Page 37 - Drumul_socialismului_1988_03
P. 37
Vizita oficială de prietenie
a tovarăşului Nicolae Ceauşescu,
împreună cu tovarăşa
lena Ceauşescu, în Republica Liberi
C O N V O R B I R I O F I C I A L E
ORCAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C.
[.a Monrovia, au avut tinua convorbirile începute sebi în urma mlîlnirilor
IU S l i m L U I P O P U l f l B J U D E Ţ E A N loc, joi, convorbiri oficiale la Bucureşti, subliniind şi convorbirilor de la Bu
între preşedintele Repu rolul determinant al aces cureşti, apreciind că exis
blicii Socialiste România, tora în amplificarea şi tă premise favorabile pen
t o v a r ă ş u 1 Nicolae adîncirea colaborării e- tru extinderea acestora în
Anul XL, nr. 9 428 VINERI, 11 MARTIE 1988 4 pagini — 50 bani viitor, în primul rînd în
Ceauşescu, împreună cu conomiee, tehnico-ştiinţifi-
tovarăşa Elena Ceauşescu, ce şi în alte domenii, domeniul economic.
şi preşedintele Republicii între România şi Liberia. în acest cadru, au lost
Liberia, Samuol Kanyon P r e ş e d i n ţ i i Nicolae examinate stadiul şi per
Hotărlrile Conferinţei Naţionale a partidului-program de muncă Doe. Ceauşescu şi Sanvuel Ka spectivele conlucrării româ
Preşedintele Republicii nyon Doe au relevat fap no—liberiene pe multiple
şi de luptă ai comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii Liberia şi-a exprimat, şi tul că legăturile de prie planuri.
cu acest prilej, satisfac tenie şi colaborare dintre
ţia profundă pentru noul România 'şi Liberia au
Perfecţionarea proceselor de producţie - dialog la nivel înalt, pen cunoscut în ultimii ani o (Continuare în pag. a 4-a)
tru posibilitatea de a con
evoluţie pozitivă, îndeo
„amprenta“ inconfundabilă CEREMONIA DECERNĂRII TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUSESCU
SI TOVARĂŞEI ELENA CEAUSESCU, A TITLULUI DE DOCTOR
a gîndirii tehnice novatoare Joi după-amiază, tovară versitatea Liberia erau
HONORIS CAUSA AL UNIVERSITĂŢII LIBERIA
şului Nicolae Ceauşescu, în lume opera teoretică, arborate drapelele de slat
activitatea desfăşurată do
Constituie un justificat de produse noi, alte 25 de uman şi tehnic existent preşedintele Republicii So p r e ş e d i n t e l e Nicolae ale României şi Liberei.
motiv de mîndrio pentru standarde iar 54 procese în marea citadelă a meta cialiste România, şi tova Ceauşescu, de tovarăşa O gardă militară, a pre
întreg colectivul Combina tehnologice au cunoscut lului de la Hunedoara, răşei academician doctor Elena Ceauşescu, consa zentat onorul. Au fost in
tului siderurgic Hunedoa îmbunătăţiri substanţiale. care a început să fie ma inginer Elena Ceauşescu, crată înfloririi României tonate imnurile de stat
ra . faptul că centenara — Conform programului terializat din chiar pri prim viceprim-ministru aJ socialiste, afirmării sale ale României şi Liberei.
„Cetate de foc" cunoaşte, propriu de acţiune pentru mele zile alo acestui an guvernului român, le-a fost în lurne, bunăstării .şi fe Distinşii oaspeţi români,
cu fiecare an, o perma perfecţionarea organizării hotărîtor al cincinalului decernat, în cadrul unei ricirii poporului român, însoţiţi de şeful stalului
nentă înnoire a produc şi modernizarea proceselor 1986—1990. Consiliul oa ceremonii, titlul de doctor nobilelor idealuri ale u- liberian, au fost Intîmpi-
ţiei. Această perpetuă pri menilor muncii, sub în honoris causa al Uni manilăţii, ale păcii, prie naţi de preşedintele Uni
măvară a metalului hune drumarea comitetului de
V le- este asigurată de partid al combinatului, a versităţii Liberia. teniei, progresului şi in versităţii, de membrii Se
-uparea susţinută pen MODERNIZAREA stabilit termene şi respon Solemnitatea acordării dependenţei naţiunilor. natului, îmbrăcaţi în togile
academice.
tru descoperirea şi pune sabilităţi precise, menite prestigioaselor titluri dis Ceremonia s-a constituit Ceremonia decernării li
rea în valoare a noi so a c ţ i u n e să asigure înfăptuirea la tinşilor soli ai poporului într-o grăitoare expresie nurilor s-a desfăşurat în
luţii tehnice, de înaltă e- timp şi în condiţii de ca nostru a pus pregnant în a prestigiului şi stimei
ficienţă, care se regăsesc P R I O R I T A R Ă litate îi tuturor măsurilor evidenţă strălucita apre deosebite faţă de solii
în perfecţionarea continuă adoptate în recenta adu cíele de care se bucură poporului român. La Uni- (Continuare în pag. o 4-a)
a proceselor tehnologice de producţie — preciza e- nare generală a reprezen - » — • —
şi, implicit, în creşterea conomislul principal Ion tanţilor oamenilor muncii
cantitativă şi calitativă a Homoş —, în 1988 vor din C.S. Hunedoara. Men
produselor livrate econo ţionăm că, pînă la această
miei naţionale şi partene prinde viaţă 43 de măsuri dată, au fost finalizate
rilor externi. prin care se vizează spo cinci acţiuni cu termene
rirea calităţii şi diversifi
Apclînd la cea mai re carea gamei ele oţeluri scadente în lunile ianua
centă statistică, vom ară speciale, reducerea consu rie şi februarie a.c. Sînt
ta că ideile şi preocupări murilor materiale, de e- răspunsuri concrete ale
le specialiştilor, cadrelor nergie şi combustibil, di siderurgiştilor hunedoreni
tehnico-inginereşti, maiş minuarea costurilor de la sarcina subliniată de
trilor şi muncitorilor cu producţie, toate. acestea secretarul general al parti
înaltă calificare din com pe fondul creşterii accen dului, tovarăşul Nicolae
binat şi-au lăsat în mod Ceauşescu, în importanta
inconfundabil amprenta pe tuate • a productivităţii cuvîntare rostită la plena
realizările înregistrate în muncii şi beneficiilor. ra Consiliului Naţional
anul trecut, cînd au fost Un program ambiţios, al Oamenilor Muncii, în
asimilate în fabricaţie 41 pe măsura potenţialului care arăta: „Se impun măr
suri boturile pentru orga
nizarea mai temeinică a
ÎN LUMINA SARCINILOR Şl ORIENTĂRILOR muncii, a activităţii de
FORMULATE DE TOVARĂŞUL producţie în toate sectoa
rele, pentru înfăptuirea
NICOLAE CEAUŞESCU, LA CONFERINŢA programelor de moderni
zare, de organizare ştiin
PE ŢARĂ A PREŞEDINŢILOR ţifică, de dotare, mecani
CONSILIILOR POPULARE zare şi automatizare a u- Una din clapele atmosferice de la furnalul 3 al C.S.V. călan a fost adusă în atelie
rul de sudură al secţiei mecanice pentru operaţia de şarmatclzare — operaţie ce trebuie
MIRCEA DIACONU efectuată în condiţii speciale. Este in fapt încurcarea Piesei cu o sudură de duritate foar
Vom înfăptui cu consecvenţă te mare, lucru pe caro comunistul IWircca Ştcfoni 11 efectuează cu multă destoinicie.
(Continuare în pag. a 2-a)
hotărîrile adoptate de marele
Au început
forum democratic al ţării î n s e a m n ă
Cuvîntaroa rostită de to construibil, ridicării con «»»»i însămînţările
varăşul Nicolae Ceau.şcscu tinue a nivelului edilitar- * de primăvara
la Conferinţa pe ţară a gospodăresc al oraşului.
preşedinţilor consiliilor •Planul pe acest an pre W m M La indicaţia specia
p o p u l a r e constituie, vede construirea şi darea VALORIFICATĂ DEPLIN! liştilor, în unele unităţi
prin orientările date, un în folosinţă a 72 de apar unde starea vremii şi
adevărat program de lu tamente. Nu este o sar- ■ a terenului au permis
cru pentru toate organele cină prea mare, dar avem începerea însămînţări-
locale ale puterii de stat, în vedere că în primii doi Ample acţiuni pentru sporirea rodniciei ogoarelor lor de primăvară, s-a
pentru deputaţi. Hotărîri ani ai cincinalului am în trecut la punerea se
le adoptate de către con registrat restanţe pe care în lumina sarcinilor sub propierea satului Josani. minţei sub brazdă.
ferinţă oferă cîmp larg de trebuie să le recuperăm, liniate de tovarăşul Nicolae cialiştii .şi conducerile d Consiliul popular a mobi
afirmare iniţiativei con pentru a ne putea încadra unităţi au depistat, încă Primele suprafeţe, în
siliilor populare în scopul în prevederile cincinalu Geauşcscu, secretarul ge toamna trecută, terenuri lizat la tăierea vegetaţiei raport de eşalonarea
dezvoltării armonioase a lui şi a satisface nevoia neral al partidului, în cu propice redării în circui şi scoaterea cioatelor un producţiei — cîte 10—
fiecărei localităţi. de locuinţe a populaţiei. vântările rostite la plena tul productiv. în acest mare număr de oameni. 15 hectare destinate
Sensul major, orientările Nfl-am organizat în aşa ra lărgită a Consiliului scop au avut loc, în orga- De altfel, la aceste lucrări culturii de mazăre pen
şi indicaţiile din cuvînta- fel această acţiune îneît Naţional al Agriculturii şi au luat parte toţi cetăţe tru boabe — au fost
rea secretarului general al să facem din realizarea la Conferinţa pe ţară a nii satului Josani, avîn- însămînţate la C.AJ\
partidului au fost înţelese numărului de apartamen preşedinţilor consiliilor . s. c. du-1 în frunte pe Adain Vîlcele, Strei, Clînţaga
şi însuşite temeinic de de te planificat o cauză a în populare, în unităţile ce e. u. a Giorogar, deputat în con şi lîatiz, la această ac
putaţii Consiliului popular tregului oraş, al tutu aparţin Consiliului unic PEŞTIŞU MIC siliul popular comunal. ţiune reniarcîndu-se
orăşenesc Brad, iar înfăp ror deputaţilor consiliului agroindustrial Peşti.şu Mic tractoriştii Artcnic A-
tuirea hotărîrilor adopta popular. Unităţilor econo se acţionează cu răspunde Terenul a fost defrişat în lionescu, Eugen Lăză-
te de Conferinţă se află mico li s-au încredinţat, nizarea consiliilor popu întregime şi nivelat, ur rescu, Ion Ghergliinoiu
pe agenda de lucru a fie pe obiective, pe etaje sau re pentru valorificarea în lare, acţiuni do masă' la mând să se treacă ia des şi Ştefan Şainer.
căruia. faze de operaţii o serie de întregime a puterii rodi ţelenirea acestuia. De De asemenea, meca
în cele ce urmează ne lucrări pe care să le exe toare a pământului. Efor curăţarea .şi nivelarea su
vom referi la modul îs cute cu oamenii muncii turile sînt îndreptate, iutii prafeţelor respective. Aşa menţionat buna colaborare nizatorii Nicolae Săn-
care vom înfăptui noi, Ia care vor beneficia de a- de toate, pentru redarea s-au petrecut lucrurile în între C.A.P. Peştişu Mic descu şi Dorin Fodor
Brad, prevederile hotărîri MARGARETA DĂNILĂ, în circuitul arabil a noi comuna Peştişu Mic. Aici şi Combinatul siderurgic au însăminţat borccag
lor privind programul de vicepreşedinte suprafeţe de teren ce nu s-a hotărît să se redea cir din Hunedoara, care a asi- şi au completat goluri
sistematizare şi moderni al Biroului executiv produceau pînă acum. în le din cultura de luccr-
zare a localităţilor în ve al Consiliului popular cuitului arabil o suprafa TRAIAN BONDOR nă la C.A.P. Aurel
derea folosirii cu maximă orăşenesc Brad conformitate cu un pro ţă de circa 4 ha teren pe Vlaicu şi, respectiv,
eficienţă a terenurilor şi gram elaborat de consiliul care creştea doar vegeta Romos.
restrângerii perimetrului {Continuare în pag. a 3-o) »nre agroindustrial, spe ţie lemnoasă, aflat în a- (Continuare în pag. a 2-a)
