Page 47 - Drumul_socialismului_1988_03
P. 47
• DUMINICĂ, 13 MARTIE 1988
Autorul unei opere ştiinţifice de amploare %
I
»1 • în perioada martie- cât ia volan cu gîndul de *
aprilie se organizează „Lu a-i servi cit mai bine pe |
Silviu Dragomir s-a năs din Viena, Carlowitz, Mos mai cea mai valoroasă o- \ na pădurii", în acest timp, călători. Şi, în fiecare zi, v
cut la 13 martie 1338 în cova, Budapesta şi din ţa peră a unui istoric care a Meciurile etapei •i în toate subunităţile In aceştia i-au mulţumit • în t
'JO- comuna Gurasada. După ră a publicat studii valo studiat îndelung revoluţia spectoratului silvic jude apropierea pieţei agroali- *
I.L. terminarea şcolii elemen roase, ceea ce a determi românilor de la 1848—1849, a 19-a a I »1
masa ţean au loc ample şi im mentare din Petroşani a v
O tare din comuna natală, nat alegerea sa, în 1916, dar si o creaţie valoroasă Í portante acţiuni economi- fost dat în folosinţă Corn- I
#US- a urmat liceul la Blaj şi ca membru corespondent a istoriografiei româneşti, campionatului co-sociale de conservare, plexul comercial „Central". J
COll- Novisad, iar studiile uni al Academiei Române. menită să dezvăluie ade protejare şi dezvoltare a impunătoarea clădire are |
?i I-' Recrudescenţa revizio vărul ştiinţific într-una diviziei A la fotbal \
stifi- versitare la Cernăuţi şi *) patrimoniului forestier, pen o suprafaţă de 1500 mp s
cú a Viena. La 1 septembrie nismului hortyst, provoca din problemele cele mai tru menţinerea echilibrului şi include un mare maga- |
jxpe- 1911 a fost numit profe tă do venirea lui Hitler zguduitoare din trecutul Meciurile din etapa a I zin alimenţar, o linie de ^
C0I1- istoriei noastre naţionale. Hi ecologic, de educaţie ce
t*on- sor la şcoala normală ro la conducerea Germaniei, 19-a a campionatului di tăţenească privind ocroti autoservire, unităţi de des- |
.1 a- mânească din Sibiu. S-a in 1933, l-au determinat Privind retrospectiv ope viziei A la fotbal se vor \ rea şi preţuirea pădurii facere a produselor indus- J
pcstc numărat printre cei 29 de pe Silviu Dragomir, în ra şi activitatea lui Sil disputa astăzi, după ur S triale şi de uz gospodăresc j,
rare viu Dragomir se poate • într-una din zilele săptă-
.Tisuin intelectuali români care 1934, să înfiinţeze „Revue mătorul program: Rapid \ mînii pe care o încheiem, • La complexul turistic l|
au semnat declaraţia de de Transylvanie", apărută spune că aceasta l-a si — F.G. Olt (stadionul s minerii din Lupeni au ex „Peştera", din Bucegi, îşi ¡j
la Sibiu din 8 noiembrie la Cluj şi apoi la Sibiu tuat printre cei mai har Giuleşti); Dinamo — F.C.M. desfăşoară cursurile Şcoa- |
IKFO- nici istorici şi pasionaţi \ tras cea mai mare canti
*KHA- 1912 hotărîţi să contribuie pînă în 1943, pentru a a- Braşov (stadionul Dina s tate de cărbune de la în la naţională de iarnă „Sal- >,
R M se „la opera de consolidare păra cauza unităţii naţio luptători pentru emancipa mo); A.S.A. Tg. Mureş — ceputul anului curent, de vamont". Sînt prezenţi la ||
atcn- politică a neamului româ nale a românilor. în acest rea naţională şi socială a Victoria Bucureşti; Uni I
xtucti- nesc". In cadrul Marii A- poporului român din peri versitatea Craiova — Fla s
Hloara.
imului, dunări Naţionale de la Al oada ce a premers Unirea căra Moreni ; G.S.M. Su I
S.M. II ba Iulia din 1918, Silviu SILVIU DRAGOMIR— cea Mare şi după aceea. ceava — Sportul studen V
Jupernt Dragomir a îndeplinit func Nota dominantă a ope E C R A N î
ofiltre- C E N T E N A R ţesc ; Politehnica Timi f
ie oxid ţia de secretar. După Ti rei ştiinţifico a lui Silviu şoara — Corvinul Hune *
i timp, ni ren Transilvaniei cu Ro Dragomir, a concepţiei sa doara ; S.C. Bacău — F.G.
‘lor ar mânia a fost numit, la 1 scop publică, în 1936, lu le istorice şi politice este Argeş Piteşti; Universita \ I
se ob- *. S
»«ininată octombrie 1919, profesor crarea „Vasile Goldiş. ideea naţională. El a în tea Cluj-Napoca — Petro
gie ter- de istorie sud-est-europea- Luptătorul şi realizatorul ţeles încă de la începutul lul Ploieşti. \ păşindu-şi prevederile zil instruire şi doi componenţi 4
re/ulta- nă la Universitatea din politic", în care atrăgea a- activităţii sale că misiu s nice cu aproape 600 tone ai echipelor „Salvamont" jj
ele teh- Partida Steaua — Oţe
ictoareb* Cluj. Alături de alte ilus tenţia asupra poziţiei îna nea istoricului nu este a- lul Galaţi (3—0) s-a dis \ • La I.M. Valea de Brazi din Petroşani şi Lupeni (
>N C. tre personalităţi — Ioan intate în mişcarea naţio ceca do a prezenta o în putat anterior. au fost date în folosinţă • O informaţie de cultu-
t). Lupaş, Alexandru Lapeda- nală a fostului său cola şiruire seacă do fapte din vestiarele şi băile din noua râ turistică : în Munţii Re- l|
tu, Nicolae Bănescu, Con borator dinainte do 1918. trecutul neamului său, ci, Jocurile vor începe la I clădire administrativă, pre
Al PHO- ora 15,30. s tezat au fost identificate *
s’AT. DC stantin Marinescu, Dimi- După răpirea Transilva mai presus de orice, is cum şi o spaţioasă sală urmele celor moi mari |
niitorilor trio Teodora — Silviu Dra niei de nord, prin odiosul toria este chemată să jus (Agerpres) \ de mese • Primul cerc de
iLVi sîn- * gheţari din Carpaţi. în -
.ă se a- gomir a adus strălucire Dictat de la Viena, Silviu tifice, documentat şi fără informatică din judeţ s-a urma acestor gheţari au |
lucrările şcolii universitare clujene. Dragomir şi-a concentrat putinţă de tăgadă, dreptu T E N I S I înfiinţat in octombrie 1987 rămas aproape 80 de *
viciatului Opera istoricului abordea clin nou atenţia asupra re rile româneşti, atîta vre la Casa pionierilor şi şoi
•Io jud'* ză o diversitate dc proble voluţiei din 1848—1849 din me negate sau ignorate, lacuri alpine, unele numă- I]
* a tă NEW YORK (12 Ager I milor patriei din Deva. în rîndu-se printre cele mai *
me investigate cu multă Transilvania, pentru a do să dovedească continuita pres). — Partidele din sfer * acest răstimp, cercul a fost
i e- competenţă si obiectivitate. vedi că între dictatul fas tea şi unitatea poporului dotat cu opt computere mari din ţară : Bucura (10 J
urea re- Participant încă .din ti cist şi încorporarea for nostru. turile de finală ale turneu I ha), Zănoaga (9,5 ha), *
sezonul lui internaţional de tenis s personale, de fabricaţie Galeşul (4,5 ha), Ana, Lio, jj
sflăşonră nereţe la lupta de elibe ţată din 1048, era o strîn- Silviu Dragomir ocupă românească (tip „HC 85")
; o ii a Iul ui rare a românilor transil să legătură. Publică, în un loc de frunte în cer de la Orlando (Florida) \ şi cu mai multe casetofoa- Viorica, Stinişoara, Tăul *
»sdciaţiei văneni de sub asuprirea 1944, la Sibiu, primele cetarea istoriei româneşti «t Mare, Gemenele, Tăul Ju- j,
v&t. s-au soldat cu urmă ne şi monitoare alb-negru
străină, el şi-a consacrat două volume „Studii sl în general şi a istoriei l şi color - aparate ce mij dele etc. • La cei peste *
«plan. o bună parte din activi documente privitoare la Transilvaniei în special, toarele rezultate: Gesnokov locesc „dialogul" om—com 70 de ani ai săi, meşterul jj
led .şl-a tatea sa studiului acestei istoria românilor din Tran ceea ce îl aşază în Pan (U.R.S.S.) — Mansdorf tîmplar Gheorghe Mărgi- |
t itlesfa- \ puter. La cercul respectiv
a- lupte, cu scopul de a con silvania în anii 1848— teonul istoriografiei româ (israel) 4—6, 6—2, 6—3; s — condus dc prof. Ladislau neanu, din Haţeg, conţi- *■
cils con tribui, prin lucrările pu 1849", iar în 1946, la Cluj, neşti ca un istoric naţio Mecir (Cehoslovacia) — Koszegi — sînt înscrişi 180 nuă să muncească. Pri- li
dón Ha* blicate, la triumful cau volumul al treilea. Ulti nal, un istoric al unităţii I
viziona Agassi (S.U.A.) 7—6, 6—1 ; h. de copii împărţiţi în 12 meşte comenzi pentru Iu- *
ră} co zei naţionale a poporului ma lucrare, monografia româneşti. grupe de învâţămînt • Cîţi crâri pretenţioase de la |
minea a român. Pe baza cercetări Avram fancu, apărută Pate (S.U.A.) — Jaito (Ar \ oameni a transportat în cooperativa meşteşugă- >,
acestea lor efectuate în arhivele post-mortem, este nu nu Prof. IOACHIM LAZĂR gentina) 6—3, 4—6, 6—2. %
îrtdepli- cei 41 de ani petrecuţi la rească „Bucura", pe care jj
i'itmicc \ volanul autobuzului, Ionel ie execută în termen şi de *
calitate.
Adevărate
h
şofer bună
Moţiu,
actualmente
Cum se respectă programul de lucru ¡ ia I.J.T.L. Deva ? Nu şi-a bijuterii în lemn. O înde- H
PămÎTituî înseamnă biată
în zootehnie la C.A.P. Simeria ? pus niciodată această în lungată viaţă închinată >,
ÎNTREA0A4 PUTERE RODITOARE \ *
muncii.
I|
trebare. în fiecare zi a ur-
•atria) ; 0 fermă fără conducere ... VALORIFICATĂ DEFI® ! * u
de aur
(Arta) ;
Cineva Combaterea eroziunii solului a SCHIMB apartament trei
iubeşte La controlul efectuat în şi a prevederilor din pro camere, confort I, Alba Iulia,
După dimineaţa zilei de ieri pri grame. Ca dovadă, pînă
1 (Mo. (Urmare din pag. 1) cu apartament Deva. Deva,
ndnr* vind modul cum se res la începutul acestei luni Pentru materializarea a- telefon 170is, Bologa.
pectă programul de lucru din cele 94 de vaci şi vi cestei cerinţe, în judeţul (10tG)
_.u- si cum se îndeplinesc sar ţele ce trebuiau să fie se lucrează solul. Arătura nostru în anul 1983 a luat
Anng) ; cinile de plan în sectorul clin deal în vale şi în ge fiinţă un perimetru etalon
i „Pe montate s-au montat nu o SCHIMB apartament trei
rie) ; A- zootehnic al C.A.P. Sime mai 27, iar din 34 de viţei neral toate lucrurile exe pentru combaterea eroziu ANIVERSĂRI camere Craiova cu similar
n (Uni- ria, s-au constatat o serie s-au obţinut abia 18- Da cutate pe această direcţie nii solului la C.A.P. Măr- Deva, cartier Dacia, bloc G 2,
Mcsagc- de aspecte ce evidenţ'ază crează numeroase rigole pe tineşti şi C.A.P. Jeledinţi,
viltural) ; că mai amintim că s-au pe o suprafaţă do 1700 • l.UNI, n martie, cu prile apartament 25, telefon 51335,
iravo — lipsa de preocupare a con înregistrat 15 pierderi din care apa, atit de necesară jui aniversarii a G0 de ani, Craiova. (10{5)
mceafa ducerilor C.A.P. şi fermei gestaţie şi că există 20 de plantelor, se scurge de pe ha, apoi lucrările s-au ex colegii de muncă din cadrul
pte mi pentru buna desfăşurare a femele infecunde avem o versanţi împreună cu so tins .şi în bazinul hidro- I.M.u. Deva urează tovară
te fraţi lul fertil, care conţine im grafic al văii Dineului pe
NOASA: activităţii. Grav este. fap imagine clară asupra mo şului llie Ioan multă sănăta COMEMORĂRI
nomente tul că, deşi au mai fost dului cum cadrele tehni portante cantităţi de hu încă 1 700 ha. te, fericire în viaţă şi un căl
i (Mun- atenţionate în legătură cu ce veterinare şi operato mus .şi îngrăşăminte mine Conceptul actual dc a- duros „l.a mulţi ani !“
\ T I : Pis- rale. menajare a versanţilor este
® CU durere în suflet
! “ „K- lipsurile ce se manifestă rul însămînţâtor îşi fac, (1019) anunţăm împlinirea unui
ez a t ) ; în zootehnie, conducerile sau mai bîne-zis nu îşi Prin practicarea acestui bazat pe faptul că cele rnai
ni Lara- C.A.P. (preşedinte Lauron- fac, datoria. sistem dc agricultură cu bune rezultate au fost ob • DJi ziua ta, dragă Anişoa- an de la decesul celei
e) ; o- totul neraţional, în anu ţinute în cpndiţiile ciad ra Daniela Moisc, surioara care a fost
ntea de ţiu Colceru) şi formei (şef Slaba a t e n ţ i e a- KIena, părinţii şi bunicii din AURORA JURCA
antonia de fermă Florica Bălşan) cordată zootehniei este mite condiţii, la o singură lucrările şi măsurile aati- Nojag iţi urează multă să Nu te vom uita nici
i (FJa- ploaie poate fi pierdut .prin erozionale s-au aplicat tn nătate, ani mulţi, cu împli
XT-BÀI : nn au luat măsurile ce se pusă în evidenţă şi de si eroziune un strat de’ sol complex pe bazine hidro niri. (1021) odată. Finii. (1025)
(Casa impuneau pentru redresa tuaţia total necorespunză grafice.
tAŢEG : rea activităţii în acest sec toare a producţiei de lap care adesea depăşeşte gro
(Dacia) ; tor. Că aşa stau lucrurile te, cantitatea de lapte mar simea unui centimetru Prin lucrări dc îmbună VÎNZARE
ile vîn- (100 t/ha sol). Acest sol se tăţiri funciare — care m
I-II ; o dovedeşte şi faptul că fă pe zi şi vacă furajată e FAMILIA reaminteşte i
ai as- ieri dimineaţa, la ora 5,30, nedepăşind, do la începu va reface abia intr-o sută principal au constat în • Vînd Renault io, opel cu aceeaşi durere, come- ;
I ILIA : nimeni din cadrele de con tul anului, un litru (?). dc ani. Dacă terenul se defrişarea de pe versanţi Record 1 700, ambele stare ex morarca unui an de la
(liumi- lucrează din deal în vale a vegetaţiei lemnoase in cepţională, casă în Rulata, preţ decesul celui care a fost i
ducere nu era prezent la Ca urmare, din 3 400 lil o perioadă mai îndelunga convenabil. Deva, telefon VOLOŞENIUC VASILE.
programul do lucru în fer lapte, cit trebuie să livre tă, stratul de sol fertil se tercalate în interiorul tru 20GI3. (1054) Il vom păstra mereu ;
mă. Ba mai mult, în lipsa ze unitatea în acest an la pierde in întregime, ajun- purilor de teren arabil, ni în amintire. (Î0i8)
acestora nici cadrele teh fondul de stat, pe două gîndu-se la rocă, în acest velarea ogaşelor şi a unor PIERDERE
nico veterinare (medic ve luni s-au predat abia 84 caz eroziunea devine exce ravene, drenarea izvoare
terinar Alexandru Todea de hi, ceea ce înseamnă sivă. Pc terenurile respec lor de coastă şi amplasa • l'IURDUT legitimaţie ser
vreinea i tehnician Petru Mandoc) rea corespunzătoare a dru viciu, eliberată tie Ţcsătoria
n>, cu v că, menţinând un aseme tive producţia agricolă la «le mătase Deva, pe’ numele D E C E S
moros, şi opera torul-însămînţă tor nea ritm de producţie, a- cereale este sub 500 kg/ha, murilor de exploatare pe l’rieajitn .Maria. o declar
p re cl Cornelia Simion nu erau nul ar trebui să aibă a- cultivarea lor devine ne versanţi — u rezultat tar n,l) ú. (1055)
a
ăii ele prezenţi în fermă. Colac lale mari cu latura lungă e FAMILIA îndoliată
$i nin- proape 80 de luni pentru rentabilă şi adesea, aces-, anunţă, cu profundă du
vOa şi peste pupăză, lipseau şi ca şi G.A.P. Simeria să-şi te terenuri sînt abandonate. pe direcţia curbelor de ni rere, încetarea din viaţă
. Vintul unii îngrijitori, programul poată onora integral pre Răspunderea şi grija pen vel. De exemplu, pe un DIVERSE a celui care a fost un
it, c:u desfăşurîndu-se la voia în- tru pămint — cea mai de versant la C.A.P. Mărti- minunat soţ, tată şi
i de 35 tîmplării, după placul şi vederile planului (!). Iată neşti din 20 de tarlale mici • CASA de ajutor reciproc bunic
sectorul un serios motiv de reflec preţ avuţie a naţiunii — a pensionarilor Deva convoa-
rilo mi- voia îngrijitorilor de ani ţie dar, mai ales de in trebuie să determine pat- a rezultat o singură tarla Ca . a< lunări generale cu mem CIOBANU SIMION,
vrisc în- male (!). într-o asemenea nerea în centrul atenţiei a mare cu o suprafaţă de brii, în luna martie, pentru de 75 ani.
ro gra situaţie nu este de mira tervenţie cu măsuri liotă- 170 ha, a cărei latură are darea de seamă în zilele : îumormîntarea, luni, 11
me în- rîte pentru ca la ferma măsurilor de combatea a Ilia — 17 ; Certej — 18 ; Zam martie, 1988, ora 11, Ia
grade. re că animalele nu sînt zootehnică a G.A.P. Sime eroziunii şi de refacere a lungimea dc peste 1 800 m. ~ 20 ; Dobra 22 ; Simeria cimitirul din strada E-
neaţa. întreţinute în stare de cu ria să fie întronat un spi fertilităţi! solurilor eroda Folosindu-se această me — llarau — 25. La adunările mincscu, Deva.
nea va răţenie, că furajarea se te. In urma vizitei la Sca- todă, au fost amenajaţi toţi generale, care se \in la ora Te vom păstra mereu
iSă, cu face necorespunzător, nu rit de muncă responsabi ţiunea centrală de cerce versanţii din cele două ba 10, sînt invitaţi $1 pensionarii în sufletele noastre.
ocal va sînt folosite padocurile, lă, de ordine şi disciplină zine hidrografice. din comunele si satele înve (24556)
a sufla desăvîrşite, pentru ca ast tări pentru combaterea e- cinate. (1051)
islficări iar o vacă ce trebuie să roziunii solului Perieni, se Pc terenul astfel amena
>ră din fete nu avea asigurată a- fel activitatea să fie ra cretai u! general al partidu jat a fost posibilă aplica
:ic. Lo- sistenţa necesară. dical îmbunătăţită, să fie lui, tovarăşul N.i c o l a c rea unui complex de măsuri SCHIMBURI DE 9 FAMILIA Kovacs
a ceaţă
cili ci u- Toate aceste deficienţe valorificat întregul ei po Ceauşescu, a cerut să fie agrotehnice cu caracter an- LOCUINJE este alături de familia
;ie sér au repercusiuni negative tenţial productiv. Acesta generalizată în toate ju ticrozional care au dus la Ciobanu în greaua în
ico). asupra realizărilor fermei, este un deziderat la în deţele cu terenuri în pan reducerea eroziunii solului cercare pricinuită de
pierderea celui care a
e SCHIMB apartament doui«
indisciplina crasă a facto făptuirea căruia trebuie tă experienţa de peste 20 în cadrul limitei admisibile, camere, decomandate, Bucu fost
rilor răspunzători de soar să-şi facă simţită din plin de ani a acestei staţiuni la creşterea fertilităţii so reşti, cartier Berceni, cu a- CIOBANU SIMION
ta zootehniei reflectîndu- contribuţia şi cadrele de care realizează, pe terenuri lurilor erodate şi la reali parlainent lrel camere. Deva, şi transmite sincere con
doleanţe familiei.
sc în starea sub orice Cri la primăria oraşului si în pantă, producţii mari în zarea unor producţii agri zonă centrală. Deva, telefon (21555)
117G8, după ora 1G,
tică a indicatorilor de pVm C.U.A.S.C. Simeria, condiţii economice. cole sporite. (1013)