Page 38 - Drumul_socialismului_1988_03
P. 38
DRUMUL SOCIALISMULUI
Pag. 2
Argumente ale îmbunătăţirii
întregii activităţi
Se poate spune că la levat şi de faptul că la plica în 1988. Pot fi men
secţia I furnale a Combi gazetă poate fi văzut un ţionate, apoi, cele trei
natului siderurgic Hune program detaliat, cu res grafice, completate la zi,
doara s-au depus eforturi ponsabilităţi exacte, cu- cu privire la urmărirea
serioase pentru actualiza prinzînd principalele ino producţiei de fontă pe
rea şi împrospătarea pro vaţii propuse pentru a fi schimburi şi furnale, a
pagandei vizuale. Aceste realizate şi aplicate în consumurilor de cocs me
strădanii sînt vizibile în 1988. talurgic, energie electrică
deosebi pe platforma de Cu toate acestea, sub şi gaz metan, precum şi
la intrarea în secţie. liniem faptul că se simte a punctajelor realizate de
— Am căutat, ne spunea nevoia unor mai intense schimburi în întrecerea so
Elena Neag, secretarul ad preocupări pentru concre cialistă. Un mare panou
junct cu problemele de teţea articolelor, folosirea ne aduce în atenţie faptul
propagandă al comitetu mai judicioasă a spaţiului, că formaţia condusă de
lui do partid, ca în con diversificarea tematicii şi, prim-furnalis.tul Ion Va-
diţiile în care se constru nu în ultimul rînd, pen silachc, de la furnalul I
ieşte intens furnalul 4, tru esteticul şi atractivita- şi-a stabilit, pe baza unor
deci în condiţiile unui au tea ei în ansamblu. criterii concrete, să de
tentic şantier, propagan Revăzute, refăcute şi vină colectiv model de
da vizuală să răspundă împrospătate (de pe unele muncă şi viaţă.
cerinţelor, să se integreze încă nu s-a uscat vop De bună seamă, despre
în marele- efort al colec seaua !), un mare număr felul în care a fost gîndi-
tivului de realizare a sar tă şi realizată propaganda
cinilor ce ne revin în a- vizuală de la secţia I fur întreprinderea dc bere Haţeg. întregul proces de fierbere a materiei prime din
cest an şi în perspectivă. nale am putea spune mai care se obţine mustul de berc este controlat şi condus automatizat tio la tabloul de co-
In acest context, trebuie Propaganda multe lucruri, care să vină mandă. Operatorul de serviciu Zinuca Erbs, alături de maistrul Ion Buturoiu urmă
spus încă de la început vizuală — actuală, în sprijinul reliefării unui resc parametrii de prelucrare pe tabloul de comandă.
că propaganda vizuală de concretă, eficientă efort conjugat al organi
la secţia I furnale se ali zaţiilor de partid de a-i
niază tot mai consistent conferi calităţile cerute.
marelui efort de materia Este necesar însă să se Activităţi politico-educative desfăşurate de sindicate
lizare a obiectivelor sta de panouri, lozinci şi gra acorde mai mare atenţie
bilite.-Sînt vădite căutări fice aşezate la loc vizi laturilor calitative ale a- • Comitetul sindicatului s-a desfăşurat schimbul de • Din aceeaşi sursă a-
le pentru o largă cuprin bil şi în locuri de intensă %estui important domeniu. de la I.A.C.R.S. Hunedoa experienţă „Generalizarea flăm că de curînd s-au
dere a problemelor, pen circulaţie atrag atenţia Ne referim, în primul ra a organizat un schimb iniţiativelor şi experien făcut cunoscute colective
tru diversitate şi actua prin diversitatea lor te rînd, la abordarea mai de experienţă cu tema ţei înaintate şi cu eficien le fruntaşe în întrecerea
li tate. matică. Pot fi cunoscute profundă a problemelor ţă sporită în mineritul socialistă pe anul 1987, pe
preocupări
„Realizări,
şi
Cuprinsă într-un întreg criteriile stabilite în între cu care se confruntă co sarcini pe linia perfecţio Văii Jiului", urmat de săr regionala de căi ferate Ti
ansamblu de panouri, lo cerea socialistă, urmărirea lectivul, actualizarea ope bătorirea fruntaşilor în mişoara. Pe locul I s-au
zinci, pancarte etc., „Fur- rezultatelor dobîndite pe rativă a materialelor şi nării tehnologiilor de lu întrecerea socialistă, sub situat Revizia de vagoane
cru şi aplicării unor solu
nalistul", gazeta comitete luni şi zile, chemări la sporirea gradului de con genericul „Laudă, muncii". Simeria-triaj, Si. L
lor de partid, sindicat şi reducerea consumurilor creteţe. Dincolo de aces ţii de construcţii eficien • După cum ne infor Deva şi Secţia LE/, DE
U.T.C. oferă asemenea c- materiale, întărirea disci tea, trebuie acordată o te", la care au participat mează tovarăşa Valeria — SI
Profc
xemple. Ediţia a IV-a a plinei şi creşterea călită-' mai mare grijă aspectului, cadre tehnico-inginereşti, Popa, preşedintele comi locul al Il-lea- — Staţia' HUN
acesteia cuprinde o seamă ţii producţiei, a producti folosirii unor modalităţi maiştri, activul sindical. tetului sindicatului de li Simeria-călători, iar pe lo a colo
de articole, date, cifre, vităţii muncii şi eficienţei mai atractive, toate la un • La fabrica de încălţă nie C.F.R. Simeria, la De cul al III-lea — Secţia de (Mod
caricaturi. Menţionăm, în economice. Iată şi citeva loc menite să sporească minte Hunedoara a avut. va a avut loc o reuşită centralizare telecomunica fapta
etern
tre acestea, cele cu privi cifre semnificative reflec eficienţa şi contribuţia loc dezbaterea „Contribu ţii nr. 4 Deva. în întrece Şi ja
re la rolul adunărilor ge tate de acestea: în cadrul propagandei vizuale la ţia cercurilor de calitate masă rotundă, la care au rea individuală, locul I — căra)
nerale în ridicarea con întrecerii socialiste, colec mobilizarea colectivului în la diminuarea procentu participat preşedinţi de lăcătuşul Izidor Şonea şi curi
ştiinţei revoluţionare a oa tivul s-a angajat să dea realizarea sarcinilor. Ex lui de returnare a produ sindicate, organizatori de electricianul Ioan Coteţ, 7'pit
arin*
menilor, angajamentele or peste plan în acest an perienţa bună dobîndită, selor de încălţăminte", or grupe sindicale şi secre iar pe locul al II-lea — nonii
ganizaţiei de tineret, une 1 800 tone fontă şi să re ceea ce s-a făcut pînă în ganizat de comitetul sin tari de organizaţii U.T.C. Gheorghe Frînaru, Simion rea);
le elemente ale preveni ducă, în aceeaşi perioadă, prezent sl^it argumente dicatului. Au participat Tema dezbaterii: „Armo Negrilă şi Grigore Mură- rul ii
VULf
rii accidentelor şi îmbol cheltuielile cu mai bine incontestabile ale marilor membrii cercurilor calită nizarea activităţii politico- rescu. seriile
năvirilor profesionale. Ac de un milion de lei. La posibilităţi de perfecţiona ţii, maiştri, cadre tefmi- educative în mobilizarea rul);
centul care se pune pe aceeaşi valoare se ridică re a întregii activităţi. co-inginereşti, o parte a colectivelor de oameni ai Rubrică realizată rese
activitatea de creaţie şti şi eficienţa iniţiativelor activului sindical. muncii pentru îndeplini cu sprijinul Consiliului (Mim
inţifică şi tehnică este re muncitoreşti ce se vor a- VALENTIN NEAGU • Din iniţiativa Consi rea sarcinilor economice". judeţean al sindicatelor Cele
cil S
liului municipal Hunedoa clton
ra al sindicatelor s-a des truiai
făşurat o importantă con vad al
Mai multe materii prime pentru economia naţionalâ sfătuire de lucru cu tema Pămîntul înseamnă BRA1
„Sarcinile şi atribuţiile mie
Acţionînd cu abne secţia minieră Teliuc minereu marfă. De Ia cercurilor calităţii în ob PREAöA-T PUTERE E0Ö1T0ÄRE RA.Ş'J
gaţie şi devotament, co s-au extras peste sarci carierele Crăciuneasa şi ţinerea unor produse de fagi
lui V
lectivele de oameni ai nile de plan 3 220 tone Teliuc III s-au livrat calitate şi în mod deose VALORIFICATĂ DEPliTK : ( căra)
muncii din unităţile a- minereu, minerii de la suplimentar 3 550 tone bit a celor destinate ex Rond
parţinătoare I.M. Hu şi, respectiv, 3 300 to portului", la care au fost in (Urmare din pag. 1) în comuna Peştişu Mic a do c
nedoara obţin realizări mina Glielari au ridi ne dolomită de bună vitaţi responsabilii cercu avut loc o amplă acţiune Desci
BRA/
de prestigiu în între cat plusul de minereu calitate, iar de la Le- rilor calităţii din între gurat utilajele necesare e- organizată de consiliu] .ului
cerea socialistă, pentru extras la 2 290 tone, iar lese şi Cerişor benefi prinderile municipiului fectuării lucrărilor do ni popular. Asemenea acţiuni SIME
sporirea cantităţilor de cei de Ia uzina de Pre ciarii au primit în plus Hunedoara. velare, terasare etc. au fost organizate şi la cunsâ
Cucoî
materii prime necesare parare Teliuc au livrat 230 tone tale de bună • In organizarea Consi La cooperativele agrico Buituri, Boş, Răcăştie, Te na).
economiei naţionale. De suplimentar siderurgiş- calitate. (Aron Cuta, liului municipal al sindi le din Boş şi Peştişu Mare liuc şi altele. Este nece
la începutul anului Ia tilor 1 800 tone fier în corespondent). catelor Petroşani, la casa sînt în curs lucrări de sar însă să se acţioneze
de cultură din localitate reîntregire a suprafeţei a- pe păşuni şi fineţe ¡:entru
rabile. în cele două uni curăţarea şi fertilizarea a-
tăţi s-au defrişat şi nive cestora, mai mult deeît
Perfecţionarea arate şi semănate în aceas pînă acum şi în unităţile
lat 10 ha, urmînd să fie
agricole din Lelese, Buni-
REZULTATE PE MĂSURA DOTĂRILOR tă primăvară cu plante de la, Ghelari. Consiliile popu pen
fi se)
proceselor de producţie Şl NOILOR CONDIŢII DE MUNCĂ nutreţ. lare, conducerile unităţilor variat
In paralel, -se acordă, a-
slab.
tenţie sporirii producţiei au datoria să-i mobilizeze mode
la această activitate pe
(Urmare din pag. I) tă' că utilizarea acestei După cum aflăm de cele necesare, impulsio- ' de iarbă pe păşuni şi fi toţi cooperatorii, pe toţi sifică
oră c
metode asigură creşterea la tovarăşul Viorel Iczan, nării livrării către fon- t neţe. Duminica trecută, locuitorii satelor, întrucît Temp
nor procese de producţie, durabilităţii pereţilor re preşedintele Cooperativei dul pieţe», cît şi pârtiei- I la curăţarea şi fertilizarea vremea osie propice efec vor
asigurîndu-se, astfel, o fractari ai cuptorului cu meşteşugăreşti „Streiul" pării la acţiunile de con- j pajiştilor naturale, la de- mi nu;
creştere mult mai puter aproximativ 40 de şarje din Călan, capacitatea tractare, cu acoperirea | colmatarea şanţurilor pen tuării lucrărilor respecti iar
plus
nică a productivităţii mun pe fiecare campanie, ceea unităţilor lenjerie şi de întregii capacităţi de pro- - tru scurgerea apelor etc., ve. se va
cii în toate sectoarele". ce înseamnă un plus de confecţii piele şi înlocui ducţie, realizările unită- j Ba
tori a fost extinsă, fiind
Gea mai recent încheia 12 000 tone de oţel pe an. dotate cu un număr spo ţilor radio-tv, optică, tri- . Ei inc
tă acţiune din programul De menţionai că, din punct rit de utilaje. Alte zece cotaje, croitorie, articole | rit. \
de modernizare este apli de vedere cantitativ, cir unităţi din cadrul coo pentru femei, croitorie » tul vi
nordl
carea procedeului de răci ca 20 la sută din metalul pentru bărbaţi, lenjerie | de 40
re cu apă a pereţilor cup astfel obţinut se livrează perativei au beneficiat şi decoraţiuni interioare J lind
torului electric nr. 1 de la sub formă de lingou mar de 1 100 mp spaţii noi au crescut cu 10—22 la > lat s
cu d<
O.E. 2. înfăptuirea acestei fă în cadrul programului şi moderne, în blocul 5 B sută. Cu bune rezultate I ră.
măsuri tehnice, preluată de colaborare cu alte uni din Oraşul nou. Toate a- se înscriu şi secţiile ma- j
Pen
dintr-un program mai am tăţi siderurgice din ţară, ceste înnoiri au creat rochinărie, tăbăcărie, con- 1 zile :
plu de generalizare a ex determinînd un spor la premisele obţinerii unor fecţii din piele şi înlocui- J în go
perienţei înaintate în uni indicatorul producţie mar succese, care s-au şi fă tori, blănărie. Colective- J cerul
tăţile Ministerului Indus fă de 9,3 milioane lei pe cut remarcate. Astfel, le acestora, conduse de » Vor
triei Metalurgice, poate fi an. Vom mai arăta că pe primele două luni din Eugenia Suciu, Silvia I locale
Vîntuî
considerată un model, de productivitatea muncii acest an la principalii Nistor, Elisabeta Iluieţ, * ra t, c
cooperare între specialiştii creşte cu 485 lei/persoană, indicatori de plan — pro Adrian Bogdan, Ioan Noi- j cărl 1
din secţia beneficiară (oţe- beneficiul — cu 5,7 mi ducţia marfă totală, pro eoni, Ion Ivănescu, Du- * din se
perati
lăria electrică nr. 2) şi cei lioane lci/an, iar cheltuie ducţia marfă industrială, mitru Grccu, Doinei Ba- | cuprli
din secţia reparaţii side lile de producţie se reduc livrări la fondul pieţei sarab şi Clara Ulmeanu J şi piu
maixi
rurgice, care au confec cu 3,6 milioane lei anual. şi producţia globală — şi-au propus, în paralel j 2 gra
ţionat partea de construc Procesul de întinerire a au fost obţinute depăşiri cu succesele înregistrate, ' produ
ţie metalică. Noul proce producţiei la G.S. Hune între 12 şi 14 la sută, să se înscrie pe linia J log di
deu constă în introduce doara continuă, fiecare iar prestările de servici’ creşterii calităţii arti- 1 cchco)
rea unei serpentine prin perfecţionare adusă acti au fost realizate în pro colelor confecţionate, ca ?
caro circulă apă de răcire vităţii de plămădire a me porţie de sută la sută.
sub presiune între man talului purtînd „ampren Datorită preocupării pen premisă a unui bun re- ' *
taua cuptorului şi căptu ta" inconfundabilă a gîn- tru aprovizionarea cu nume. \
Arpad Szekclly — unul dintre fruntaşii harnicului co
şeala. refractară interioară, dirii tehnice novatoare în lectiv do encrgetl eleni dc la Termocentrala Mintia.
Calcului de eficienţă ara acţiune.