Page 44 - Drumul_socialismului_1988_03
P. 44
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 429 • SIMBÄTÄ, 12 MARTIE 1988
Vizita oficială de prietenie a tovarăşului
Mae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa
25 DE ANI - FĂRĂ
CEA MAI VECHE ROATA
PERMIS
Elena Ceauşescu, în Republica Guineea arheologice efectuate in Un locuitor al oraşulu :
cursul
In
săpături
unor
Elveţia, pe malul lacului Verden (R.F. Germania) a
Neuchâtel a fost descope stabilit un record ce nu
ÎNTILNIRE PROTOCOLARĂ în timpul bafichetului, sebită atenţie şi subliniate rită cea moi veche roată éste înregistrat in „Guin-
desfăşurat într-o atmosferă cu . aplauze de cei pre-
din Europa. S-a constatat ness Book". Timp de 25 de
Preşedintele Nicolae care se confruntă omeni cordială, prietenească, cei fost intonate imnu . că ea a ¡ost „meşterită" ani, el a condus automo
Ceauşescu şi tovarăşa rea, subliniindu-se ne doi şefi de stat au rostit rile de stat ale României cu 2 500 de ani înaintea bilul fără nici o observa
Elena Ceauşescu s-au în- cesitatea ca acestea să erei noastre, avind deci o ţie sau amendă din par
tîlnit, vineri după-amiază, fie soluţionate, cu partici toasturi, urmărite cu deo- şi Guineei. „virstâ" de... 45 de secole. tea organelor de circula
CU Lansana Conte, pre parea şi în interesul po Piesele care formează stră ţie. Nu în asta constă
şedintele Comitetului Mi poarelor, pentru a se a- SOSIREA LA CONAKRY vechea roată sînt din ar insă recordul...
litar de Redresare Naţio sigura cu forţe unite pa ţar, iar şfpcile ce unesc Un control de rutină, e-
nală, preşedintele Repu cea, progresul, dezvolta (Urmare din pag. 1} a e r o g ă r i i , preşedinţii componentele — din lemn fectuat de oamenii ae or
blicii Guineea. rea liberă, independentă, Nicolae Ceauşescu şi Lan de frasin. Pentru îmbi dine, s-a soldat cu un bi
In acest cadru, cei doi suverană a tuturor na sana Conte, tovarăşa Elena narea lor au fost folosite lanţ trist pentru şoferul
şefi de stat au avut con ţiunilor. edificarea unei pinîndu-i cu entuziasm, Ceauşescu şi doamna Hen orificii şi crestături in for cu pricina - deferirea sc
vorbiri într-o atmosferă lumi mai bune şi mai cu sentimente de aleasă mă de coadă de rindu- in justiţie şi o amendă
de stimă şi înţelegere re drepte. Un loc aparte l-a stimă şi preţuire. riette Conte s-au îndrep nică. Roata s-a păstrai de 600 mărci, pentru con
ciprocă consacrate actuali ocupat problemele • pri La aeroport, preşedintele tat spre capitală, de-a aproape intactă, doar o ducerea maşinii... fără
tăţii internaţionale. vind Africa şi activitatea Nicolae Ceauşescu şi tova lungul str/izilor străbătute mică parte fiind distrusă permis, instanţa nu a fost
S-au trecut în revistă o organizaţiei Unităţii Afri răşa Elena Ceauşescu au un mare număr de cetă de foc. impresionată nici de fap
serie de probleme cu cane. fost întîmpinaţi cu multă ţeni salutînd, cu multă căl tul că, timp de un sfert
cordialitate de preşedinte dură, pe solii poporului de veac, „şoferul“ a con
ÎNCEPEREA CONVORBIRILOR OFICIALE le Comitetului Militar de român. DELICTE PRIN COMPUTER dus doar cu mina stingă,
Redresare Naţională, pre T o v a r ă ş u l Nicolae dreapta pierzîndu-şi-o in-
{Urmare din pag. 1} şi în alte sfere de activi şedintele Republicii Gui Ceauşescu şi t o v a r ă ş a tr-un accident din tinereţe.
tate este în interesul şi neea, Lansana Conte, şi Elena Ceauşescu au răs Furturile prin computer ,,Deci nu voi mai ti util"
Preşedintele Nicolae spre binele ambelor ţări doamna Henriette Conte, puns cu prietenie manifes au înregistrat o creştere - au fost ultimele cuvinte
Ceauşescu a exprimat şi popoare, al cauzei ge care le-au adresat calde tărilor locuitorilor oraşu alarmantă în ultima vre rostite in faţa instanţei
convingerea că înţelegerile nerale a păcii, înţelege urări de bun venit pe lui. me in ţările occidentale. de către^acuzatul in vîrstă
la care se va ajunge cu rii şi cooperării interna pămîntul guineez. Astfel, s-a stabilit pe ba de 63 de ani. El era un
acest prilej vor contribui ţionale. în continuarea ceremo La reşedinţă, tovarăşul ză de date că, in 1986, ajutor greu de înlocuit
la întărirea în continuare P r e ş e d i n ţ i i Nicolae niei au fost intonate im Nicolae Ceauşescu şi tova autorităţile ¡udiciare din pentru fiul său, căruia i-a
a relaţiilor de prietenie Ceauşescu şi Lansana Conte nurile de stat ale Româ răşa Elena Ceauşescu s-au R.F.G., de exemplu, au fost mulţi ani „tractorist"
şi colaborare româno — au însărcinat pe membrii niei şi Guineei, în timp ce întreţinut, într-o atmosfe cercetat 500 de cazuri de
guineeze. celor două delegaţii să în somn de salut au fost ră cordială, cu preşedintele delicte săvirşite cu ajuto şi „combainei".
Sub semnul dorinţei co- analizeze căile pentru ex trase 21 salve de artilerie. Lansana Conte şi doamna rul computerelor. Pierde
munfe de a da un conţi tinderea în continuare a Cei doi preşedinţi au tre Henriette Conte. rile provocate de acestea „DICŢIONARUL MEDICAL
nut tot mai bogat conlu colaborării, în concordanţă cut în revistă garda de Cei doi preşedinţi şi-au | s-au ridicat la 15 miliarde IN PATRU PĂRŢI"
crării dintre România şi cu cerinţele şi programele onoare. manifestat convingerea că mărci vest-germane.
Guineea, preşedinţii Nicolae de dezvoltare ale celor Preşedintele Nicolae vizita va deschide noi La editura ştiinţifică şi
Ceauşescu şi Lansana Ceauşescu şi tovarăşa perspective dezvoltării re Specialiştii afirmă că a- tehnică din Shanghai a
Conte au avut un. prim două ţări, de progres eco Elena Ceauşescu au fost cest gen de delicte vi fost publicat „Dicţionarul
Schimb de păreri în legă nomic şi social al popoa apoi salutaţi cu deosebită laţiilor de prietenie şi co zează, nu de puţine ori,
relor român, şi guineez, laborare dintre cele două şi spionajul economic in medical in patru părţi" -
tură cu perspectivele dez- şi care să asigure, totoda consideraţie de membrii tre firme concurente. Unul lucrare de referinţă a me
»oltării raporturilor din tă, o conlucrare fructuoasă conducerii Republicii Gui ţări şi popoare, în inte din cinci cazuri investiga dicinii tibetane datind din
tre cele două ţări cores-. neea şi ai guvernului. resul reciproc al cauzei te constituie o acţiune de secolul a! VHI-lea e.n.
pun^ător ■ posibilităţilor pe plan internaţional în După o scurtă oprire în păcii şi cooperării inter sabotaj prin distrugerea Dicţionarul cuprinde ca
actuale. direcţia soluţionării pro Salonul de onoare al naţionale. de date prelucrate sau de pitole de psihologie, pato
S-a apreciat că promo blemelor complexe ale PLECAREA DIN MONROVIA echipament. Se estimează logia, diagnoză şi trata
varea susţinută a conlu lumii. că, in fapt. Intre 80 şi ment, precum şi numeroa
crării romăno—guineeze pe Convorbirile se desfă (Urmare din pag. 1) şedinţele Liberiei a adre 99 la sută din infracţiu se reţele medicale — in
plan politic, economic, şoară într-o atmosferă de sat calde urări de drum nile prin computer nu formează agenţia China
tehnico-ştiinţific, cultural stimă şi prietenie. cerii liberiene, precum şi bun tovarăşului Nicolae sînt depistate. Nouă.
de şefii misiunilor diplo Ceauşescu şi tovarăşei
BANCHET OFICIAL matice, de un mare nu Elena Ceauşescu, cei doi
măr de cetăţeni din capita şefi de stat exprimînd, şi
In onoarea tovarăşului cial, la Palatul Naţiuni la ţării. cu acest prilej, satisfacţia
Nicolae Ceauşescu, pre lor, de către preşedintele Onoruri militare au fost pentru întîlrrirea şi con GRUPUL ÎNTREPRINDERILOR
şedintele Republicii So Comitetului Militar de prezentate de companii vorbirile avute, convinge
cialiste România, şi a to- Redresare Naţională, pre reprezentînd toate arme rea că dialogul la nivel DE GOSPODĂRIE COMUNALĂ
le. Au fost intonate im
\’arăşei Elena Ceauşescu şedintele Republicii Gui
nurile de stat ale celor înalt va da un nou impuls Şl LOCATIVĂ
a fost oferit,- vineri, 11 neea, Lansana Conte, şi două ţări. raporturilor româno —
martie, un banchet ofi- doamna Henriette Conte. La scara avionului, pre- liberiene. SECŢIA APĂ, CANAL, TERMOFICARE
D E V A
Aduce la cunoştinţa consumatorilor de
apă din municipiul Deva şi oraşul Călan,
că în data de 14 martie 1988, se va sista
date de un 'numeros pu te numai iniţiative din lor „contras" au anunţat
blic. partea marilor puteri 1 '. că s-a ajuns la un acord furnizarea apei potabile între orele 7,00 —
¡JüSSgaj au Cu foşt prilejul manifestării, „Noi înşine trebuie să ini privind a reluarea, la di 17,00, pentru lucrări la obiective noi de
21
martie,
negocierilor
ţiem acţiuni care să con
şi
viaţa
evocate
personalitatea etnomuzico- tribuie la destinderea din recte vizind încetarea fo investiţii executate de T.A.G.C.M. Deva şi
loguiui român Constantin Europa“, a spus el, în faţa cului şi realizarea recon
■ VARŞOVIA. - La
Varşovia s-au încheiat lu Bfăiloiu şi lansată o nouă reprezentanţilor statelor cilierii naţionale în Nica alte unităţi.
ediţie discografică cu în membre alo consiliului ragua — transmit agenţiile
crările primei şedinţe a nordic. Prensa Latina şi IPS. Ne
sesiunii de primăvară a registrări făcute de acest
cercetător al folclorului La rin-dul său, primu-l- gocierile var avea loc in
Seimului R.P. Polone.
românesc şi colaboratorii ministru ol Norvegiei, Gro localitatea de frontieră ni-
Deputaţii au dezbătut săi. Harlem Brundtland, s-a caraguană Sapoa. ÎNTREPRINDEREA DE REŢELE
şi adoptat informarea gu pronunţat pentru o schim
vernului cu privire la di H ANKARA. - Intr-o bare a climatului politic Bl BONN. — Potrivit de
recţiile fundamentale ale declaraţie rostită în parla în Eorupa, caro să des claraţiei unui grup de ac ENERGETICE D E V A
politicii externe a Poloniei. mentul ţării, primul-minis- chidă noi posibilităţi de ţiune af şomerilor din lan
Seimul a adoptat o ho- tru al Turciei, Turgut Ozal, cooperare între ţările con dul vest-german Baden - ÎNCADREAZĂ IMEDIAT
tărîre în această proble a cerut concetăţenilor săi tinentului. Wurttemberg cu privire la
mă. Forul legislativ a a- să contribuie mai substan situaţia economică, şome • un zidar.
doptat, totodată, unele ţial la depăşirea dificul ■ ROMA. - La Roma rii din R.F.G., al căror
modificări ale legii cu pri tăţilor economice şi finan a luat sfîrşit conferinţa număr este in continuă
vire la alegerile în orga Organizaţiei Maritime In creştere, beneficiază de Persoanele interesate se pot adresa
nele locale ale puterii de ciare cu care se con ternaţionale, la care au ajutoare tot mai limitate.
stat, a examinat alte pro fruntă ţara. El a subliniat luat parte delegaţi din 76 Declaraţia, citată de la I.R.E. Deva, biroul P.O.P.I.R., telefon
bleme de interes naţio că sînt necesare o serie de ţări membre. Partici
de măsuri de economisire agenţia ADN, relevă că 15750, interior 121.
nal — informează agenţia panţii au adoptat textul din 1982 numărul şomeri
PAP. din partea populaţiei şi ■ unei convenţii internaţio lor înregistraţi oficial în
ajustări în privinţa rit nale privind combaterea
® BERNA. - La Gene mului de creştere econo terorismului maritim şi R.F.G. a crescut de la 1,8
va au fost inaugurate „Săp- mică. s-au pronunţat pentru ex milioane la 2,5 milioane,
tăminile muzicii populare tinderea cooperării în la care se adaugă încă T.C.M.M. A.G. - S.U.T. DEVA
româneşti". OSLO. - Fostul prim- vederea prevenirii unor 1,5 milioane persoane ne
ministru al Danemarcei, acte care să afecteze se înregistrate pe listele de
La Muzeul de Etnogra Î N C A D R E A Z Ă
fie din acest oraş a fost Anker Joergensen şi-a ex- curitatea navigaţiei — şomaj.
prezentată o expunere pe primat speranţa in noi menţionează agenţia TASS. ® buldozerist, categ. 3-6.
teme etnomuzicologice, iar paşi in direcţia eliminării
g| MANAGUA. - La
o formaţie artistică a in armelor nucleare şi redu Managua, guvernul sandi- Solicitanţii se vor prezenta la sediul
terpretat melodii populare cerii pericolului de război nist şi, in paralel, la San
româneşti, călduros aplau- nuclear. „Să nu se aştep Jose, reprezentanţii forţe unităţii, str. E. Gojdu, nr. 79.
COLEGIUL DE REDACŢIE: Sabin Cerbu, Ion Ciocleî, Dumitru Gheonea, Tiberiu fstrate (redactor şef). Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob | 44065 I
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA! 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane! 11275, 12157, 11585. Telex s 72288. TIPARUL! Tipografia Deva, str. 23 August nr. 275.
