Page 42 - Drumul_socialismului_1988_03

Pag, 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 4

„Gazeta Transilvaniei“-cea dintîi

foaie politică a românilor ardeleni

■ EXPOZIŢII
La 12 martie 1838, cind tru a înăbuşi revoluţia din cu viaţa" .şi această iubire TA CULINARA
W iA iA Â - apărea la Braşov primul 1848, cei dintîi care au „ne impune a veni în aju­ ceasta suptămînă
număr din „Gazeta de protestat au fost transil- torul celor care au căzut Călău a organ
Transilvania", încercările , vănenii. „Românii — scria pentru gloria şi viitorul casa de - -d'ur;
calitate <i reuşi
şi stăruinţele de a înte­ „Gazeta Transilvaniei" — neamului .românesc". ziţic de artă cu
meia publicaţii româneşti vreau suveranitate depli­ „Gazeta Transilvaniei" vînzare. Au
în această parte a ţării a- nă, vreau pacea cu toţi nu numai că a înregistrat cu produse spoci
tc unităţile de
veau un trecut de aproa­ vecinii, vreau libertate şi cu fidelitate lupta naţio­ laţic publică di
opera
mai
nu
de
vorbim
fraternitate înăuntru şi în
Romanticul Haşdeu literară, de RAZVAN Şl pe o jumătate de veac. afară şi ei nu se vor o- nală din perioada Memo­ remarcîiuhi-so î
randului, dar a protestat
deosebit, prin g
Rînd pe rînd însă acestea
VIDRA, de DUDUCA MA- au eşuat, datorită opozi­ dihni pînă nu le vor cîş- cu vehemenţă împotriva rJtă pentru dive-
Privită in zarea veacu­ caţla monumentalului. In­ MUCA, modele ale genu­ ţiei guvernului şi a Gurţii tiga". Românii din Tran­ procesului şi a sentinţei, fineţea ornament
rovtarul“, „sur’
lui trecut, azi, la 150 de tr-adevăr, cercetind un lui, a căror exemplaritate habsburgice din Viena, silvania salutau cu entu­ mobilizaid cititorii români „Streini“. Trei,
(ionat că nsenu
ani de la naşterea sa, sta­ iapt, Haşdeu procedează s-a păstrat neveştejită. refuzîndu-se astfel româ­ ziasm înfăptuirea actului la noi eforturi, la conti­ poziţii au devei
tura lui Bogdan Petriceicu din aproape in aproape, Erudit şi poliglot, drama­ nilor unul din cele mai unirii prin dubla alegere nuarea luptei în vederea începutul iul 19;
Haşdeu se detaşează net, neliind mulţumit decit a- turg, prozator şi poet, is­ puternice mijloace pentru a lui Alexandru loan satisfacerii depline a drep­ ţionalo Ia căite
impunătoare şi stranie, tunci cind reuşeşte să fo­ toric, arhivist, paleograf, promovarea culturii şi a Cuza. Ea a g ă z d u i t turilor lor legitime. O a- deocamdată, o
bilunară.
printre reprezentanţii ge­ reze pină la izvoare, pină genealog, lingvist, lexico­ conştiinţei sale naţionale. în coloanele sale valo­ titudine energică a luat
neraţiei romantice. A fă­ la „finline", cum zice el, graf, autor de ipoteze şi „Gazeta Transilvaniei" a roase articole, semna „Gazeta Transilvaniei" îm­ ea vin iie <w
r
cut parte din stirpea mari­ expunindu-şi apoi rezul­ teorii îndrăzneţe dintre ca­ fost cea dintîi foaie poli­ te de personalităţi ştiinţi­ potriva proiectelor de le­ pînd de Ieri, de.'
Pcştcana s-a c (
lor erudiţi, a enciclopediş- tatele iscodirii in construc­ re unele au rămas vala­ tică a românilor transil­ fice' şi culturale din toate ge şcolară din 1907, scriind scoaterea şl livra
tilor, iamilie spirituală în­ ţii monografice, exhausti­ bile pină azi, editor de văneni, cel dintîi organ de provinciile româneşti, pri­ că „Istoria neamului nos­ lor de o zi pe
temeiată la noi de Dimi- ve, copleşitoare prin mo­ texte vechi şi de reviste presă românesc din Impe­ vitoare la originea po­ tru, toate tradiţiile' şi în­ podăriile popii»,
trie Cantemir şi continua­ numentalitatea lor. Unele noi, patriot pasionat, emi­ riul austriac. A apărut mai porului român, tradiţiile treaga noastră valoare de prima serie s-a
tă cu Heliade Rădulescu, dintre acestea au rămas namente romantic, tem­ întîi sub titlul „Gazeta de sale istorice, omogenita- popor conştient de rolul 10 000 pul de (
mînd ca în ac
Odobescu şi - de ce nu ? fatalmente neterminate, perament polemic şi ar­ Transilvania" — pînă în său în mijlocul societăţii, să fie scoase »
- Eminescu, pe care o su­ dent, nescutit de erori o- 1849 —, iar primul ei re­ 150 DE ANI va rămâne şi mai departe toarele serii, ct
zează 50 000 pui.
perficială cunoaştere ns-a meneşti şi de himerice ră­ dactor a fost George Ba- izvor viu de însufleţire,
obişnuit să-i considerăm Z<cvT<<.vi- tăciri, dar întotdeauna de riţiu. Prin atragerea cercu­ DE LA APARIŢIE de gînduri nobile, de vor­ 13 ADRESA
doar Poetul prin excelen­ bună-credinţă, Haşdeu a rilor înaintate din întrea­ be cinstite şi de fapte Sistematizarea zo>’
zilor Moţilor
ţă. încă din adolescenţă HSC m m iritat mereu mediocrităţile ga ţară, „Gazeta Transil­ tea limbii române, aflîn- mari". din Deva a afe
Haşdeu era animat de şi a exaltat entuziaştii, a vaniei" capătă din primul du-se întotdeauna în pri­ La împlinirea a 150 de clădirea Inspci
acei demon al iscodirii, al depăşind puterile unei stirnit adversităţi şi admi­ moment un profil general mele î-înduri ale luptei ani de la apariţia „Gaze­ silvic, şi astfel,
instituţie a treb
cercetării şi cunoaşterii, vieţi de om, dar ce Im­ raţii, a cunoscut glorii şi românesc. Deşi cu multe pentru unificarea politică tei Transilvaniei", presa mute sediul, car
care l-a purtai apoi o via­ portanţă mai are aceasta căderi, sfîrşind prin a se imperfecţiuni, inerente pe­ deplină a românilor. din ţara noastră — conti­ in prezent în
ţă întreagă pe cele mai cind, atit cit sînt, ele au Impune ca una dintre rioadei de pionierat, „Ga­ „Cauza ostaşului român nuatoare a aspiraţiilor, a fostă sediu al I
dcrli •
’ şi vii
diverse şi nestrăbătute te­ deschis drumuri noi, au marcantele personalităţi zeta Transilvaniei" trece — scria în iunie 1877 „Ga­ idealurilor de libertate şi strada '
ritorii ale spiritului. „Mie fertilizat gindiri, au instau­ ale veacului trecut. In so­ de la prima sa fază de zeta Transilvaniei" — e o dreptate, de unitate şi in­ strada coţilor,
unuia — mărturisea el — rat rigorile cercetării ştiin- lul acelui veac a lăsat o organ informativ, la cea cauză generală română; dependenţă pentru care din urmă s-a
ea la parterul i
îmi place mai. ales a mă ţilice, infăţişindu-ni-se azi brazdă ciclopică a cărei de publicaţie cu o pronun­ victoria lui e a întregii au militat de-a lungul de pe strada 20
îndruma pe căi nestrăbă­ asemenea acelei fantaste fertilitate este unanim re­ ţată atitudine, cuprinzînd naţiuni, fie aceea risipită vremii atîtea publicaţii —
tute". Mai mult decit o catedrale a tumultuosului cunoscută dar incă nici tot mai multe articole cu în oricare parte a lumii". este azi o oglindă a ma­
„plăcere", a lost aceasta Caudi, care a rămas una azi deplin cunoscută. Haş­ caracter politic, cultural „Dorinţele cele mai fier­ rilor prefaceri revoluţio­ Cinema
vocaţia unui temperament dintre minunile Spaniei. deu oferă incă teritorii ne­ şi economic. Ea devine o binţi ale' fraţilor noştri de nare care se petrec necon­
romantic. Mircca Ellade, Cel puţin CUVENTE DEN cercetate. Explorarea siste­ tribună înaintată de luptă dincoace de Garpaţi vă a- tenit sub ochii noştri în
DEVA:
Trenu
alt savant din stirpea eru­ BÂTRÎN'l, ISTORIA CRITI-" matică, ştiinţifică a operei împotriva vechii orinduiiri, companiază. Dea cerul ca procesul transpunerii în — seriile I-II
diţilor culturii româneşti, CĂ A ROMÂNILOR si ETY- sale a început cu adevărat de afirmare viguroasă a să se împlinească profeţia viaţă a cutezătoarelor pro­ Profesorul dlstrr
cei care, nu intîmplător, a MOLOCICUM MÂCNUM abia in ultimele două de­ ideii de unitate a poporu­ bardului naţional şi înain­ grame stabilite de partid HUNEDOARA :
lost primul editor avizai ROMANIAE, cei trei mari cenii şi e de presupus că lui român. tea stindardelor voastre pentru actualul cincinal şi acolo sus mă
(Modern — A)
şi competent al operei lui piloni ai operei sale, au ne rezervă încă semnifica­ „Gazeta Transilvaniei", învingătoare... să cînte li­ pentru acest sfîr.şit de faptă şl răspla
Haşdeu, spunea că aceas­ rămas şi vor rămine peste ţii nerelevate. alături do alte publicaţii, bertatea pe meleagurile veac şi de mileniu, făcând dorn — VŢt .1
ta se defineşte prin ispi­ veac tot atitea minuni ale â militat pentru dezvolta­ dunărene". „Gazeta Tran­ ca paginile sale să devină şl' jandarme. iţei
ta originarului şi prin vo- culturii româneşti. Ca să RADU CIOBANU rea culturii naţionale uni- silvaniei" făcea apel la o vibrantă tribună de a- căra); PETKOŞ
tare, pentru afirmarea fiecare persoană să conti­ firmare a cuvîntului parti­ curi In inimă
dreptului sacru al poporu­ nue acţiunea de ajutorare dului, de promovare a Căpitanul vasul
lerin“ (7 Noiem
FILMUL - OGLINDĂ VIE A ISTORIEI lui, pentru o patrie uni­ a armatei române, căci, noului, de luptă pentru nonimul veneţi
Oaspeţi dragi în jude­ tă şi suverană, pentru e- scria ziarul luînd atitudi­ mobilizarea,..şi unirea efor­ rea); LUPENI:
rul invincibil (
NEAMULUI NOSTRU ţul nostru: crislea Zalu — manciparea. socială a ro­ ne contra măsurilor între­ turilor întregului popor în VULCAN : Rio
pianist concertist, pro­ mânilor. în faţa amenin­ prinse de autorităţi, „iu­ opera de edificare a noii
I-II
Memorie afectivă a is- personificare izbutită de fesor la conservatorul ţării intervenţiei trupelor birea .şi-legătura de sînge Românii. seriile LONEA:
rul);
„Ciprian
rorumbescu“
' arici, filmul întreţine me- George Motoi, Horea — Bucureşti. ţariste în Principate pen­ nu se dizolvă dccît odată Prof. lOACHIM LAZĂR rese pentru şt
eu vie amintirea unui Ire- Ovidiu luliu Moldovan, (Minerul); Al
:ut exemplar repovestind, Tudor — neuitatul Emarfoil Cele mai bune
cu Stan şi lir
■u forţa impactului său Pctruţ, Alexandru. Toan „ÎN SPRIJINUL FORMAŢIILOR ARTISTICE cltorese); urtIC
■moţional, aprinderea ma­ Cuza — Florin Piersic. truia' ■ i sepie
(Re
vada:
cilor entuziasme ale atî- Dramaticele evenimente DE AMATORI" BRAD: Omul ■
or vremi şi generaţii. ale anului 1848 formează Din dorinţa de a veni pentru spectacole literare, mie (Steaua ro
Ambiţia onorantă a ci- substanţa epică a filmelor în ajutorul celor ce con­ brigăzi artistice, piese de IÎAŞTIE : Pă
lematografiei româneşti „La răscrucea marilor tribuie, cu competenţă şi teatru, librete de dans te­ fagi (Patria);
lui Barbă Neaj
■ste constituirea unei epo­ furtuni" şi „Munţii în flă­ dăruire, la activitatea for­ matic, studii de artă popu­ căra); GEOA
pei naţionale. Începînd cu cări", diptic scris de Pe­ maţiilor artistice, recent a lară si folclor muzical, cu Rond de noapi
.Independenţa României", tre SălcudCanu şi regizat apărut un nou număr (al exemplificări practice. do cultură);
continuînd cu „Valurile do Mircea Moldovan. Pri­ cincilea) din Caietul me­ Utilitatea acestui nou Desculţ în pan
BRAZI : Pe at
Dunării" şi ajungînd la mul este dedicat Revolu­ todologic „în sprijinul for­ caiet metodologic este deo­ tulul — sei
mai recentul „Noi cei din ţiei din Ţara Românească maţiilor artistice de ama­ sebită acum, cînd ne aflăm SIMBRIA : Cot:
linia înlîi", genul istoric şi are în' prim-plan per­ tori". în etapa de masă a celei eunsă (Mureşul
Cucoana Chirii
s-a constituit într-o nobi­ sonalitatea lui Nicolae Editat' de Comitetul ju­ de-a VII-a ediţii a Festi­ na).
lă tradiţie a filmului ro­ Bălceseu, ideologul între­ deţean de cultură şi edu­ valului naţional „Cîntarea
mânesc. Dacă istoria con­ gii mişcări paşoptiste, iar caţie socialistă Hunedoara, României", cînd formaţii­
stituirii statului dac şi a „Munţii în flăcări" se con­ prin Centrul de îndruma­ le îşi reîmprospătează re­
formării poporului român centrează asupra Revolu­ re a creaţiei populare şi pertoriul în vederea vii­
a fost evocată în „Burc- ţiei din Transilvania şi a a mişcării artistice de ma­ toarelor confruntări artis­
bista", „Dacii" şi „Colum­ eroului ei — Avram lan- să, prezentul caiet conţine tice. Rezultatele tr
na", primul şi al doilea cu. Figurile celor doi re­ materiale literare diverse La realizarea artistică a 11 marţi o 1988
război mondial au intrat voluţionari îşi află adevă­ care pot constitui viitoare acestui caiet o contribuţie Extr. I : 89,
într-o impresionantă fii- ' rata dimensiune, monu­ programe artistice valo­ substanţială .şi-au adus-o 30, 55, 81, 53, 1
n-a
a
Extr.
mograîie a devotamentu­ mentala lor dimensiune, roase. ‘ Eugen Evu, George Ţăr- 82, 77, 27, 26,
lui, sacrificiului şi erois­ doar pe fundalul creat de Multe dintre textele pre­ nea, Mya Goschler, Geor­ Fond total d(
mului memorabil punctată masele populare . devenite, zentate în caiet sînt crea­ ge Negraru, Daniel Tei, 80S 910 lei. din
de „Ecaterina Teodoroiu", ele însele, personaje de ţiile membrilor cenacluri­ Dumitru Dem Ionaşcu, loi, report
„Prin cenuşa imperiului", film. lor literax-e din judeţ, spe­ Dumitru I-Iurubă, Elena ria 1.
„Bătălia din umbră", „în­ Principala virtute- a a- Cronica discului cializate pe genuri artis­ Tripa, Maria Ioniţă, Elena
toarcerea din iad", „Ziua cestor pelicule dedicate tice: teatru, montaje lite­ Bărboni, Mihai Miron, E-
Z", „Emisia continuă", perioadei istorice de re­ L U C R Ă R I C A M E R A L E rare, brigăzi artistice. lena Secoşan, Gorncliu Vreme,
„Porţile albastre ale ora­ naştere naţională este cla­ Materialele artistme sînt Bogariu, şi, nu în ultimul
şului" şi „Atunci l-am con­ ritatea enunţurilor. Idei­ S-au împlinit — la acest, tul pentru corn şi cvintet structurate pe 7 secţiuni rînd, graficianul Marcel
damnat pe toţi la moarte". le sînt ilustrate prin sce­ început de martie — 11 de coarde, în Fa major, publicate în ordine: mon­ Breileanu, autorul unei Pentru azi :
Dominanta acestor opere ne din timpul revoluţiei, ani de cînd muzica româ­ op. 10" şi „Şapte preludii taje literare, creaţie poe­ frumoase coperte, într-un fi in general i
rul i. -ros. Vi
este evocarea patriotismu­ . prilej de a ¡se rosti pe e- nească a pierdut pe tână­ pentru piano-solo". Aceste tică a unor membri ai ce­ desing semnificativ pen­ precîptĂţii sla
lui fierbinte, a spiritului cran tezele de acut. interes rul pianist şi compozitor opusuri în care sînt folo­ naclurilor hunedorene, bi­ tru conţinutul caietului. ceput, mal ale
mfi dc nlnsoar
revoluţionar şi a acţiunii social şi naţional ale pa­ cu sclipiri de geniu Tudor site şi mijloacele caracte­ bliografie de recomandare Prof. MARCEL LAPTES povlţă şi plot
■ înflăcărate pentru apăra­ şoptiştilor: libertate di­ Dumitrescu (n. 1957) ristice romantismului de va sufla slab p
rea fiinţei naţionale, a in­ năuntru şi din afară, abo­ îşi începuse studiile mu­ fază tîrzie, precum şi u- derat din su
tegrităţii, independenţei şi lirea privilegiilor şi îm­ zicale la vîrsta de 4 ani, nele nuanţe expresioniste, Temperaturile
vor
fi
cupi
suveranităţii patriei. proprietărirea ţăranilor, cu tatăl său, compozito­ se remarcă prin sonorităţi E X P O Z I Ţ I E minus 2 şi pli
De-a lungul anilor, cine­ independenţa şi unitatea rul Gheorghe Dumitrescu, inedite, printr-o construc­ La Galeriile de artă de pe bulevardul Decebal din iar cele raa
matografia noastră şi-a naţională, egalitatea indi­ apoi a continuat arta pia­ ţie perfect echilibrată, Deva s-a deschis expoziţia de pictură, sculptură, gra­ plus 3 şi 8 gr.
propus programatic să se vizilor .şi popoarelor. Din­ nului cu renumiţii profe­ printr-o impresionantă fan­ fică, artă aplicativă şi vestimentaţie, cu lucrări ale Ea munte :
apropie de marile perso­ tre actori se detaşează ca sori Lidia Cristian, Gheor­ tezie armonică şi timbrală membrilor Filialei Deva-Petro.şani a U.A.P. Expozi­ fi închisă. Ce
naje ale istoriei românilor. o prezenţă convingătoare ghe Halmoş, Cella Dela- îmbinată cu o infinită sen­ ţia suscită interesul publicului prin aria investiga­ rit. Vor căc!
slabe.
Să' ne amintim: Burebis- Vlad Rădescu, interpretul vrancea -şi Dan Grigore. sibilitate. Plecarea prema­ ţiilor artistice vizibil accentuate de metaforă, prin moderat, Vînlul
di
ta — interpretat de Geor- statuarului Avram Iancu. Personalitatea sa, în care tură din viaţă l-a împie­ sensurile poetice ale demersului pictural şi sculptu­ vestic, cu 1
ge Constantin, Deccbal — Văzînd sau revăzînd a- geniul şi munca neîntre­ dicat pe. tînărul artist să ral, prin gamele cromatice cu alternanţe de lumini izolate pînă !
jucat de neuitatul Amza ceste filme, pentru fiecare ruptă se îmbinau într-o ofere muzicii româneşti a- şi umbre. Universul florilor, peisajului, naturii sta­ oră din sud ş
cal se va pro
Pellea, Vlad Ţepeş — în spectator există momente minunată .şi rar întâlnită devărata valoare a talen­ tice, readuce în atenţie teritoriul propriu de expri­ care va depun
variantele ' interpretative de retrăire, prin emoţie sinteză s-a materializat în tului său componistic. Cu mare al artiştilor plastici hunedoreni, iar grafica, arta (Meteorolog i
date do Ştefan Sileanu şi artistică, a dramatismului succesele obţinute ca pia­ toate acestea, el va trăi aplicativă, vestimentaţia se armonizează într-un spa­ 1. VrnsgyaU).
Vlrgil Ogăşanu, Mihai Vi­ istoriei noastre de ieri şi nist la cîteva concursuri mereu prin creaţiile sale ţiu al frumosului şi esteticului pe care îl dorim în
teazul — Amza Pellea şi a entuziasmului celei con­ internaţionale. originale, .pline do elan ti­ casele noastre, cu atît mai mult cu cîi. actuala expo­ »III:
Victor Rebengiuc, Ştefan temporane. Discul recomandat as­ neresc. ziţie — purtând genericul „Tîrg de primăvară" — este
cel Mare — Gh. Cozorici, tăzi cuprinde cîteva din o expoziţie cu vînzare.
Lăpuşneanu — magistrală VERONICA PAL.ADE compoziţiile sale: „Sexte­ Prof. ELENA TĂMÂŞAN