de la Mă ma.ş.
răspundere minerii şi son gura i-am găsit la datore — La galerii, camere de
dorii, geologii şi topogra pe oamenii din suborcli-
foraj şi foraje subterane.
fii, manevranţii de utila nca inginerului Toan Al- Căutăm bogăţii minerale
je, toţi aceşti oameni des de.ş, de la caro aflăm : în adîncuri —• ne spune.
toinici care caută bogăţiile — La noi, în ianuarie 86 de muncitori, din for
din adincuri, de care eco şi februarie, indicatorii de maţiile coordonate de mi
nomia noastră naţională plan au fost îndepliniţi,
are atîta nevoie. . iar în martie'", am pornit nerii Silvestru Chiţac, Io-
— Aici la Muncel, sar mai bine, cu--hotărîrea u- GH. 1. NEGREA
cina noastră de bază este nanimă de a găsi şi pune C.S. Hunedoara. I,u oţe lăria Siemens Martin .1, o nouă şarja va fi analizată pentru
să promovăm noi şi tot în valoare mai multe ma stabilirea componentelor. Pen tru aceasta topltorul Vaier Stingă şl oţelarul Ghoorglie
Bărău au recoltat din masa Incandescentă probe de labo rator.
mai însemnate rezerve de terii primo pentru econo Foto NICOLAE GHEORGHIU
minereuri complexe — nc mia naţională. (Continuare în pag. a 2-a)
Preocupare stăruitoare pentru amplificarea rezultatelor
/
însă sînt create condiţii dăm bunei îngrijiri şi fu ti lud inc ia că şi în acest an
F E R M A ca din prăsilă proprie să rajări a animalelor, res vom rc ■aliza un indice dc?-
fie realizate în totalitate pectării cu rigurozitate a natalitate ridicat.
ZOOTEHNICĂ — prevederile planului .şi la programului de lucru In Tinînd seama de rolul
categoria respectivă. Bu fermă. Asigurînd o bază decisiv al bazei furajere
M O D E I D E na organizare a reproduc furajeră corespunzătoare, în cr< este rea producţiei
ţiei şi selecţiei sînt factori cantitativ şi calitativ, avem zootehnice, am croat con-
ORGANIZARE hotărîtori în obţinerea de posibilitatea ca în raţia diţii ca în acest an să ab
rezultate superioare, fapt zilnică a vacilor cu lapte ţinem recolte superio ara
Şi PRODUCŢIE atestat do realizarea unui să administrăm cile 5 kg de pe toate suprafeţele
indice de natalitate de 86 fin, 10 kg suculente, 8 kg cultivate cu nutreţuri. La
■la sută în anul trecut şi grosiere, concentrate şi cultura sfeclei, de pildă.
Colectivul dc muncă al de înregistrarea unei pro- pe înlr caga suprafaţă a m
fermei de stat nr. 4 din ' ducţii do peste 3 916 hl alte resurse de nutreţuri aplicat cîtc .100 tone în-
Orăştie, aparţinătoare I.A.S. lapte marfă, cu 116 hl pe — toate foloşindu-se în a- grăşăminie organice Ia
Simeria, obţine an do an ste sarcina planificată. mestec şi în stare prepa hectar, Ceea ce ne va ; LIS ! —
rezultate tot mai bune în Preocuparea întregului rată —, revenind circa gura c i producţie de cel
înfăptuirea sarcinilor ce-i nostru colectiv este perma 8—9 unităţi nutritive pen puţin 100 tone suculc •nto
revin din programul jude nent orientată spre ampli tru fiecare vacă. Furaja la ha. Cu aceeaşi grijă ne
ţean de dezvoltare a zoo ficarea rezultatelor, spre rea se face diferenţiat, in preocupăm si de celei, uite
tehniei, punînd în. valoa punerea deplină în valoa raport de potenţialul pro culturi furajere.
re astfel experienţa dobîn- re a întregului potenţial ductiv al animalelor. De Un accent deosebit pu
dită şi potenţialul de care productiv al fermei. Drept menţionat că un factor nem pe asigurarea unui
dispune. argument al acestei afir stimulativ în prestarea <u- climat ferm de ordine şi
Ga dovadă, la această maţii stă faptul că şi în nei activităţi de calitate disciplină, toţi îngrijitorii
dată, faţă de efectivul pre perioada actuală obţinem în zootehnie îl reprezintă
Lăcătuşii de întreţinere FI ori an Truţa şi G hormon retribuirea muncii în a- TIBER1U CHERECHEŞ,
făleau sînt de multă vreme cunoscuţi în secţia mecanică văzut pe anul 1988 la spe şi livrăm zilnic la fondul şeful fermei de stat nr. 4
a C.S.V. Călan, pentru priceperea şl hărnicia cu cure in cia bovine — 1100 cape de stat mai mult de 2 700 cord global. Faptul că la
tervin de ilecare dată cirul slut solicitaţi. laiu-i in imn- te, ferma deţine 1196 ca i lapte. Fireşte, asemenea începutul anului am avut Orăştie
îiiue efeethind reglajul unul motor hidraulic, la.o maşină
de frezat'Hngotiere. 1 pete. Există o diferenţă în producţii sînt posibile da- un stoc de gestaţii de pe
minus Ia efectivul matcă, toritţv«tenţiei ce o acor- ste 65 la sută ne dă cer- (Continuare in pag, a 4 o)
