Page 36 - Drumul_socialismului_1988_03
P. 36
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 1) 427 • JOI, 10 MARTIE 1988
4
Vizita oficială de prietenie a tovarăşului
din zootehnie
(Urmare din pag. 1) în scopul ridicării • randa
mentului la Hectar Ia fie
care cui tură. Totodată, prin
de unităţi, a .specialiştilor,
PRIMIRE CĂLDUROASĂ LA MONROVIA prezidenţial, distinşii oas publieii Socialiste Româ larga mobilizare a crescă
peţi români au fost în- nia, a rostit o alocuţiune cadrelor tehnice sanitar- torilor de animale' .şi I a
(Urmare din pag. 1) semnificativă manifestare, tîmpinaţi, de asemenea, de răspuns. velerinare şi • a fiecărui tuturor locuitorilor sateloi,
îngrijitor de animale. Tre
t o v a r ă ş u l Nicolae cu cele mai înalte ono Primirea călduroasă fă buie avut în vedere faptul să se asigure îmbunătăţi
Geauşescu şi-a exprimat ruri. cută distinşilor soli ai rea pajiştilor naturale, pli
.ştiinţei şi tehnicii, pentru poporului român a relevat că de calitatea muncii oa
a-.şi aduce o contribuţia convingerea că actuala vi Preşedintele Republicii dorinţa comună de a se menilor depinde nemijlo nind accentul pe fertiliza
tot mai mare la dezvolta zită, noul dialog la nivel Liberia, Saniuel Kanyon conferi noi dimensiuni re cit îndeplinirea planului, re, combaterea eroz'unii
rea patriei lor. înalt româno—liberian vor Doe, a rostit o alocuţiune laţiilor statornicite între fiind necesar ca în toate şi a acidităţii solului, a-
Ad resîndu-se preşedin constitui un moment, de do bun sosit în onoarea fermele să fie permanen sigurarea surselor de apă
telui Republicii Liberia, seamă în dezvoltarea re înalţilor oaspeţi. cele două ţări, în folosul tizaţi ca îngrijitori de a- în taberele de vară, a a-
edililor capitalei, locuito laţiilor dintre cele două întâmpinat cu vii aplau ambelor popoare, al cauzei nimalc cooperatori local dăposturilor pentru oa
rilor oraşului, prezenţi la popoare Şi ţări. ze, tovarăşul Nicolae păcii, securităţii şi cola nici, pricepuţi şi cu dra meni şi animale, iarlali-
această emoţionantă şi La sosirea la Palatul Ceauşescu, preşedintele Re- borării internaţionale. goste de meserie, care să zarea păşunilor şi folosirea
lor raţională. Măsuri deo
— • — • — •------ o — • — • — • — • — •------»- respecte cu rigurozitate sebite se cer în perioada
programul de lucru stabilit, -de recoltare a nutreţurilor,
să posede temeinice cu astfel îneîi. acestea să
noştinţe Jn acest domeniu, nu-.şi piardă clin calităţile
să fie cointeresaţi prin a- nutritive, să fie adunate
pliearea acordului global în timpul optim, transpor
în obţinerea de rezultate tate şi depozitate fără nici
nald Reugan, l-a primit, cum a precizat in repeta pal, R.P. Chineză, Senegal, superioare. Evident, şefii un fel de pierderi. Este
la Casa Albă, pe minis te rînduri primul ministru, U.R.S.S. şi Zambia — 3 de ferme, cadrele tehnice de mare însemnătate fap
trul chinez al afacerilor Andreas Papandreu, — a abţineri (Franţa, Japonia veterinare si din reţeaua tul ca fiecare unitate să-şi
externe, Wu Xueqian, a- subliniat purtătorul de şi R.F.G.) şi vetoul S.U.A. de reproducţie au datoria asigure din producţie pro
flat în vizită oficială la cuvînt. Precizarea repre şi Marii Britanii — mem să-şi demonstreze compe prio, întreg necesarul de
Washington — informează zentantului guvernului elen bri permanenţi ai Consi tenţa profesională prin furaje, potrivit programe
m VIENA. - La reu agenţia China Nouă. Au a fost făcută ca răspuns liului de Securitate — ce buna organizare a pro lor adoptate, să gospodă
niunea general-europeană fost examinate, cu acest la o serie de luări de po a atras după sine căde ducţiei şi selecţ’e-', prin rească judicios toate re
de la Viena, delegaţiile prilej, aspecte ale rela ziţie în cadrul N.A.T.O. rea textului amintit. valorificarea deplină a sursele de nutreţuri, care
ţărilor participante la Tra ţiilor bilaterale. privind „necesitatea mo potenţialului productiv ' al să fie gestionate cu în
tatul de la Varşovia au dernizării arsenalului nu H DAMASC. - Din 1970 fiecărui an'mal, asigurând
avansat proiectul capito formarea în fiecare fermă treaga răspundere, iar în
H HONG KONG. - Cea clear în flancul sudic al şi pînă în prezent, ţările bazele . furajere să existe
lului militaro-politic al do de-a 9-a rundă de convor Alianţei Atlantice" — re occidentale industrializate a unor nuclee de animale
cumentului final. Docu valoroase, prin îngrijirea ordine .şi curăţenie, să se
biri dintre reprezentanţii latează agenţia TASS. au racolat peste 800 000 respecte cu stricteţe nor
mentul respectiv — relevă deosebită a tineretului fe
grupului mixt de legătură de oameni de ştiinţă, ingi mele de p.s.i. pentru a.
agenţia TASS — conţine mei destinat prăsilei şi
chino—britanic a început HI LONDRA. — In cursul neri, doctori şi alţi spe evita orice pagubă.
prevederi necesare pentru la Hong Kong — infor unei reuniuni a Uniunii cialişti din Africa, Asia şi efectivului matcă.
elaborareo unor înţelegeri Consfătuirea a cerut ca în cadrul consfătuiri^
mează agenţia China Nouă. E u r o p e i Occidentale America Latină — relatea
reciproc acceptabile pri Se discută probleme pri (U.E.O.), ale cărei lucrări ză un recent articol apă o atenţie specială să fie s-a subliniat grija deose
vind aspectele militare ale vitoare la perioada de s-au desfăşurat la Lon rut în ziarul sirian „Al- acordată extinderii teh bită ce trebuie acordată
securităţii în Europa, in tranziţie pînâ la transfe dra, participanţii — oa Baas" şl citat de AŢA. nologiilor avansate, de în fiecare unitate produ
clusiv decizia referitoare rarea puterii, în 1997, că meni politici, membri ai Această racolare a adus mare productivitate în cerii seminţelor necesare
la reluarea lucrărilor Con tre R.P. Chineză, in teri parlamentelor şi reprezen profituri imense statelor creşterea animalelor. în de plante furajere, astfel
ferinţei pentru măsuri de toriul Hong Kong. tanţi ai industriilor de ar occidentale. Se apreciază acelaşi timp, se impune să îneît acestea să nu se mai
încredere şi securitate şi mament din cele şapte că eludarea cheltuielilor fio continuate acţiunile de confrunte cu greutăţile în
pentru dezarmare în Euro ■ MANAGUA. - Pre ţări membre ale U.E.O. — legate de instruirea cadre modernizare a proceselor tâmpinate pînă acum în
pa, precum şi la iniţierea această privinţă
şedintele Republicii Nica s-au pronunţat pentru o lor respective ar însuma dc producţie în ferme, ex
unor noi negocieri vizînd tinderea mecanizării, con Extinderea microfermelor
ragua, Daniel Ortega Sa cooperare mai strinsâ în- peste 120 miliarde de
reducerea efectivelor mili struirea de adăposturi sim zootehnice, intensiftearea
avedra, a anunţat la Ma -tre ţările vest-europene şi dolari. în acelaşi timp -
tare, a armamentelor con ple şi ieftine, de fînare preocupării pentru ame
nagua suspendarea pro întreprinderile de arma arată ziarul citat —, ţările
venţionale şi a cheltuieli gramatei reuniuni privind ment în domeniile... cerce subdezvoltate au fost ne şi silozuri la suprafaţă cu liorarea raselor de anima
lor militare în Europa. ajutorul unităţilor pntro- le, în special a celor de
concertarea încetării fo tărilor militare şi fabrică voite să aloce 100—150 mi
cului în ţară între guvern rii de arme - informea lioane de dolari anual, natoare. ovine, asigurarea de purcei
GENEVA. - In ca şi pui pentru creşterea şi
şi grupările contrarevolu ză agenţia DPA. Preşedin pentru a compensa, în Pornind de la faptul că
drul tratativelor sovieto - ţionare antisandiniste, in tele U.E.O., Charles Goe- rezultatele din sectorul livrarea de către gospodă
americane de la Geneva formează agenţia Prensa rens, a propus crearea u- oarecare măsură, pierde zootehnic sînt organic le riile populaţiei, a condi
privind armamentele nucle rile suferite, ca urmare a gate de asigurarea unei ţiilor necesare extinderii
are şi cosmice, delegaţia Latina. Şeful statului ni- nui grup special de lucru acestui „exod al creiere- baze furajere corespun apiculturii, sericiculturii şi
minis
Consiliu!
U.R.S.S. a supus examină caraguan a precizat că pe lingă U.E.O., care să lor". zătoare cantitativ şi cali pisciculturii, înfăptuirea
terial
al
rii textele coroborate ale întîlnirea celor între două reprezen Statistici ale Organiza tativ, s-a insistat asupra prevederilor programelor
exami
tanţii
părţi,
proiectelor protocolului pri care urma să aibă loc fie însărcinat cu politice, ţiei Mondiale a Sănătăţii, necesităţii ca toate supra de transporturi cu anima
„efectelor
narea
vind inspecţiile, ca şi pro în punctul de frontieră atestă că 160 000 de me feţele afectate producerii lele, constituie, de ase
tocolului privind conver Sapoa, în sudul ţării, nu economice şi militare" ale dici, de diverse speciali nutreţurilor să fie folo menea, probleme cărora
siunea sau lichidarea ra va mai avea loc, ca ur- unei astfel de colaborări. zări, originari din ţări în site integral şi cu randa trebuio să li se acorde
chetelor în legătură cu marc a poziţiei grupărilor ment maxim. Pe lîngă re întreaga atenţie de către
pregătirea tratatului vizînd contrarevoluţionare care ■ NAŢIUNILE UNITE. - curs de dezvoltare, lucrea darea do noi suprafeţe în conducerile unităţilor a-
reducerea cu 50 la sută a Statele Unite şi Marea ză în prezent în statele gri-colo de organele agri
blochează eforturile pentru circuitul productiv şi cul
armamentelor strategice o- Britanie au opus vetoul lor occidentale. Această prac tivarea acestora cu furaje, cole judeţene şi consiliile
fensive, transmite TASS. a se pune capăt conflic unui proiect de rezoluţie tică deliberată de amă populare.
tului ce durează de a- s-a indicat să fie desţele
Documentele prezentate prezentat în Consiliul de gire a cadrelor de spe nite, însămînţate şi supra- Participanţii la consfă
de partea sovietică au proape şapte ani, menţio Securitate al O.N.U. care cialişti - comentează „Al- însămînţate toate terenu tuire au adoptat progra
în vedere experienţa pre nează sursa citată. prevedea adoptarea de Baas" — reprezintă o con rile slab productive, în mul de măsuri supus dez
gătirii Tratatului privind sancţiuni obligatorii împo special unele pajişti na baterii şi şi-au exprimat
lichidarea rachetelor nu ■ ATENA. - Guvernul damnabilă formă a neo- turale, care nu dau ran hotărârea de a acţiona
cleare cu rază medie şi Greciei consideră că ar triva Republicii Sud-Afri- colonialismului şl un atac damentul aşteptat. Pentru cu abnegaţie şi dăruire
mai scurtă de acţiune, mele nucleare nu trebuie cane, între care aplicarea direct la adresa dreptu a spori substanţial pro pentru a îmbunătăţi cali
ca şi propunerile S.U.A. modernizate, ci eliminate unui embargo petrolier. rilor omului. ducţia de nutreţuri şi ca tatea muncii în sectorul
în aceste probleme, a- total - a afirmat un pur Proiectul de rezoluţie, pre litatea acestora este ne zootehnic, pentru a reali
daugă agenţia citată. tător de cuvînt oficial de zentat în acest sens, a în cesar ca în fiecare unita za în cele mai bune con
la Atena. Poziţia Greciei trunit 10 voturi pentru — te să se asigure o struc diţii prevederile programu
■ WASHINGTON. în această problemă ră- Algeria, Argentina, Brazi tură judicioasă a culturi lui judeţean de dezvoltare
Preşedintele S.U.A., Ro- mîne neschimbată, aşa lia, Italia, Iugoslavia, Ne lor furajere, în sensul de a zootehniei, ale progra
a asigura ca în acest an mului unic şi programu
cel puţin 65—70 la sută lui do auloconducere
Ziarul vest-german tîndu-se că şomajul afec din suprafeţele cu plante şi autoaprovizionare teri
„Frankfurter Rund R. F. G. - Şomaj şi pauperizare tează în special tinerele furajere să fie ocupate de torială.
schau'' publică o decla femei, cu toate că şi mulţi trifolieno şi leguminoase, în încheierea lucrărilor
raţie a unor personali numără preşedintele de lezează demnitatea omului, tineri bărbaţi sînt lipsiţi întrucît fertilizarea are un consfătuirii a luat cuvîn-
tăţi proeminente din onoare al Partidului So îi răpeşte libertatea, îl de perspective de viitor. tui tovarăşul Iun Popa,
R.F.G. în care este con cial-Democrat din R.F.G., condamnă la o existenţă Situaţia grupurilor şi aşa rol hotărîtor în sporirea
damnată lipsa de per Willy Brandi, preşedinte marginală". dezavantajate, cum ar fi producţiei de fiu şi sucu prim-sccretar al Comitetu
spective pentru milioa le Uniunii Sindicatelor de pildă cel al imigranţi lente,- se impune să fie lui judeţean Hunedoara
ne de oameni şi conse Vest - Germane (D.G.B.), De şomajul de masă nu lor, sau cele ale persoa folosite toate resursele de al P.G.R., preşedintele Co
cinţele sociale ale şo Ernst Broit, şi preşedinte sînt vinovaţi cei afectaţi. nelor în vârstă şi handi îngrăşăminte, în special mitetului executiv al Con
majului. Reproşul că ar exista, capaţilor, devine în tot cele organice somilichide. siliului popular judeţean.
le sindicatelor „I.G. Me- chipurile, unii şomeri ca
lall", Franz Steinkuehler. mai mare măsură fără ie
„Din 1983 — in" pofida „Şomajul de masă pro re nu caută de lucru face şire.
un oi redresări economi duce sărăcie, izolare so parte, ca şi pînă acum, Aşa-n urnita dezvoltare
ce —, anual s-au înregis cială, maladii. Sentimen din repertoriul celor care liberă a forţelor pieţei are UNITATEA FORESTIERĂ DE EXPLOATARE
trat în medie două milioa tul inutilităţii, dependen ignoră criza din domeniul în vedere înainte de toa Şl TRANSPORT ORĂŞTIE
ne de şomeri. La aceştia ţa neputincioasă de condi ocupării forţei de muncă, te libertatea ceior puter
se adaugă cel puţin încă ţiile externe şi de instan o bagatelizează sau chiar nici şi, prin urmare, a a- str. Dr. P, Groza, nr. 7
un milion de persoane o neagă. „Un guvern mul celei „elite" care deţine
cave nu mai sînt înscrise ţe asupra cărora nu ai nici ţumit de sine, o clasă do banii şi puterea. Cei care î N CA D R E A Z Ă
In statisticile oficiilor tic- o influenţă, pierderea per egoişti care trăiesc în lux pierd sînt daţi la o parte,
muncă“ — se -spune în spectivelor de viaţă se pot se susţin reciproc: lumea iar regiunile slabe din • sortatori în depozitul de buşteni,
declaraţie, dată publicită solda cu grave crize pe aparţine celor puternici. punct de vedere structu încadrarea şi retribuirea se fac în con
ţii la Bonn de nou-înfiin- planul personalităţii" — Cel care nu are nimic nu
se arată în document. Să ral sînt lăsate la voia în
ţatul „Cerc de solidarita răcia a devenit din nou un este prin urmare nici pu tâmplării — se spune în formitate cu Legea nr. 57/1974 şi Legea
te împotriva şomajului", fapt cotidian pentru vest- ternic, nici capabil" — se încheierea documentului. nr, 12/1971.
între semnatarii căruia se germani. Sărăcia forţată relevă în declaraţie, ară- („Frankfurter Rundschau“)
COLEGIUL DE REDACŢIE: Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate (redactorşef). Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob ISO
REDACŢIA Şi ADMINISTRAŢIA î 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoanei 11275, 12157, 11505. Telex ! 72208. TIPARUL! Tipografia Deva, str. 23 August nr. 275,