Page 45 - Drumul_socialismului_1988_03
P. 45
Vizita oficială de prieieme
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂI-
c C a tovarăşului Nicolae Ceauşescu,
împreună cu tovarăşa
----- _^1_-=4ä®kü«oo»m!
l O C I A L I S M U t D I
Elena Ceauşescu, în Republica Guineea
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢE AN HUNEDOARA AL P.C. ÎNCHEIEREA CONVORBIRILOR OFICIALE
SI Al C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N Sîmbătă, 12 martie în ceea ce priveşte situa lul şi răspunderile ce Ia
s-au încheiat convorbirile ţia internaţională actuală, revin impunînd cu nece
oficiale dintre preşedintele s-a subliniat că probleme sitate • întărirea solidarită
ţii, unirea eforturilor lor.
Anul XL, nr. 9 430 DUMINICA, 13 MARTIE 1988 4 pagini - 50 bani Republicii Socialiste Româ le complexe cu care se A fost relevată necesi
confruntă
omenirea
re-
tovarăşul
nia,
Nicolae
Ceauşescu, şi preşedintele clamă'participarea activă la tatea unirii eforturilor tu
Comitetului Militar de rezolvarea lor în condi turor popoarelor, ale for
Hotărlrlle Conferinţei Naţionale a partidului-program de muitGă Redresare Naţională, pre ţii de deplină egalitate a ţelor progresiste de pretu
tindeni în *lupta pentru o-
tuturor statelor şi, îndeo
şedintele Republicii Gui
şi de luptă ai comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii neea, general Lansana sebi, a celor mici şi mij prirea cursului periculos
al evenimentelor, pentru
locii, a ţărilor în curs de
Conte.
în cadrul ultimei runde dezvoltare şl nealiniate, care promovarea păcii, înţele
Asigurarea bazei tehnico-materiale — condiţie de convorbiri au fost a- constituie marea majorita gerii şi colaborării intre
naţiuni.
tea naţiunilor lumii şi sînt
bordate probleme actuale
ale vieţii internaţionale şi direct interesate într-o
politică de pace, de in
hotărîtoare a realizării sarcinilor de plan ale ridicării pe un plan dependenţă şi largă coo
a
superior
colaborării
româno—guineeze. perare internaţională, ro (Continuare in pag. a 4-a)
în Raportul prezentat la şi o decadă din acest an
Conferinţa Naţională a Interviu cu şi din documentările noas SEMNAREA COMUNICATULUI COMUN
' partidului din decembrie ing. IOAN DEAC, tre în întreprinderi şi pe
1987, precum şi în cadruj directorul B.J.A.T.M. Deva şantiere am reţinut că
altor forumuri ale demo lipsesc unele materiale ca După încheierea con seara, în cadrul unei ce subliniat, cu acest prilej,
craţiei noastre socialiste, to le contractate cele nece re grevează asupra înde vorbirilor oficiale, tovară remonii, Comunicatul co importanţa deosebită a
varăşul Nicolae Ceauşescu sare pentru derularea nor plinirii sarcinilor de plan. şul Nicolae Ceauşescu, pre mun româno—guineez. documentului semnat, care
a subliniat necesitatea mală a producţiei. — Cunoaştem bine aces şedintele Republicii Socia La ceremonie a partici
creşterii răspunderii co — Aşa cum se cunoaş te situaţii şi cu regret tre liste România, şi general pat t o v a r ă ş a Elena deschide largi perspective
lectivelor de oameni ai te, unitatea noastră — ca buie să recunoaştem că nu Lansana Conte, preşedin Ceauşescu. dezvoltării în continuare
muncii — în .calitatea lor toate cele similare din ţa reuşim să-i determinăm pe Au fost prezenţi mem a prieteniei şi colaborării
de producători şi proprie ră — mijloceşte colabora unii furnizori să-şi respec tele Comitetului Militar de brii celor două delegaţii dintre România şi Guineea,
tari — pentru administra rea între producătorii de te obligaţiile asumate. Redresare Naţională, pre
rea unei părţi a avuţiei materiale şi beneficiarii Sînt probleme cu livrările şedintele Republicii Gui participante la convorbiri. dintre popoarele celor
generale a naţiunii încre acestora, în baza contrac în structură a unor profi- neea, au semnat, sîmbătă Cei doi ţări.
dinţate lor spre folosinţă, telor încheiate între cele le uşoare de la Iaşi, table
pentru gospodărirea şi fo două părţi, prin interme de la Galaţi, surse de
losirea cu maximă atenţie diul organismelor superi lumină de la Tîrgovişte,
ă -valorilor materiale uti oare de specialitate şi de diferite lacuri şi vopsele
lizate în circuitul produc sinteză. Sigur, resursele etc — la care coordonato
tiv. De asemenea, au fost şi trebuinţele se stabilesc rii de balanţă nu au de
accentuate în repetate rîn- de pe un an pe altul, spe finitivat nici pînă acum
duri imperativele perfec cificaţiile se depun, de a- cotele pe beneficiari. .
ţionării sistemului aprovi semeneap înaintea începe — Care este colaborarea
zionării tehnico-materiale rii anului economic, iar B.J.A.T.M. Deva cu unită
a unităţilor economice — noi ne străduim, pe cît ţile producătoare şi bene
parametru esenţial al în putem, să impulsionăm ficiare din judeţul nostru ?
deplinirii prevederilor de expedierea şi ajungerea la — în general conlucrăm
plan, .al ritmicităţii pro- timp a. materialelor la cei bine. Totuşi, la unii con
- ducţiei. şi calităţii produ care le aşteapă. Uneori ducători găsim mai greu
selor. apar divergenţe între fur înţelegere privind onora
— Vă rugăm, tovarăşe nizori şi beneficiari, ca rea contractelor sau pre
director, să vă referiţi la urmare a modificării sau luarea anumitor materia
modul în care se preocu diversificării unor produse, le, ca şi în rezolvarea al
pă colectivul Bazei jude a nelivrării ritmice ori în tor probleme. Pentru că,
ţene de aprovizionare teh- structura planificată şi în vreau să spun, în cîteva
nico-materială pentru ca cercăm să mediem soluţio domenii, primirea repar
întreprinderile să primeas narea acestor probleme. tiţiilor este condiţionată
că la timp şi în cantităţi- — Au trecut două luni
de predarea unor cantităţi
Interviu realizat de
PäMiriiül jnieämriä viafă DAN VR1NCEANU
La Combinatul siderurgic formatori condu-
U PUTERE RODITOARE să de Eduard Meizer pregă reparaţiile capitale la
(Continuare în pag. a 2-a) furnalele din Hunedoara.
DEPLIN. I
Combaterea eroziunii soiului — LA PANOUL DE ONOARE
Exemplul personal
acţiune de mare răspundere AL MUNCII
şi cu eficienţă ridicată (I) partid al brigăzii, Simian şi angajare, prin neodihnă răspuns cu promptitudine
în cuvîntările rostite la prinse m scopul tolosirii Dudaş. Pentru că, n-aş şi înţelegerea importanţei la chemările organizaţiei
plenara lărgită a Consiliu întregului potenţial produc vrea să supăr pe nimeni, fiecărui minut lucrat şi de partid, a conducerii
lui Naţional al Agricultu tiv al acestor terenuri. Vom însă un meseriaş atit de trăit. „In 1968 am trăit una trustului... Conştiinţa dato
rii şi la Conferinţa pe ţa evidenţia în acest sens, pe priceput şi de conştiincios dintre zilele cele mai feri riei - mal. presus de ori
ră a preşedinţilor consilii lingă unele rezultate ale ca Dumitru Constantin, cite ale vieţii mele, reme ce /
lor populare, secretarul ge cercetării ştiinţifice în ve nu-s prea mulţi pe şan morează D.C. Am fost pri lată, în ultima vreme,
neral al partidului, tovară derea generalizării agro tierele noastre". mit în marea familie a co Brigada nr. 1, de fapt şi
şul Nicolae Ceauşescu, a tehnicii antierozionale, şi Pe Dumitru Constantin muniştilor. Mi-am consoli celelalte brigăzi ale trus
subliniat, în contextul mă experienţa dobîndită in -a adus pe şantier un dat, apoi, propria la mii ie, tului, are de realizat un
surilor ce trebuie între perimetrul etalon organi frate, care lucra la CâJan. cu cei doi copii. După un mare număr de aparta
prinse pentru realizarea o- zat la Mărfcineşti unde, Băiatul avea atunci 17 ani, timp mi s-a încredinţat mente, de alte obiective
biectivelor noii revoluţii a- prin aplicarea metodelor dar şl o dorinţă nemăsu conducerea unei formaţii. sociale în Valea Jiului.
grare, necesitatea ca o a- adecvate de combatere a rată de a munci. A ajuns Mă apăsau sarcini şi răs Nu-i uşor să transporţi, să
tenţie deosebită să fio a- eroziunii solului s-au obţi intr-o echipă de mozaicari punderi sporite, insă eram organizezi otita forţă de
cordată folosirii integrale, nut însemnate sporuri de a Brigăzii nr. 1 Deva, care comunist şi trebuia să le muncă la 100 kilometri de- )
cu maximum de randament recoltă. avea atunci lucrări şl la îndeplinesc, aşa cum m-a portare de casă. Insă oa- l
a întregii suprafeţe de pă- Pentru început vom in Călan. Oamenii l-au luai învăţat partidul, cum ne în menii înţeleg plenar nece- I
mînt. în înfăptuirea acestei sista asupra importanţei şi cu binlşorul, el s-a dove deamnă tovarăşul Nicolae sitatea vremii. Merg ori- 1
sarcini, un loc de însem necesităţii aplicării măsu dit harnic şi înţelegător şi Ceauşescu". cind, acolo unde este ne- ţ
nătate deosebită îl au lu rilor de combatere a ero a învăţat, meseria cu plă voie. i
crările de îmbunătăţiri fun ziunii solului pe toate te cere şi temeinicie, „S-a Şi aproape că n-a exis Nu de mult s-a întors J
ciare, în cadrul cărora renurile afectate de pro intimplat să-l am şei de tat obiectiv important de la Uricani şi echipa lui \
combaterea eroziunii so cesul respectiv. Este cu echipă pe Dumitru Negoiţă înălţat in judeţ de Briga
lului reprezintă o acţiune noscut faptul că, în con da nr. 1 Deva la care să D.C. pentru a termina cele i
de mare răspundere şi cu diţii naturale, pierderile — om de omenie şl mo nu fi lucrat şi D.C. cu e- trei blocuri moderne din i
o eficienţă ridicată. anuale de 6 t sol/ha prin zaicar neîntrecut, işi amin chipa lui. Îşi aminteşte centrul Devei. „Apoi, ne 1
în judeţul nostru exis eroziune, în urma ploilor teşte cu vădită satisfacţie citeva : hotelurile ,,Sarmis" întoarcem la Uricani, ne \
tă în proprietate socialis torenţiale, se compensea D.C. li păstrez şi azi un şi „Deva", spitalul şi ma spune şeful de echipă i
tă peste 22 000 hectare (re- ză prin procesul de solifi- deosebit. respect şi ne in- gazinul „Ulpta", hala a- Acum şl fata şl băiatul J
prezentînd circa 40 la su care. La intervenţia omu 1 DUMITRU CONSTANTIN tilnirh cu cea mai mare groalimentară - toate din meu trăiesc pe picioarele ţ
tă din suprafaţa arabilă) lui, prin sistemul de a- bucurie, el fiind. şi în pre Deva, hotelul „Petroşani", lor, au ciştigurile >or, du- 1
terenuri situate în pante gricultură, acest proces i La 15 iunie anul acesta, zent şef de echipă mo zeci de blocuri în Deva, pă muncă. Am rămas doar )
cuprinse între 5—25 la su poate fi diminuat sau am ? mozaicarul Dumitru Con- Uricani, Petrila. Iar pen cu sofia in apartamentul \
tă, dintre care cele mai plificat, influenţa cea _mai ' stantin Împlineşte 29 de zaicari la A.C.M. Petro tru calitatea lucrărilor, el nostru frumos din Devei. I
multe sînt afectate de pro mare avînd-o modul cum ani de activitate in ace şani". nu a avut niciodată repro Dar nu-i rău. Numai că, f
cesul de eroziune în dife laşi loc de muncă - Bri Apoi etapele devenirii şuri. N-a lost lună in care din cind in C’r.d aş porni i
rite faze (slabă, moderată, Dr. ing. IOAN POP gada nr. 1 a T.A.G.C.M. profesionale şl sociale ale să nu-şi realizeze planul „Dacia" şi aş mai da ci- i
puternică sau excesivă). Ing. DOREL MICU Deva. ,,0 activitate de ex eroului nostru au urmat
Aducem în atenţia specia Ing. MIRCEA VISEROIU. cepţie, fine să remarce şl retribuţia, Iar oamenii DUMITRU, GHEONEA j
liştilor clin unităti cîteva S.C.P.P. Ceoagiu firesc, prin muncă asiduă lui n-au lipsit niciodată
aspecte esenţiale privind secretarul comitetului <fe şi pasionată, prin interes de la lucru nemotivat. Au (Continuare în pag. a 2-a) ^
măsurile ce trebuie între- (Continuare în pag. a 3-a)
