Page 46 - Drumul_socialismului_1988_03

DRUMUL SOCIALISMUL!

Autentică pledoarie pentru caracter concret, operativ, dinamic Asigurarea bazei

tehnico-materia le
şi eficient in organizarea şi exprimarea propagandei vizuale (Urmare din pag. t) titate însumînd şapte mi­

lioane lei, la piese de NARE.
Municipiul Deva a găz­ cent de reducere a consu­ secretarului adjunct pen­ întemeiază, pe o concepţie ele materiale uzate la u- schimb auto — mai mult Deva i
duit, în organizarea Secţi­ murilor, de creştere a pro­ tru problemele de propa­ unitară, din care cauză nităţilc specializate. Mă do patru milioane lei, la sute <
ei de propagandă a Comi­ ductivităţii muncii etc. O gandă, selecţionarea şi ge­ .mijloacele şi formele uti­ refer ia piese de schimb alte materiale. Ca şi re­ masă
tousă,
tetului judeţean de partid, privire mai atentă asupra neralizarea celor mai efi­ lizate nu au caracter an- auto, acumulatori, anvelo­ cuperărilor de resurse re­ diţii elf.
un nou schimb de expe­ conţinutului şi formei pro­ ciente iniţiative muncito­ gajant, mobilizator, nu re­ pe, sîrmă de bobinaj etc. folosibile şi diminuării gicnă, J
cat ^ ori
rienţă cu caracter jude­ pagandei vizuale creează reşti ş.a. în intervenţiile flectă suficient obiectivele Nu toţi înţeleg necesitatea stocurilor şi gospodăririi unui s
ţean, avînd ca temă „For­ imaginea unei bogăţii de lor, participanţii au pre­ şi sarcinile concrete, spe­ aceasta stringentă a recu­ raţionale a materialelor rienţă p<
me şi metode de propa­ idei şi direcţii de acţiune, zentat forme şi modalităţi cifice. Intrările în unele perării şi reintroducerii în le vom acorda şi în con­ sistenţa
gandă vizuală folosite de bine inspirate din docu­ do lucru. localităţi sînt slab marca­ circuitul economic-a ma­ tinuare toată atenţia. Da tribuic $
nexă a i
organele şi organizaţiile mentele Conferinţei Naţio­ Elena Drozd, Deva.: Cum te de un însemn distinct, terialelor refolosibile, deşi asemenea, ne vom strădui 100 de p
de partid, de masă şi nale a partidului, adapta­ sînt folosite formele mun­ specific, iar în altele pro­ sînt încă multe resurse şi mai mult pentru asigu­ so sacri
obşteşti în mobilizarea oa­ tă adecvat şi inteligent la cii politice pentru mobili­ paganda concentrată este irosiţi», nepuse în valoare, rarea zilnică a beneficia­ după trc*.
menilor muncii în proce­ sarcinile ce revin colecti­ zarea oamenilor muncii la eterogenă, inexpresivă din iar trebuinţele economiei rilor cu produsele meta­ m m/v
sul de producţie, pentru vului în această perioadă realizarea sarcinilor de punctul de vedere al con­ naţionale sînt tot mai lurgice necesare, cu în­ IzOSIlJILJ
întărirea spiritului de răs­ şi într-o perspectivă ime­ plan ; Gheorghe Săeălu.ş ţinutului, palidă sau înve­ mari. Avînd în vedere o- treaga gamă de anvelope TE. Acţi
bucură i
pundere, ordine şi disci­ diată, capabilă să serveas­ (Petroşani): Forme si mij­ chită ca formă do reali­ rienţările date de condu­ contractată, cu celelalte ţie în st
plină în muncă". că bine scopului pentru loace ale propagandei vi­ zare. cerea partidului ca în a- materiale şi piese de vc ale C,
La consfătuire au parti­ care a fost concepută. zuale folosite în mineritul Asemenea critici au fost numite sectoare de activi­ schimb deosebit de solici­ De la în
numai la
cipat secretari şi secretari Participanţii la schimbul Văii Jiului ; Speranţa Bîr- adresate unor organe de tate necesarul de matern tate în unităţile economi­ s-au capt
adjuncţi pentru probleme­ de experienţa au avut po­ nă (Hunedoara): Organiza­ partid şi pentru modul in­ prime şi materiale să se ce. cu ajutor
le de propagandă de la sibilitatea să asiste la tes­ rea propagandei vizuale în suficient în care conduc asigure în procent de pînă — Cit priveşte activita- lor peste
tle fier. 1
comitetele municipale, o- tarea, prin sondaj, a cu­ localitate ; Ionel Iovănes- colectivele gazetelor de la CO la sulă din recupe­ tea internă a lî.J.A.T.M. prin capt;)
răşeneşti, comunale şi din- noştinţelor unor oameni cu (Călan): Cum este uti­ perete, staţiilor de radio­ rări, noi privim cu toată Deva, am văzut incinta, se tle la <
tr-un însemnat număr de din secţii — muncitori, lizată propaganda vizuală amplificare etc. atenţia .şi exigenţa aceas­ halele, depozitele, oamenii ţine zilnic
mari unităţi industriale, Analiza constructivă rea­ tă situaţie în întreprinderi. Ia lucru. Esie ordine şi cantitate t
mică, folos
precum şi secretari cu a- lizată cu prilejul schim­ — în ce mod urmăriţi curăţenie, sînt condiţii bu­ te bune în
ceste probleme ale unor SCHIMB DE EXPERIENŢA bului de experienţă este problema stocurilor supra- ne de muncă. Ce preocu­ nologic'-
produ
comitete U.T.C., responsa­ de natură să stimuleze normalive în unităţile e- pări „Ia zi" mai aveţi ? TA. Cv
bili cu munca de propa­ preocupările organelor de conomice şi asiguraţi re­ — Am fost dotaţi cu
gandă şi educativă a unor maiştri, ingineri asu­ pentru întărirea spiritului partid, sindicale şi U.T.C. distribuirea unor mate­ noi mijloace de transport m EVAI
DUCŢIKI r
consilii şi comitete de sin­ pra valorilor materiale în­ de răspundere, ordine şi pentru perfecţionarea con­ riale ? intern, am diesolizat trans­ la asociaţi;
dicate. credinţate colectivului sore disciplină ; Gheorghe Lă- tinuă a acestei activităţi. — Este una din preocu­ portul pe calea ferată pî­ şi pescarilo
Consfătuirea, generoasă administrare, a costului zăresc (Vulcan) şi Valeriu în faţa participanţilor pările majore ale colecti­ nă în incintă, am perfec­ tem infern
prin deschiderea proble­ producţiei, a nivelului pro­ Coandrăş (Lupeni): Cum au fost prezentate moda­ vului nostru. Mai întîi ţionat mijloacele de depo­ propic de
de evaluai
matică şi actualitate, a în­ ductivităţii muncii, consu­ este organizată şi cum se lităţile prin care trebuie să no-am străduit şi am reu­ zitare şi păstrare a mate­ din toa'" f t
gemănat un important nu­ murilor materiale ş.a. Tes­ desfăşoară iniţiativa „Ju­ Se acţioneze pentru per­ şit să reducem la maxi­ rialelor, am îmbunătăţit ţului n
măr de forme şi elemen­ tarea, realizată ad-hoc, la decata muncitorească" ; fecţionarea "'formelor şi mum stocurile din propria iluminatul natural şi cii- portant,
te organizatorice capabile locurile de muncă, a avut Traian Creţ (Comitetul ju­ mijloacelor muncii politi­ unitate. Apoi, în conlucra­ matul de lucru în depozi­ obiective cu
fectiveJor şi
să mijlocească transmite­ rolul de a releva în ce deţean al U.T.C.): Forme ce de masă, astfel îneît re cu organismele judeţene te, ca şi condiţiile sociale col tei pen
rea fluidă a unor idei, măsură activitatea de edu­ şi modalităţi folosite pen­ acestea să aducă o con­ de sinteză şi cu conduce­ alo muncitorilor. Am fost viitor şi !
experienţe şi opţiuni in caţie politico-ideologică şi tru integrarea tineretului tribuţie tot mai importan­ rile întreprinderilor, am dotaţi cu un calculator, ur- cu sprijinul
silvic şi
conceperea, organizarea şi economică desfăşurată de în efortul general de în­ tă ia conştientizarea şi inventariat, preluat şi re­ mînd ca în scurt timp să judeţene tle
conducerea efectivă a pro­ organizaţiile de partid, sin­ deplinire a sarcinilor de mobilizarea colectivelor do distribuit însemnate can­ efectuăm cu ajutorul lui
|S depăşii
pagandei vizuale, în strîn- dicat şi U.T.C. dispune de plan etc. oameni ai muncii din ju­ tităţi de produse. în felul o serie de activităţi, ceea Cu peste 35i
să legătură cu alte forme forţa conştientizării oame­ Pe lîngă relevarea expe­ deţul nostru la transpu­ acesta am îmbunătăţit a- ce ne va uşura şi mai depăşit plan;
şi mijloace politico-orga- nilor muncii din unitate rienţei bune- dobîndite de nerea în viaţă a obiecti­ provizionarea în unele mult munca. Oricum, pre­ cere, tle la
nizatorice şi educative des­ asupra răspunderilor ce le organele de partid în con­ velor şi sarcinilor eeono- sectoare productive din ocuparea noastră centrală nului, magaz
lecţii „Elegai
făşurate de organele şi or­ revin în calitate de pro­ ducerea activităţii de pro­ inico-sociale ce le revin judeţ sau am ajutat — rămîne optimizarea asigu­ ţeg. Huna
ganizaţiile de partid din prietari, producători şi be­ pagandă, dezbaterile au clin documentele Congresu­ prin renunţarea la anumi­ rării bazei tehnico-mate- re, servirea
toate domeniile de activi­ neficiari în societatea criticat existenţa unor lui al XUI-lea şi Confe­ te repartiţii — la îmbu­ i'iale a unităţilor economi­ rectitudinea i
lucrătoarelor
tate. noastră socialistă. S-au lipsuri şi neajunsuri. Sînt rinţei Naţionale alo parti­ nătăţirea aprovizionării al ce din judeţ — condiţie sint „secretei
într-o astfel de accep­ desprins idei şi chiar con­ încă localităţi şi unităţi dului. torn. Numai la rulmenţi holărîtoaro a bunului mers nirii şi etapă;
ţiune, prima parte a acti­ cluzii revelatoare. cconomico-socialc în care ¡un disponibilizat, prin pre­ al producţiei, a realizării a planului.
vităţii a urmărit ca parti­ O experienţă bună în propaganda vizuală nu se CORNEL ARMEANU luări din stocuri, o can­ sarcinilor de plan.
cipanţii să ia contact di­ conceperea, organizarea şi
rect cu formele concrete, susţinerea unei reuşite
uzuale existente în două propagande vizuale are şi
unităţi économico-produc­ comitetul de partid de la DKVA: Trcr
tive ale municipiului De­ mina Deva, lucru consta­ — seriile I-ll
l’folesorul dlst
va. Pe rînd, au fost vizi­ tat, de asemenea, la faţa HUNEDOARA
tate întreprinderea pentru locului. acolo sus mii
(Modern — J]
piese de schimb şi repa­ Un important moment faptă şl rAspl
raţii de utilaje miniere şi al acţiunii s-a desfăşurat «tern —
Exploatarea minieră Deva. la casa de cultură, unde .şi jartela
La I.P.S.R.U.M. au fost a fost văzută o expoziţie căra); l>j., .
vizitate secţiile de repa­ de propagandă vizuală, curi în inima
Căpitanul vasu
raţii mecanice şi turnăto­ după criterii dinamte da­ lerin“ (7 Nolen
rie, în care, prin grija te. în faţa elementelor nonimul veneţ
deosebită a comitetului de constitutive ale unei ase­ rea); LUPENI
rul invincibil i
partid şi a conducerii uni­ menea propagande s-au VULCAN : Hi o
tăţii, în două secţii, deo­ purtat discuţii, vizînd per- - seriile I-II
camdată, a fost concepută feeţionarea acestei activi­ rul); LONKA: ,
rese pentru şt
şi finalizată o foarte bu­ tăţi ca pîrghie de mobili­ (Minerul); A>
nă, diversă, bogată şi con­ zare a colectivelor hune- Cele mai bune
cretă propagandă vizuală, dorene la îndeplinirea sar­ Aspect din atelierul montaj final umbrele ai fabricii de producţie industrialii şi prestări servicii Brad, unde lucrează cu Stan şi Brt
eltoresc); uruc.
alcătuită din gazete de pe­ cinilor de plan. Apoi, în hărnicie un colectiv condus de maistrul Gheorghe Jorza. în imagine formaţia montaj calotă. truiatul — scria
rete, panouri, conţinînd o- sala mare a casei de cul­ Foto NICOLAE GHEORGHIU vadatui“ (R e
biectivele întrecerii socia­ tură, a‘ avut loc o dezba­ BRAD: Omul ti
mie (Steaua rtp
liste şi aie iniţiativelor tere asupra mai multor RA.ŞTIE : Pîit
muncitoreşti, chemări la probleme ale activităţii fagi (Patria);
reducerea consumului de politico-ideologice şi cul­ Acasă şi la locul de muncă—armonie, bună înţelegere lui Barbă Neagi
căra); GEOAG
materiale, energie şi com­ tural-educative, între ca­ Rond de noapte
bustibili, exprimînd valo­ re : organizarea şi conţi­ - Numeroşi tineri şi ti cest colectiv unit, cu oa­ xistenţe. Nu sint născută acasă, in apartamentul de cultură): '
ric echivalentul unui pro- nutul metodologic al zilei nere din combinatul nos meni inimoşi şi prietenoşi. aici, dar n-aş mai pleca din blocul 6, strada Dr. Desculţ în parc
tru — ne relatează Ale - Ne uneşte, ca soţi nu acum niciunde. Petru Croza din oraşul BRAZI : Pe arii
tului
seriilt
—
xandru Radu, secretar ad numai actul întocmit Io — Am înţeles că aţi pus nou. fi supraveghează SIMBRIA : Cotah
junct al comitetului de starea civilă, ci mult mai munca, dragostea de pro­ soţul meu. El intră in cunsă (Mureşul);
Exemplul personal partid de „Victoria" din mult — ne spune Mărioara. fesie la temelia oameni. schimb după ce ies eu. Cucoana Chiriţa
formării
Combinatul
la
na).
Ne
opţiune
aceeaşi
leagă
ca
dumneavoastră
siderurgic
... Ne-a mai povestit in­
Călan — s-au cunoscut de viaţă, aceeaşi dorinţă Dar iară copii, aţi fi con­ terlocutoarea noastră că
{Urmare din pag. 1) ultimul. Pe mine mă veţi \ aici, fiind colegi in ace­ de a ne pregăti copiii prin ceput tot astfel viaţa ? în vreme ce ea este la
găsi întotdeauna unde-i ţ Vremea
leaşi secţii, şi-au unit apoi, munco, astlel ca să devină - £ dificil de rălspuns. muncă in combinat, a-
le-o lugă pe-acasă, prin de lucru mai mult şi mai l destinele, sporind numă­ cetăţeni cinstiţi şi har­ Ei fac parte din existenţa casă totul este in ordine.
Lăcustenii mei de Vilcea. greu. Şi atunci vor li lin- J rul familiilor oraşului ; al­ nici. Şi nu greşesc cu ni- noastră. Cred că fără ei Fiecare dintre copii are Pentru azi :
o să in primul rînd - da­ gă umărul meu şi Aure 1 ţ va fi schimbătoa
tele, întemeiate în urmă cite o sarcină pentru
toria. Maşina mai poate Bruzan, Ştefan Bucur, Va- 1 cerul temporar
cu mai mulţi ani, au pus menţinerea ambianţei. De
sta şi m garaj". sile Ploscaru, Aurel Rusii 1 la temelia destinului lor mici i-a obişnuit cu tre­ Izolat vor cădea
sub
forr
pitaţii
De iapt, datoria, munca - oameni cu care lucrez ) cei mai puternici stîlpi de burile gospodăreşti. Dar ploaie, lapoviţă
făcută cu pasiune, conştiin­ de 28 de ani, toţi ce''o;{/ 1 suflet şi speranţă — co­ cu vorbă bună şi astfel soare, care vor ti
ciozitatea şi dorinţa de au- din echipă, Apoi - vorba i pt//, hotărind să nu rămină este şi ea răsplătită, a- caracter do averse
tedepăşire îl situează de bună, înţelegerea, intraju- ! doar la unul sau doi. CADRU DE MANIFESTARE A UNOR vînd copii ascultători, iar va sufla moden
intcnsiicări
locale
mulţi ani la rind intre frun­ torarea ca şi exigenţa şi ţ Una dintre sutele de fa­ de felul lui, soţul şi tatăl — “Iii ktn/oră din
taşii individuali pe briga­ spiritul de disciplină lac 1 milii întemeiate pe baza ÎNALTE RESPONSABILITĂŢI SOCIALE copiilor, este un om bun vestic. Tempera tu
dă şi pe trust; in 1987 s-a parte din „trusa" noastră ? celui mai frumos şi trai­ şi inimos, cu dragoste, cu niirte vor fi cuprî
tre minus 4 şi zc
situat pe locul al ll-lea cu zilnică de muncă. S ! gur, ţ nic sentiment, al dragos­ multă înţelegere şi răb­ clc, iar cele maxi
echipa pe trust şi pe lo­ mai intervin continua pre- l tei şi stimei reciproce, este mic dacă afirm că la toate nu ne-am li realizat vise­ dare pentru familie. „In­ trc plus 2 .şi. 7
cui I la individual şi cu gătire profesională, colice- j familia Florea Viorel şi Mă- aceste aspiraţii, la glodu­ le, nu am avea mulţumi­ tr-un cuvint — adaugă Local ceaţă dlml
echipa oe brigadă. ificarea, simţul răspunde- 1 rioara, ambii turnători-for- rile de bine pentru fami­ rile pe care le avem. Mărioara Florea — sîntem La munte : vrea
L-am întrebat cum reu­ rii, prestigiul ciştigat in ţ matori la secţia turnăto­ lie ne-au îndemnat de-a Cristina este fiica noastră familie fericită. Muncim fi în general încli
noros.
corul
L
şeşte să coordoneze echi- timp, cu trudă, dorinţa de i rie I a combinatului. Au lungul anilor colegii cu cea mare. Acum este şco­ o intr-un colectiv a cărui \nlnge. Vîntul v
oa incit să obţină con­ a fi in frunte... > venit aici in oraş în ur­ mai multă experienţă de lăriţă. S-a născut la pu­ deviză este buna colabo­ moderat, eu intci
de
kin/c
50—00
stant rezultate deosebite, Da, sint atribute înălţă- ) mă cu 10 ani din judeţul viaţă, cei care au acum, ţină vreme după ce ne-am rare şi armonia". sectorul nord-ves'
sd fie mereu bine apre­ toare, care-l situează, în- i Mureş. Nu cunoştea nici ia rîndul lor, copii mari şi stabilit aici. După alţi ...O familie, un destin cal se va semnal
ciată şi mereu bine sti- tr-adevăr, mereu în faţă J unul dintre ei meseria a- unii chiar nepoţi. Oamenii patru ani l-am avut pe al numeroaselor familii din care va depune
nuiată. pe cel care şi le însuşeşte ) ceasta. S-au calificat ia din secţie, colegii noştri Cristinel şi apoi, la doi ani, combinat, pentru care ră. (Meteorolog
viciu A. Proncei
- Cred că exemplul pe'- şi le aplică zilnic in mun- ţ locui de muncă şi tot înşişi, munca aceasta deloc încă a fetiţă — Ionela. munca reprezintă suportul
onat contează cel mai ca, în viaţa lui. Iar Dumi- i aici in secţie au crescut ca uşoară, dar minunată, au demnităţii. Iar copiii lian­
rult, ne spune. Eu vin tru Constantin este un a- J Fiecare dintre ei au fost
oameni, integrindu-se cu avut o puternică inriurire îngrijiţi in creşâ, apoi în tul de suflet, de speranţă.
e şantier primul şi plec semenea OM. \
toate aspiraţiile lor în a- asupra întregii noastre e- cămin. Acum cei mici sînt ESTERA SiNA