Page 40 - Drumul_socialismului_1988_03
P. 40
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 428 • VINERI, 11 MARTIE 1988
Vizita oficială de prietenie a tovarăşului 1? DIN T A R I L E S O C I A L I S T E
Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa h februarie a.c., . venitul naţională. da importanţă
© BERLIN. — în Urna nomice.
Elena Ceausescu, In Republica Liberia ¡I naţional a fost în R.D. © P R A G A. — In
Germană cu patru la
sută mai mai'e decît în Cehoslovacia a fost ela
A urmat apoi Imnul li !} luiia corespunzătoare a borat un program de
anului trecut —• arată folosire mai largă a sur
CEREMONIA DECERNĂRII TOVARĂŞULUI niei a luat cuvîntul pre datele statistice, difuza selor ixeconvonţionale de
şedintele Republicii Li berian.
NICOLAE CEAUSESCU SI TOVARĂŞEI beria, Samuel Kanyon Doe. întreaga ceremonie a ! te de agenţia ADN. Pro energie, ce poate duce la
ELENA CEAUSESCU, A TITLULUI DE DOCTOR Momentul final al solem fost o vibrantă expresie ducţia do bunuri indus realizarea unor impor
nităţii a fost deosebit de a putei'nicei prietenii din triale a crescut cu 4,2 tante economii de com
HONORIS CAUSA AL UNIVERSITĂŢII emoţionant, studenţii in- tre România şi Liberia, s i la sută, i'itmul creşterii bustibili. Conform aces
LIBERIA terpretînd în limba româ dintre popoarele ţărilor \ s fiind mai ridicat decît tui program, pxnu în
t nă Imnul ţării noastre, noastre.
{Urmare din pog. 1) naţională, de luptător neo ! i media generală în indus anul 2000 sursele' necon
bosit pentru aspiraţiile le C O N V O R B I R I O F I C I A L E tria electronică şi în venţionale de energie vor
Auia Universităţii, unde gitime ale popoarelor, per cea chimică. De pildă, •da circa 4 la sută din
se aflau vicepreşedintele sonalităţii sale proemi (Urmare din pag. 1} fecteze în cel mai scurt producţia do circuite in- totalul energiei px-oduse
Republicii şi alţi membri nente, a fost primit cu timp acorduri de coope ! ! tegx’ate a spox’it cu 36 în ţară. Se px-evede, în-
ai conducerii liberiene, deosebit x-espect de în A fost reafirmată hotă rare corespunzătoare. la sută. Totodată, luna tro altele, o mai largă
miniştri, întreg corpul pro treaga asistenţă, care, in rârea celor două ţări de S-a subliniat că extin I s
fesoral, personalităţi ale picioare, ia parte cu vie a-şi intensifica relaţiile e- derea şi întărirea rela I trecută au intx'at în utilizare a energiei .so
vieţii şiiinţifiee şi cultu satisfacţie la acest mo conomice, de a dezvolta ţiilor dintre cele două s I funcţiune 11 unităţi cco- lare.
ralo liberiene, numeroşi ment solemn. o amplă colaborare pe ba ţări pe plan politic, eco
studenţi. Erau prezenţi în aplauzele celor pre za unor acorduri şi pro nomic, tehnico-ştiinţific,
şefii misiunilor diploma zenţi se petrece eşarfa a- grame do lungă durată, cultural — pe baza depli
tice acreditaţi la Mon- cademică peste toga pur menite să asigure stabi nei egalităţi în drepturi,
rovin. tată de preşedintele litate, continuitate, di respectului independenţei genţia Ziana. El a arătat
Preşedin teie Republicii Nicolae Ceauşescu, pre- namism şi o largă per ■ şi suveranităţii naţionale, că situaţia în sudul conti
Socialiste România, tova şedintele Liberiei, din îm spectivă extinderii schim neamestecului în treburile lüifôüii nentului se înrăutăţeşte
răşul Nicolae Ceauşescu şi puternicirea autorităţii a- burilor româno—liberiene iixterne şi avantajului re rapid, atingînd dimensiuni
tovarăşa academician doc cademico, înmînîndu-i a- reciproc avantajoase. ciproc — corespund întru periculoase.
tor i n g i n e r Elena poi diploma de doctor Cei doi şefi de stat au totul aspiraţiilor popoare 0 WASHINGTON. - Mi
Ceauşescu, prim viceprim- honoris causa al Univer examinat o serie de pro lor român şi liberian, ser nistrul afacerilor externe B JAKARTA. - Aduna
ministru al guvernului, -în sităţii .Liberia. iecte privind dezvoltarea vesc progresului lor eco al R.P. Chineze, Wu Xue- rea Consultativă Populară
soţiţi do preşedintele Re în aceeaşi atmosferă industriei şi agriculturii, nomic şi social, cauzei qian, şi-a încheiat vizita — organul legislativ su
publicii Liberia, avînd pe solemnă se dă citire ho a altor sectoare economi păcii şi înţelegerii inter efectuată în Statele Unite, prem al Indoneziei - l-a
umeri togile academice, tărârii Senatului privind ce liberiene, cu participa- naţionale. in cursul căreia a fost reales pe preşedintele
au intrat în Aulă, îm acordai-oa titlului de doctor i’ca unor întreprinderi Convorbirile s-au desfă primit de preşedintele Ro- Suharto şef al statului pen
preună cu cortegiul alcă honoris causa academicia româneşti, ajungînd la şurat îritr-o 'atmosferă de nald Reagan şi a avut tru un nou mandat de
tuit din membrii Senatu nului doctor inginer Elena concluzii comune pe baza cinci ani. Au fost apro
lui, în acordurile unui Ceauşescu, prim viceprim- cărora membrii celor două caldă prietenie, de stimă două runde de convorbiri bate, cu acest prilej, şi
imn de salut intonat de ministru al guvernului delegaţii urmează să pei-- şi înţelegere reciprocă. cu secretarul de stat, Geor- direcţiile de bază ale
studenţi, întreaga asisten român, hotărâre prin care ge Shultz, precum şi cu liticii interne şi exte.
ţă, in picioare omagiindu-i se dă o înaltă preţuire DINEU ÎN ONOAREA ÎNALŢILOR OASPEŢI alte oficialităţi americane a ţării.
pe solii poporului român. marilor sale merite de T o v a r ă ş u i Nicolae Socialiste România şi Re — relatează agenţia China
Nouă.
T o v a r ă ş u l Nicolae strălucit om politic, de Ceauşescu, preşedintele Re publicii Liberia. {¡j| MADRID. - Spania
Ceauşescu, tovarăşa Elena savant ce se bucură de publicii Socialiste Româ Toasturile au reliefat g| TEHERAN. - Primul ocupă primul loc în Piaţa
Ceauşescu şi preşedintele un înalt prestigiu în lume. nia, şi tovarăşa Elena semnificaţiile deosebite ale ministru al Iranului, Mir Comună în ceea ce pri
Samuel Kanyon Doe au Aplauzele participanţi Ceauşescu au participat vizitei pe care preşedin Hussein Moussavi, a salu veşte numărul femeilor
luat loc pe podiumul de lor la ceremonie conferă miercuri la dineul oferit tele României o întreprin tat propunerea sovietică care nu dispun de locuri
onoare, împreună cu con o notă aparte momentului în onoarea lor de pi'e- de în Liberia, importanţa privind încetarea „războiu de muncă. Potrivit date
ducerea Universităţii. în care se petrece eşarfa şedintele Republicii Libe noului dialog la nivel înalt, lui oraşelor" dintre Iran şi lor furnizate de Ministerul
Solemnitatea a fost academică peste toga pur ria, Samuel Kanyon Doe. dorinţa ambelor ţări de Irak, anunţă agenţia Ta- Muncii şi Asigurărilor So
deschisă de preşedintele tată de tovarăşa Elena în cursul dineului, des a-şi intensifica şi extinde niug. Premierul iranian a ciale, la sfîrşitul anului
Universităţii, Step'hen M. Ceausescu. făşurat înti'-o ambianţă conlucrarea atît pe plan arătat că o hotărîre a Con trecut din numărul total
Yekeson, care a subliniat Preşedintele Republicii cordială, prietenească, pre bilateral cît şi în viaţa siliului de Securitate a! al şomerilor din această
importanţa deosebită a Liberia înmînează a<poi şedintele Samuel Kanyon internaţională, cu convin O.N.U. interzicînd toate ţară, care se ridică la a-
evenimentului menit să tovarăşei Elena Ceauşescu, Doc şi preşedintele Nicolae gerea că dezvoltarea la un atacurile asupra obiective proximativ 3 milioane,
Onoreze pe ilustrul pre cu deosebită stiniă, diplo Ceauşescu au rostit toas nivel superior a raportu lor civile şi economice, ar 1 364 200 erau femei.
şedinţi- Nicolae Ceauşescu ma de. doctor honoris--cau turi, cax-e au fost urmă putea fi în interesul tu
şi pe primul viceprim-mi- sa al Universităţii Liberia. rite cu deosebită atenţie rilor dintre cele două ţări turor ţărilor. ii HELSINKI. - Consiliu!
niştru al guvernului ro Răspunzînd invitaţiei res şi" subliniate cu vii a- serveşte intereselor ambe Mondial al Păcii a adre
mân, academician doctor pectuoase a gazdelor, pre plauze. lor popoai'e, ale păcii, coo- M AMMAN. - Regele sat mesaje separate şefi
inginer Elena Ceauşescu, şedintele Nicolae Ceauşescu Au fost intonate imnu pei’ării şi înţelegerii în Hussein al Iordaniei a re lor de stat ai Iranului şi
contribuţia acestor mari rosteşte o cuvîntarc urmă rile de stat ale Republicii ■ lume. venit la Amman după scur Irakului, cerindu-le să
personalităţi la dezvolta rită cu deosebită atenţie. tele vizite întreprinse în pună capăt neîntirziat
rea vieţii politice, eco Aplauzele repetate - expri DEPUNEREA UNEI COROANE DE FLORI Irak şi Kuweit, unde a con bombardării reciproce a
nomice .şi sociale a Româ mă via satisfacţie şi' pre- Pi-eşedintelc Republicii nei de flori, tovarăşul ferit cu şefii celor două capitalelor celor două ţări,
niei, la cauza prieteniei, ţuire cu care sînt pri- Socialiste România, tova Nicolae Ceauşescu şi to state, Saddam Hussein şi, precum şi a conflictului
înţelegerii şi cooperării în înite ideile şi conceptele răşul Nicolae Ceauşescu, varăşa Elena Ceauşescu respectiv, Jaber Al Ahmed genera! dintre ele.
tre popoare. cu privire la problemele şi tovarăşa Elena Ceauşescu au păstrat un moment de al Sabah. în centrul în
Se dă apoi citire holă- cu care se confruntă ome au depus, joi, o coi-oănă reculegere. trevederilor s-au aflat pro S ATENA. - In cadrul
rîrii 'Senatului prin care nirea, la necesitatea so de flori la mormîntixl lui Ceremonia a avut loc' în bleme referitoare la Orien unei conferinţe de presă
se acordă t o v a r ă ş u l u i luţionării lor cu participa William Tubman, creato cadrul Complexului me tul Mijlociu, în contextul organizate la Salonic, Miş
Nicolae Ceauşescu titlul de rea .şi în interesul popoa rul statului modern libe morial, unde se află mo situaţiei din teritoriile Ot carea pentru Eliminarea
doctor honoris causa al relor, al păcii, colaboră- rian, preşedinte al Libe numente cu semnificaţie cupate şi eforturilor ce se Bazelor Militare din Grecia
Universităţii Liberia. rii internaţionale, edifi- deosebită pentru istoria depun pentru soluţiona a anunţat o vastă campa
Elogiul adus vieţii şi ac cării unei lumi în care riei în perioada 1944 — Liberiei, mareînd locul în rea conflictului din regiune. nie de acţiune împotriva
tivităţii t o v a r ă ş u l u i să triumfe dreptatea, as 1971. - care, la 26 iulie 1847, a prezenţei militare ameri
•Nicolae Ceauşescu, marilor piraţiile de progres ale O gardă militară a pre fost semnată Declaraţia de B HARARE. — Secretarul cane pe teritoriul elen.
sale calităţi de om politic tuturor naţiunilor. zentat onorul. independenţă a acestui pentru afacerile externe Conducerea organizaţiei a
şi do stat do talie inter- în încheierea ceremo După depunerea eoroa- stat african. al Congresului Naţional arătat că această campa
African (A.N.C.), John Ma- nie îşi propune să explice
> — « — • — *------- » — a "
katini, a lansat lumii a- populaţiei pericolele mari
pe care le generează pre
pelul la adoptarea de
ESWUpIe < o T « H e IR IE t e It B B lB l măsuri urgente la împotriva zenţa bazelor militare străi
teritoriul
naţional
pe
ne
regimului
de
Pretoria,
care, a spus el, a iniţiat şi să ceară eliminarea fa
GENEVA. Conferinţa pentru dezarmare ŞTIRI DIN REPUBLICA GUINEEA un război rasial în Africa cilităţilor militare acorda
GENEVA 10 (Ager- făcute în cadrul lucrărilox’. australă — informează a- te forţelor americane.
-pres). — La Genova con Delegatul ţării noastre ® într-o recentă decla tre altele, să contribuie
tinuă lucrările sesiunii din a propus, de asemenea, raţie făcută la Conakry, la o sporire a producţiei
acest an a Conferinţei pen cx’earea unui comitet spe preşedintele Republicii agricole a ţării. în urmă
tru dezarmare. cial de negocieri, care să Guineea, Lansana Conte, torii cinci ani, se preco
Luînd cuvîntul în plena examineze şi să convină a relevat necesitatea in nizează asfaltarea a paste COOPERATIVA „VIITORUL" DEVA
ra conferinţei, reprezen măsuri vizînd : încetarea tensificării eforturilor pe
tantul român a subliniat orâcăror acţiuni şi pro plan economic, amintind 1 200 kilometri de drumuri Str. N. Grigorescu, nr, 8
că, în actuala situaţie hi- grame de înâi’mări în Cos şi şosele, ceea ce va faci
‘ ternaţiohală, care se men mos sau de folosire a a- de apropiata punere în lita atît trimiterea de ÎNCADREAZĂ URGENT
ţine încă gravă şi com cestuia în scopuri mili practică a unui pi'ogx’am maşini, seminţe şi îngră
plexă, problema funda tare ; elaborarea unor re guvernamental, care pre şăminte în zonele nirale, • zidari
mentală o constituie opri glementări şi măsuri care vede, între altele, creşte • zugravi
rea cursei înarmărilor şi să asigure utilizarea Cos rea eficienţei muncii şi a cît şi desfacerea produ
trecerea hotărâtă, la c'lez- mosului exclusiv în sco producţiei. selor agricole din aceste ® dulgheri
arrnare, în primul rând.la puri paşnice, în afara ori Există, dc asemenea, un regiuni. • instalatori sanitari
dezarmarea nucleară. cărei competiţii militare; plan de sporii’e a locuri Lărgirea reţelei rutiere
Reprezentantul român a crearea în cadrul O.N.U. este strâns legată de în ® muncitori necalificaţi
propus constituirea unui a unui ox-ganism special, lor de muncă.
comitet special al Confe atît pentru supraveghe făptuirea sarcinilor de încadrarea se face conform Legii nr.
rinţei, care să treacă la rea respectării acordurilor O Dezvoltarea căilor de nivel naţional — activi T 2/1971 şi Statutului cooperaţiei meşte
dezbateri de fond şi la x-eferitoax-e la nemilitari- comunicaţie se însci-ie ca zarea economică în re
elaborarea-, prevederilor u- zarea Cosmosului, cît şi o preocupare importantă giunile din interiorul re şugăreşti,
nui tratat internaţional penti'u asigurarea uliliză- Informaţii suplimentare la telefon
privind interzicerea totală rii paşnice a acestuia. a guvernului Republicii publicii, care dispun de
a experienţelor nucleare, . Lucrările conferinţei con Guineea. Sistemul de însemnate resurse de rna- \ 17157, biroul personal.
pe baza tuturor sugestiilor tinuă. tx-ansport este chemat, în- terii prime.
COLEGIUL DE REDACŢIE: Sabin Cerbu, ion Cioclei, Dumitru Gheonea, Tiberiu Istrate (redactor şef), Lucia Elena Liciţi, Gheorgha Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob f 1
REDACŢIA ŞT ADMINISTRAŢIA! 2 700 Deva, str. Dr. Petra Groza, nr. 35. Telefo ane t 11275, 12157, 11005. Telex i 72208. TIPARUL! Tipografia Deva, str. 23 August" nr. 275."