Page 34 - Drumul_socialismului_1988_03
P. 34
DRUMUL SOCIALISMULl
fag. 2
Organizarea şi modernizarea producţiei —
Manifestări omagialei
priorităţi ale muncii de partid • Femeile — prezenţe o paradă a modei, reali \
active în înfăptuirea ho zată de magazinul „UI- t org
La şedinţa Comitetului conducerea acestei impor productivităţii muncii pe obţinerea eficienţei esti tărârilor Conferinţei Na pia" şi cooperativele de
tUo
Politic Execut’v al C.C. al tante activităţi, organele şi persoană cu aproape 24 000 mate prin programe. De ţionale a partidului" a meşteşugăreşti „Mureşul" mal
P.C.R. din 26 februarie organizaţiile de partid se lei, iar beneficiile s-au fapt nu s-a reuşit ca a- fost genericul simpozio şi „Prestarea". Hui
a.c., secretarul general al bazează într-o mare mă ridicat la peste 130 milioa ceastă importantă acţiune nului organizat de comi rat
p a r t i d u l u i , tovarăşul sură pe repartizarea do ne lei. de organizare şi moder • „Varietăţi de primă «l’r
Nicolae Ceauşescu, a sub sarcini concrete unui im Raportată însă la mari nizare să constituie o ac tetele judeţean şi muni vară" s-a intitulat spec Să
tlcă
liniat necesitatea de a se portant număr de comu le cerinţe şi exigenţe sta tivitate curentă, o preocu cipal Deva ale femeilor, tacolul organizat la Casa tru
acţiona cu mai multă ho- nişti. Începînd cu membrii bilite siderurgiştilor hu- pare permanentă. Faptul cu sprijinul Bibliotecii de cultură din Hunedoa elev
tărîre şi răspundere pen comitetului de partid al nedoreni în privinţa or că eficienţa aplicării pro judeţene şi Muzeului ju ra şi realizat de grupul de
nr.
tru organizarea temeinică combinatului şi ajungînd ganizării şi modernizării gramelor de organizare şi deţean. Desfăşurat la vocal-instrumental „Ca mal
a producţiei şi a muncii, pînă la cei ai organizaţii producţiei — munca des modernizare nu se regă Casa de cultură dm De non", formaţia de dans did:
pentru modernizarea mai lor de bază, aceste respon făşurată de organele şi or seşte cu consistenţa ceru va, simpozionul a bene modern, folkistul Daniel ner
a :
accentuată a proceselor de sabilităţi vizează o largă ganizaţiile de partid nu tă în nivelul realizării in ficiat de comunicări ca reu
fabricaţie. Totodată, se diversitate de probleme de s-a ridicat şi nu este în dicatorilor de plan relevă re au relevat noul sta Dănilă şi actorii Ton dup
cretarul general al parti organizare superioară a totdeauna la nivelul ce necesitatea intensificării tut al femeilor hunedo- Mermezan şi Petre Săn- nat
„Se
dului -a cerut să se tragă producţiei, de înnoire şi rut. Nu s-a acţionat cu întregii activităţi a orga rene, prezenţa lor dina duţ. A fost un specta
toate învăţămintele şi con modernizare a instalaţii perseverenţă şi răspundere nelor şi organizaţiilor de mică, remaniabilă, la col de caldă audienţă, în
cluziile din activitatea lor, utilajelor şi maşini pentru crearea condiţiilor partid în aceste direcţii, regia Marinele! Huli şi a S.M
zile
desfăşurată anul trecut, lor din oţelării, furnale, necesare realizării la ter în Raportul prezentat de înfăptuirea sarcinilor e- lui Mircea Goian. taj
din lipsurile care au exis uzine etc. Analizele efec men a tuturor măsurilor, secretarul general al parti conomico-sociale. Prof. uni!
tat în aceste domenii, tuate la toate nivelurile, cu deosebire a celor care dului, tovarăşul Nicolae Viorica Sitarii, preşedin • „De ziua mamei". com
pentru ca ele să nu se mai informările periodice asu reclamau lucrări de inves Ceauşescu, la Conferinţa ta Comitetului municipal Copiii din grupa mare pre-
de
repete. pra felului în care s-au tiţii — de fapt cele cu e- Naţională, s-a subliniat că al femeilor Deva, a vor obşi
Care sînţ, în acest sens, realizat sarcinile încre ficienţa cea mai ridicată. în toate sectoarele este bit despre locul şi rolul de la Creşa nr. 1 Deva proi
preocupările şi demersu necesar să se asigure în femeilor în viaţa social- au oferit părinţilor, edu de
îiitr
rile organelor şi organiza făptuirea în anul 1988 a economică şi politică a catoarelor, medicilor, a- din
ţiilor de partid de la Com CONDUCEREA ACTIVITĂŢII ECONOMICE - tuturor programelor de or sislentelor şi tuturor ce {iun
binatul siderurgie Hune ganizare şi modernizare a municipiului, dr. Ileana lor care veghează cu film
„Pe:
doara ? PREOCUPARE CENTRALĂ producţiei — factor hotă- Gheorghief a susţinut co dragoste la creşterea si „Tr
Trebuie spus încă de la rîtor pentru înfăptuirea municarea „Gînduri în educarea lor un emoţio tur:
început că această ampiâ obiectivelor actualului cin făptuite, aspiraţii noi pe nant spectacol. I-au dat IIU
şi complexă acţiune ocupă A ORGANIZAŢIILOR DE PARTID cinal. candoare Andreea, Ema- B
un loc central în munca Tocmai de aceea, în ve coordonatele vieţii socia Vili
organelor şi organizaţiilor derea materializării celor le", prof. Lucia Florea, noil, Iulian, Mădălina, Aeţ'
tru
de partid, de fapt a între dinţate au dus la desfăşu Nu s-a reuşit o strictă co 43 de măsuri stabilite pen responsabila clubului Laura, Ion, Corina, Clau- fon.
gului colectiv. Acest lu rarea unei munci tot mai ordonare a activităţii co- tru acest an, organele şi „Femina", a făcut o cal dia şi ceilalţi colegi în siflc
tate
cru, întrucît sarcinile mari consistente. De asemenea, misrlor de lucru pe do organizaţiile de partid tre r ii
!
ce revin siderungiştiîor hu- stadiul înfăptuirii măsuri-, menii constituite la n ve- buie să-şi perfecţioneze dă pledoarie „Universu vârstă de 2—3 anişori. doa
nedoreni pe linia accen lor prevăzute în progra lul unităţilor. De aseme simţitor activitatea, să ac lui familiei actuale şi Emoţionantă a fost şi in- mei
tuării laturilor intensive şi me şi eficienţa economică nea, s-a făcut simţită doar ţioneze mai stăruitor pen sensurilor împlinirilor tîlnîrea cu lucrătoarele eă
calitative a muncii de zi rezultată se urmăresc şi parţial implicarea efectivă tru creşterea răspunderii ei", prof. -Lucia Rondo- din cadrul T.A.G.C.M. liză
ţări
cu zi, creşterii susţinbte a se raportează lunar orga şi responsabilă a condu tuturor celor cu atribuţii, Organizată d._. şuti
productivităţii şi eficien nelor superioare, se dez cerilor uzinelor, secţiilor pentru a imprima specia leanu a stăruit asupra Deva. stru
ţei economice impun cu bat în şedinţele de birou şi compartimentelor de liştilor, cadrelor de con frumuseţilor pe care biblioteca sindicatului lucr
iot,:
acuitate continua perfec şi plenarele comitetelor specialitate în urmărirea ducere un stil de muncă arta plastică (cu semnă T.A.G.C.M. şi clubul mai
ţionare a organizării şi de partid, consiliilor oa stadiului realizării fiecă turi feminine) le dăru „Constructorul", întîlni- se
modernizarea proceselor menilor muncii şi birouri rei faze a obiectivelor pre responsabil, angajant în de
Pari
de producţie în toate do lor executive ale tuturor văzute în programe (pro rezolvarea sarcinilor ce le ieşte, iar prof. Valeria rea a adus un cald „Oma Con
meniile do activitate. O unităţilor. iectarea, asigurarea utila revin. De asemenea, orga Stoian, vicepreşedintă a giu mamei" — prin cuvân i-'lor
atenţie deosebită s-a acor O asemenea activitate, jelor, executarea lucrări nizaţiile de partid trebuie Comitetului judeţean al tul Măriei Bodea, de la "Seai
■Mar
dat şi se acordă cunoaşte în care a fost implicat şi lor) pentru a se interveni să-şi îndeplinească cu mai femeilor a împărtăşit Biblioteca judeţeană, şi
rii îndeaproape a obiecti atras un important număr operativ în clarificarea şi multă fermitate rolul lor
velor şi priorităţilor sta de muncitori, cadre teh rezolvarea problemelor i- de conducere a întregii ac bucurii din „Bucuria de prin momentul liric sus
bilite pentru fiecare colec nice, specialişti din cele vite. Comitetele şi birou tivităţi, pentru întronarea a fi mamă, răspunderea ţinut de micuţii Marius
tiv, domeniu şi perioadă mai diferite domenii, a dat rile organizaţiilor de unui spirit de ordine şi de a fi mamă". Simpo Dreghici, Vlad GîiTeanu
în acest scop organele şi posibilitatea materializării partid din uzine şi secţii disciplină în toate sectoa zionul a fost urmat de şi Ti-ina Marinoiu.
organizaţiile de partid fo tuturor celor 33 de măsuri nu urmăresc îndeaproape rele.
losesc forme şi modalităţi stabilite pentru anul 1987. aplicarea lucrărilor pre VALENTIN NEAGU
dintre cele mai diverse: Prin aplicarea . lor în văzute, nu analizează ope
adunările generale, învăţă- munca de zi cu zi s-a rativ şi nu stabilesc mă nu;
mîntul politico-ideologic, realizat un spor al pro suri şi responsabilităţi con îl CO)
(Mo
propaganda vizuală, mun ducţiei marfă de 266 mi crete pentru impulsiona fapt
den
ca de la om la om ş.a. In lioane lei, o creştere a rea realizării acestora şi Aprovizionare ritmică—servire ireproşabilă ■Şi j
ra);
în
Ritmicitate si calitate In ansamblul activităţi partid şi de stat acordă mă de semipreparate nu pita
rin“
lor economice din judeţ, sprijin permanent şi sub ocupă încă locul cuvenit, nim
(Urmare din pag. 1) cu dăruire şi abnegaţie, eea Butaru şi alţii. în pe cea destinată aprovizionă stanţial comerţului, pen Şi în ce priveşte calitatea LUI
v,;
zi de zi, sub conducerea rioada care a trecut din rii cu mărfuri a populaţiei tru acoperirea cu reparti acestor semipreparate m . vin«
fizice, în structura sorti organizaţiei de partid, acest an, realizările sînt ocupă un loc însemnat. ţii sau contracte a fondu sînt posibile îmbunătăţiri. I CAI
riilc
mentală planificată — a- reuşind rezultate pozitive frumoase, dar stă în pu Rezultatele pe anul tre lui de marfă necesar popu Gradul de folosire a ma LOT
răta şeful de echipă Avram în întreaga activitate. - Ar terea noastră să le ampli cut obţinute de sectorul laţiei judeţului, atît can teriilor prime de bază nu pen
Furdui — şi ne dăm tot putea fi amintiţi, pentru ficăm continuu, cu fieca circulaţiei^ mărfurilor, re titativ cit şi în structură este întru totul corespunză ner
interesul să ne îndepli hărnicia şi conştiinciozita re lună, cu fiecare zi. Este, liefate cti prilejul recen Se cere însă ca în execu tor. Legumele nu deţin în p e
(Mi
nim zilnic sarcinile de tea lor, lăcătuşii Florin de altfel, voinţa .întregu tei adunări generale a oa tarea contractelor sau re preparate ponderea indi 0
plan. Se întîmplă însă u- Căputeanu, Ioan Coza şi lui nostru colectiv în a- menilor muncii, arată că partiţiilor, întreprinderile cată de normele alimen (Re
neori, în orele vârfului de Alexandru Costea, sudorii cest an hotărâtor pentru planul de desfacere cu a- comerciale sa depună mai taţiei ştiinţifice raţionale, Am
GU
sarcină al sistemului ener Dumitru Maciu şi Toan îndeplinirea cincinalului mănuntul în întregul co mult interes, să manifeste în general vorbind, secto 1 o«;
getic naţional, să nu a- Oprea, electricianul Mar 1986—1990" merţ socialist al judeţului mai multă mobilitate. Pre rul de alimentaţie publi TIE
vem energie electrică. în a fost depăşit cu 2,1 la ocupările pentru asigura că trebuie să se debara (Ra
Har
acest timp facem lucrări sută, ridicînd nivelul cum rea fondului de marfă In seze de rutină. GE<
de revizii şi reparaţii, or părăturilor pe un locuilor structura cerută trebuie să îmbunătăţiri mai sini (ca
dine şi curăţenie, de pre îa 14 500 lei. în realizările fie permanente şi să por- necesare în sistemul de ŢE<
(DU
gătire a activităţii pentru globale, 58 la sută repre repartizare a mărfurilor n ul
ziua următoare. zintă desfaceri prin secto în teritoriu, în sensul a- Orii
(Mi
De altfel, după cum am rul alimentar şi de alimen propierii tuturor mărfuri na
reţinut şi de la lăcătuşul taţie publică, iar 42 la su în activitatea lor existente de cumpără
Dumitru Ban şi de la Cor tă desfaceri de mărfuri tor. Trebuie combătută a-
nel Lazăr, adjunctul şefu industriale, nealimentare. comercială pro viziona rea preferenţia
lui de schimb din acea .Faţă de anul 1986, la o lă a unor magazine, fără
zi, activităţii de revizii şi populaţie nu cu m u l i mai a ţine seama de populaţia
reparaţii i se acordă o a- mare, s-au asigurat mai reală ce gravitează în ju
tenţie deosebită, întrucît mult cu 1 039 tone carne nească chiar de la direc rul unităţilor respective. i*
fi
condiţionează deopotrivă tăiată, 598 tone conserve torii întreprinderilor de în scopul creşterii ca se
continuitatea producţiei şi de carne, 736 tone orez, comerţ. lităţii servirii este neco de
calitatea calcitei prepara- 1 143 tone produse zaha în sectorul desfacenlor sară intensificarea acui lor.
noi
1e, cit şi diminuarea con roase, confecţii şi tricota de mărfuri alimentare, ce tăţii de educaţie a oame dea
sumurilor specifice şi a je în valoare de peste 41 le puse la dispoziţia popu nilor muncii din comerţ. mii
poluării atmosferei. „Ştim milioane lei, 591 televi laţiei prin alimentaţia pu Organizaţiile de partid din nin
că desfacerea produselor zoare (în mare parte co blică şi consumurile colec întreprinderile de desface pri
suf
pe care le realizăm, res lor), mobilă de peste 9 mi tive sau magazinele „Gos re a mărfurilor, organiza dor
pectiv calcita, depinde ho- lioane lei şi altele. în -ge podina" trebuie să repre ţiile de tineret şi sindica per
tărîtor de calitatea sa, neral, programele de a- zinte cel puţin 50 la sută. le trebuie să acţioneze fi
ceea ce ne mobilizează e- provizionare a populaţiei S-au făcut paşi însemnaţi pentru înlăturarea unor A ş
cek
xemplar în muncă, pentru au fost realizate sau de în această direcţie în anul tare ca indiferenţa, lipsa Şi
că nu vrem su ştirbim păşite. trecui fiind puse în func de respect faţă de cumpă loc;
prestigiul colectivului, al Se poate vorbi deci de ţiune laboratorul central rător, servirea preferenţia ta-
întreprinderii coordona spre o activitate rodnică de producţie culinară din lă, frustrarea avutului ob l.
toare, a ţinut să precizeze în care colectivele de oa Petroşani, laboratoare de ştesc sau altele. fi 1
proaspătul şef al brigăzii, meni ai muncii, conduse capacitate mai mică în o- Eliminînd asemenea ne Tre
mo.
inginerul Constantin Hără- de organizaţiile de partid, raşele Vulcan, Uricani şi ajunsuri, punîndu-se activ die.
guş. Iar faptul că avem s-au implicat cu răspun Simeria, au fost înfiinţate şi cu convingere în slujba la 1
acoperit cu comenzi pla dere sporită în aprovizio 7 microlaboratoare pe lin oamenilor, comerţul hune- elm
nul pe întregul an, că a- narea şi servirea corespun gă unităţi de cofetărie şi dorean trebuie să se ridice ser’
vein adică asigurată inte zătoare a populaţiei.. patiserie din Petroşani, necontenit la nivelul .sar
gral desfacerea, atestă că Ca în orice domeniu, Lupeni, Hunedoara şi De cinilor pe care le are, în
reuşim să ne facem dato însă, şi în cel al desface va. Ele s-au adăugat al scopul unei aprovizionări
ria în condiţii de calitate. rilor de mărfuri activita tor capacităţi deja exis cit mai bune a populaţiei.
Este meritul întregului tea este mereu perfectibi tente. Cu toate acestea, o-
colectiv, care acţionează lă. Organele judeţene de ferirea mărfurilor sub for . ION CIOCLEI