Page 30 - Drumul_socialismului_1988_03

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMUL

Punctele de documentare politico- Generoase sentimente şi cunoştinţe

ideologică - centre de gravitaţie izvorite din activitatea cu cartea
pentru o bogată activitate educativă
într-o bibliotecă ai da- Biblioteca desfăşoară, în operei secretarului generat
I
toria să intri cu respectul acelaşi timp, prin diverse al partidului, preşedinte­ ' JO
Din iniţiativa secţiei de Hunedoara), Stan Stoica activităţii punctelor de do­ ce se cuvine cărţii. Pledea­ forme, o susţinută muncă le Republicii, tovarăşul
rai
propagandă a Comitetu­ (I.M. Hunedoara), Sebas- cumentare în strînsă con­ ză pentru acest lucru în­ cu cartea. Revelatoare sînt Nieolae Ceauşescu, recita­ toi
lui judeţean de partid. în lian Dina (Comitetul oră­ lucrare cu biblioteca săşi atmosfera cu care o în acest sens prezentările lurile de poezie patriotică
organizarea Cabinetului şenesc de partid Brad) au în cuvîntul său. Elena astfel de instituţie te în- de cărţi ce aduc în , aten­ „Partid, inima ţării", „Anii ap
judeţean pentru activ'la­ remarcat oportunitatea şi Drozd, secretar al Comi­ tîmpină, fondul de carte, ţie probleme ale adoles­ 5 Ca
ne
lea ideologică şi politico- utilitatea unor asemenea tetului municipal de partid acţiunile pe care le ini­ centului — „Iertaţi-mă, luminoşi ai Republic i cel
educativâ, recent, la Deva, schimburi de experienţă, Deva, a propus ca schim­ ţiază. Trecînd pragul bi­ noastre", „Preşedintelui LIII
a avut loc un reuşit şi util care ajută realmente la burile de experienţă să bliotecii Liceului indus­ sînt tînăr“ de Octav Pan- ţării, omagiu fierbinte". de:
eu Iaşi, „Dulcea povară
ră'
schimb de experienţă în­ lărgirea modalităţilor de cuprindă un număr mai Întîlnirile cu creatorii ere
tre colectivele punctelor exprimare a acestor mij­ mic de unităţi, în folosul trial nr. 3 Deva rămii im­ a anilor tineri" de Anghel de carte şi film au atras, nji
presionat de posibilităţile
de documentare politico- loace ale muncii de partid. abordării mai profunde a Elorea, „Adolescentul şi în mod firesc, un mare tac
zic
ideologică din întreprin­ Vasile Dragomir, secreta­ problemelor, oprindu-se, de informare pe care a- timpul său liber" de An­ număr de tineri. Intre »8
deri şi instituţii. Au par­ rul adjunct pentru pro­ apoi, asupra unor obiecti­ ceasta le oferă, de grija drei Cozmo^'ici, vizînd pre­ astfel de acţiuni s-au si­ (lo
ticipat responsabil" punc­ blemele de propagandă al ve ce stau în atenţia or­ cu care eşti îndrumat pen­ gătirea elevilor pentru tuat dialogurile purtate
telor de documentare din- comitetului de partid din ganelor de partid din mu­ tru a alege cartea dorită muncă, pentru viaţă, for­ cu scriitorul Gligor Haşa
1
tr-un însemnat număr de C.S. Hunedoara, de pildă, nicipiu pentru ridicarea ori recomandată de pro­ marea lor ca oameni de pe marginea cărţii „Răb­ *11
unităţi economice ale ju­ spunea între altele : calitativă a activităţii grama şcolară, carte cu nădejde. S-a urmărit, în darea pietrelor", cu reali­ du
deţului, secretari şi se­ — Este de apreciat în­ punctelor de documentare. profil tehnico-ştiinţifio so­ acelaşi timp, îmbogăţirea zatorii filmului artistic oai
ta
cretari adjuncţi pentru deosebi caracterul de con­ Punclînd principalele di­ licitată. de specificul Insti­ cunoştinţelor profesionale „Moromeţii", între care a
problemele de propagan­ tinuitate în organizarea u- recţii în care trebuie să tuţiei, social-politică, be­ în specialităţile pentru ca­ cunoscuţii interpreţi Vic­ înt
dă, alţi lucrători din do­ nor astfel de schimburi se acţioneze, directorul letristică. De acest lucru re aceştia se pregătesc, tor Rebengiuc, Mitică Po- an
meniul muncii de propa­ de e x p e r i e n ţ ă. Da Cabinetului judeţean pen­ s-au convins cei aproxi­ prin prezentarea noutăţi­ pescu, Luminiţa Gheorghiu. s-ti
ga?
gandă. ma tiv optzeci de elevi ca­ lor tehnice din domeniu ! Sînt acţiuni po care inc
tru activitate ideologică şi re intră, în medie, zilnic, zln
în prima parte a schim­ politico-educative, tova­ în noul spaţiu, atît de pri­ „Materiale de construcţii", biblioteca, cu sprijinul ce,
bului de experienţă au răşul Constantin Purcilean, milor, al bibliotecii liceu­ „Curbura lemnului", „Ra- conducerii liceului, al ca­ tea
5
fost vizitate punctele de Un util schimb a relevai necesitatea spo­ lui. dioelectronica pentru toţi", drelor de special tate, al tat
documentare de la I.R.E., de experienţa ririi preocupării organelor „Dispunem de 21 800 vo­ „Tradiţii ale ştiinţei şi teh­ catedrei de limba şi lite­
I.P.E.G., I.C.S.M.I., I.M.C. organizat în de partid pentru conduce­ lume — ne-a relatat tova­ nicii româneşti" ş.a. ratura română, le-a orga­
Bîrcea şi I.C.I.T.P.L.C.I.M., rea mai îndeaproape a co­ răşa Minerva Grün. Majo­ Un număr însemnat de nizat cu grijă sădind în
unde gazdele au prezen­ municipiul Deva lectivelor punctelor de do­ ritatea au fost solicitate acţiuni aU purtat ampren­ sufletul elevilor căldură şi
tat modul în care au con­ cumentare pentru ca aces­ de 1135 cititori — elevi ta evenimentelor deosebi­ sensibilitate, sentimente a-
ceput organizarea şi dota­ tea să aducă o contribuţie şi cadre didactico. Pot fi te din viaţa partidului şi lese, cunoştinţe dc cultu­
rea acestora, genurile de rîndul noslru am preluat crescîndă Ia buna desfă­ consultate, de asemenea, poporului nostru. De inte­ ră generală şi profesio­
activităţi ce se desfăşoară unele elemente din expe­ şurare a activităţii politi- colecţii de ziare şi reviste, res în rîndul elevilor s-au nale care vor contribui 1
în ele, sau cu ajutorul lor. rienţa lor, mai ales în co-ideologice şi cultural- bibliografii de specialitate bucurat expoziţiile de car­ In îmbogăţirea personali­ gu
rol
O bună experienţă există lărgirea şi diversificarea educative. atît de necesare învăţă- te „ E p o c a Nieolae tăţii lor de adolescenţi. NE
în această privinţă la în­ bazei materiale şi docu­ mîntului liceal şi profesio­ Ceauşescu — epoca mari­ su:
treprinderea de reţele e- mentare a punctelor, ast­ CORNEL ARMEANU nal". lor împliniri“, prezentarea MINEL BODEA pk
lectrice, unde comitetul de fel în cît acestea să răs­ Jai
partid manifestă o preo­ pundă unei categorii mai riţ<
cupare statornică atît pen­ diverse de solicitanţi. Re- ŞA
(Pi
tru dotarea materială a levîrid modul în care sînt A.; patriei ~~ qît M A N I F E S T Ă R I O M A G I A L E su]
punctului, cît şi pentru folosite clubul, biblioteca „Mărţişoare pentru mama“, leu
utilizarea lui într-o gamă acestuia, microbibliotecile UdSiÎLA FORŢA SOCIALA „Iţi aduc cuvintele“ — recital pe
din creaţia membrilor cena­
largă de activităţi politi- din secţii şi ateliere, alte §f multe minereuri! M IN ÎNFĂPTUIREA PROGllA- a clurilor literare „Lucian Bla- nii
partidului“
mui.uî
co-idcologice şi cultural- mijloace ce stau la înde- fost genericul acţiunii orga­ ga« (Carmen im, Anişoora vai
ral
educative. Despre această mîna organizaţiilor de nizate de Consiliul muni­ Călin, Alex Podea, Radu cer
Ostaflciuc, Dumitru Btmiu-
cipal de educaţie politică
muncă bogată şi rodnică partid, vorbitorul s-a re­ (Urmare din pag, 1) * 1 cumentele Congresului al Şi cultură socialistă Hune­ -ja şi Eugen Evu) şl „Fla­ făr
a vorbit Rodica Dragoste, ferit şi la unele lipsuri şi XIH-lea şi Conferinţei Na­ doara, la Şcoala generală căra“ (Neeuiai chirică, Ste- înt
secretarul adjunct pentru neajunsuri în activitatea nică Bratu, Vasile Iacob ţionale ale partidului, per­ nr. 3. Despre nool statut al lian Dena), Un conţinut bo­ tiil
problemele de propagandă, unor puncte de documen­ se mîndresc cu realizările sonal tovarăşul Nieolae femeH a vorbit tovarăşa gat a relevat, încă o dată, TH
coi
Speranţa Uîrna, secretar al
virtuţile educative ale veri-
al comitetului de partid. tare. din primele două luni ale Ceauşescu, avem marea Comitetului municipal de tiTbllei „reviste vorbite“, res
Participanţii. au constatai La rîndul său, tovarăşul anului, iar hotărîrea ca răspundere să dezvoltăm partid, iar Zoia Idita, ocu­ susţinute, lună de lună, de ţa
pe viu bogăţia materialu­ Stoica Stan, de la DM. în primul trimestru toţi baza de materii prime a panta locului I în întrece­ poetul Eugen Evu. res
rea socialistă din întreprin­
să
lui documentar, precum şi Hunedoara a apreciat ac­ 1 indicatorii să fie îndepli­ ţării. Dacă I.P.E.G. Deva derea de tricotaje tip lină, • „GlNDURI ÎNCHINATE zat
o interesantă şi valoroasă ţiunea atît sub raportul niţi şi depăşiţi este expri­ a avut cinstea să lanseze, a făcut o caldă pledoarie MAMEI". Un spectacol com­ ma
dem­
responsabile,
muncii
experienţă în asigurarea strădaniei organelor de mată unanim. chemarea la întrecere so­ ne. Membrii cenaclului „Mu­ plex, cald şi emoţionant au GTJ
oferit, de 8 Martie, elevii
unei reale funcţionalităţi partid, de a-şi perfecţiona Am mai notat multe cialistă către toate unită­ gurii“ de la C.P.S.P. au Şcolii generale din Băiţa. Ich
TU
a punctului de documen­ activitatea în acest dome­ nume de muncitori vred­ ţile de profil din ţară, realizat recitalul de versuri Spectacolul — precedat dc (Pi
tare, care se afirmă ca o niu, cit şi sub raportul nici, oameni destoinici, noi, cei din brigada geo­ „Gîndurl do 8 Martie", iar o expunere în care a fost noi
şoimi ai patriei de la Gră­
adevărată microuniversita- posibilităţii de a compara care pe orice vreme se logică complexă Veţet, ca­ diniţa cu program prelun­ relevat noul statut al fe­ oi:
meii hunedoreno cucerit în
te de educaţie politico- forme şi modalităţi de lu­ află acolo, la locurile de re sîntem un colectiv de git - nr. 3 a C.S.K., pregă­ timpul eroic deschis de (Ci
ŢE
ideologică, profesională, cru asemănătoare sau di­ muncă şi răspundere ce nădejde în cadrul între­ tiţi dc educatoarele Maria­ Congresul al IX-Iea al parti­ (Di
na Truşcă şi Nicuiina Tiră-
dului — s-a desfăşurat sub
ştiinţifică, juridică etc. ferite. Comitetul de partid le-au fost încredinţate, îşi prinderii, avem marea în­ ncscu, au Susţinut cu can­ genericul „Gînduri închina­ nu,
Ulj
Similar stau lucrurile de la I.M.H. a extins şi la fac cu prisosinţă datoria:. datorire să fim mereu la doare spectacolul muzical- te mamei“ şi a fost realizat <e
— dar în proporţii mai organizaţiile de bază un Viorel Alexa, Simion Te- înălţime. Ziceaţi să trag iiterar „Mamei — recunoş­ de formaţia corala, grupul Bă
tinţă vie“. Expoziţia do car­
vocal, montajul litcrar-mu-
reduse, ţinînd seama şi de minimum de materiale căreanu, Remus Roba, Va­ linia şi să aduni după te „Femeii — alese gînduri zleal „Rotund dc ţară", bri­ na)
specificul unităţilor — şi care să vină în sprijinul lentin Pitmalinschi, Con­ două luni şi o decadă tre­ şl frumoase cuvinte“, orga­ gada artistică „Semafor",
nizată de librăria nr. 27 n grupul satiric „Venim din
la I.P.E.G., I.C.S.M.I, învăţămîn tulul politico- stantin Podaru, Nieolae cute din acest an, la sui­ întregit manifestarea. basme şl poveşti“, dansuri
f. M. G. B î r c e a şi ideologic, al informării Bratu, Radu Barbu, Ştefan tori am realizat în plus populare şi de societate, ta­
I.C.I.T.P.L.G.I.M. mai largi a oamenilor Zbughin, Dumitru Fluieri- 12 metri, la puţuri de ex­ Ş STUDIOUL ARTELOR. raf (deţinător al locului I u
Despre acest specific, ca muncii. Vorbitorul a făcut că, Kiss Geza, Zeno Ro­ ploatare 25 metri, tar la Ediţa a V-a a studioului ar­ pe ţară în precedenta edi­
telor de la Casa de cultură ţie a festivalului „cîntarca
şi despre alte laturi ale şi unele propunei’i meni­ man, mulţi alţii... galerii şi foraje sîntem Hunedoara a fost, prin în­ României“), solişti de mu­
activităţii punctelor de te să determine perfecţio­ ...La sfîrşitul minunatei în grafice, chiar cu unele treaga-! derulare, un cald şi zică populară şl uşoară,
dramatizarea poeziei „Mu­
documentare, s-a vorbit narea activităţii. zile de muncă i-am solici­ depăşiri. Angajamentul înălţător omagiu adus fe­ ma“ de George COşbuc, ver­
meii. Ea n cuprins vernisa­
mai pe larg în cea de a Aurica Nuţă, biblioteca­ tat inginerului Miskolczi nostru muncitoresc, comu­ jul expoziţiei de. pictură suri şl momente vesele. Un fi
doua parte a acţiunii. ră la clubul „Constructo­ losif, secretarul organiza­ nist este să ne îndepli­ „Artă .şi receptare“ a An­ spectacol cu generoasă de­ cei
In cuvîntul lor, loan rul" al I.A.C.R.S. Hune­ ţiei de partid, să... tragă nim exemplar sarcinile îa gele! Bedea-Faina, „Femeia dicaţie, dar care a relevat, Lo
taţ
totodată, valorosul potenţial
— personajul cărţii contem­
Buliga (termocentrala Min­ doara, a pledat pentru or­ linia .şi să adune; toate obiectivele încredin­ porane“ de Măria Benescu, artistic al şcolii. ie,
tia), Vasile Dragomir (C.S. ganizarea şi desfăşurarea — Aşa cum ne cer do­ ţate. Vîi
cu
45
dir
Succesul recoltelor mari de înfiinţare a culturilor pci
Cil
în legumicultura se asi­ în toate unităţile să se asigure baze legumicole reprezintă o Şi
gură prin respectarea tu­ altă componentă de mare mu
turor lucrărilor din teh­ însemnătate pentru asigu­ 6 ,
ml
nologia fiecărei culturi. în rarea de producţii timpu­
şirul acestor lucrări şi în temeinice producţiei de legume! rii, mari şi de calitate. i
ordinea lor cronologică se La culturile de mazăre, fi
înscriu: alegerea soiurilor nologice care influenţează plex pentru organismul t Ia ha, fiind necesar să aşa fel îneît fiecărei cul­ ceapă, usturoi, morcov, COI
Lo
sau hibrizilor, amplasarea decisiv producţia în legu­ uman, pentru sănătatea a- suplimentăm în acest saz turi să-i asigurăm numărul pătrunjel, păstîrnae etc„ va
culturii în funcţie de sol micultura şi anume: ferti­ cestuia. doar o parte din azotul de plante la hectar reco­ spre exemplu, întîrzicrile înt
de
şi planta premergătoare, lizarea cu îngrăşăminte îngrăşămintele organice calculat. mandat prin tehnologie. în înfiinţarea culturi)'", soc
pregătirea terenului (în organice, realizarea unei (gunoiul de grajd al dife­ Pentru fertilizarea fa- Imediat după răsărirea adică depăşirea lunii m , . - ta
care fertilizarea, erbicida- desimi corespunzătoare la ritelor specii sau în ames­ zialâ se poate utiliza eu culturii sau după planta­ tie, pot determina mari cii
rea şi modelarea terenu­ fiecare cultură şi respec­ tec) se utilizează de re­ succes mustul de gunoi rea răsadurilor, eventua­ diminuări ale recoltelor, I
lui au o mare importan­ tarea perioadei calendaris­ gulă la fertilizarea de ba­ de grajd şi urina din scc- lele goluri trebuie comple­ înlîrzierea în producerea zi!
ţă), înfiinţarea culturilor tice de înfiinţare a fiecă­ tate cu sămînţă preîncol- răsadurilor (şi aceasta la gci
im
(desimea de cultură), lu­ rei culturi. ţită sau cu plante din a- toate speciile legumicole a CC|
crările de întreţinere, re­ Referitor Ia fertilizarea celaşi răsad. Este bine cu­ căror cultură se face prin va
coltarea. cu îngrăşăminte organice noscut că după înfiinţarea intermediul răsadului) de- cir
sul
Neglijarea sau tratarea trebuie avut în vedere oricărei culturi numărul termihă întîrzierea recol­ Vî
superficială a oricăruia faptul că acestea influen­ de plante se va diminua tatului şi diminuarea pro­ mc
dintre aceşti factori influ­ ţează favorabil însuşirile ca urmare a lucrărilor de ducţiei, în unele cazuri di i
Te
enţează nefavorabil pro­ fizice, chimice şi biologice întreţinere, a unor atacuri chiar compromiterea tota­ sc£
ducţia, cantitatea şi cali­ ale solului şi în acelaşi de boli sau dăunători, pre­ lă a culturilor. vo
tatea acesteia. în iegumi- timp pun la dispoziţia ză, dar şi la fertilizarea torul zootehnic, adminis­ cum şi ca urmare a altor Iată cîtcva considerente nu
lai
cultură mai mult ca în plantelor macroelemenleîe fazială. trate în diluţie cu apa de cauze. Iar dacă avem o ce trebuie să determine nli
oricare alt s.eclor al pro­ şi microelementele nece­ O fertilizare spre exem­ irigat. cultură, încă de la înfiin­ specialiştii şi legumicul­ ce;
ducţiei vegetale, respecta­ sare în procesul de nutri­ plu cu 40 t/ha gunoi de Tot pentru fertilizarea ţare cu un număr dimi­ torii să acţioneze cu toată to<
xa
rea tuturor normelor teh­ ţie. grajd semifermentat adu­ fazială so pot folosi de­ nuat de plante, se înţe­ răspunderea pentru a pre­
nologice şi încadrarea lor Efectul de maximă fa- ce în sol 60—80 kg N, 100 jecţii de păsări, în doză lege de la sine că desimea găti baze temeinice recol­
în epocile stabilite asigu­ vorabilitate al îngrăşămin­ kg P O ; şi 140 kg K 0, do 500—1 500 kg la ha. acestora se va reduce şi tei de legume din acest
2
s
2
ră producţii mari şi sta­ telor naturale se concen­ ceea ce reprezintă de fapt In ceea ce priveşte de­ mai mult în timpul vege­ an.
bile. trează în calitatea produ­ cantitatea suficientă de simea de cultură este ne­ taţiei şi astfel recolta va Conf. dr. ZAHARIA SUCIU,
Iată prezentate succint selor legumicole, în com­ fosfor şi potasiu pentru o cesar a se calcula canti­ fi diminuată proporţional şef de catedră
cîteva aspecte referitoare poziţia acestora, in acţiu­ cultură de tomate timpu­ tatea de sănsînţă, material fri golurile existente. la Institutul agronomic
la unele componente teh­ nea lor de aliment com­ rii cu o producţie de 40 semincer sa® răsaduri în Perioada calendaristică Timişoara