Page 48 - Drumul_socialismului_1988_03
P. 48
rag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 430 • DUMINICĂ, 13 MARTIE 1988
Vizita oficială de prietenie a tovarăşului Semnificaţia
Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa unor diplome
Elena Ceauşescu, în Republica Guineea martie a.c., în masivul la munte, ca la aproape
duminică,
Urcînd
6 datorie, urcînd mecanizat
Parîng, turistul oarecare fiecare sfârşit de săptă-
ÎNCHEIEREA CONVORBIRILOR OFICIALE n-a avut altceva de fă mînă, în jur de- 1500
cut deeît să se simtă bi persoane.
(Urmare din pag. 1} cestor probleme, la care confruntă omenirea, în preclere marilor reali ne în aerul ozonat al
să participe, cu drepturi interesul dezvoltării libe zări dobîndite de poporul muntelui, să înoate prin Pe alte coordonate ale
J In timpul convorbirilor egale, atît ţările în curs re, independente a tutu român, sub conducerea zăpada pufoasă, să se datoriei s-au aflat, cum
fac permanent, nu
0
B-a evidenţiat însemnă de dezvoltare, cît şi cele ror popoarelor. p r e ş e d i n t e l u i Nicolae bucure de priveliştile su doar cu ocazia unor con
tatea rezolvării globale a dezvoltate, pentru a se ' în timpul convorbirilor Ceauşescu, în dezvoltarea perbe îmbrăcate in man cursuri în Parîng — va
problemelor subdezvoltării ajunge la soluţii reci s-a procedat, de asemenea, economico-socială a ţării. tie albă do nea, să schi ra sau iarna — acei oa
— care împovărează tot proc acceptabile în pro la : o informare cu privi Preşedintele Lansana eze în voie, după pofta meni pasionaţi şi cura
mai greu ţările în curs blemele economice. re la programele de dez Conte a subliniat, tot inimii, ori să urmăreas joşi ai echipei „Salva-
de dezvoltare —, a edifi Schimbul de vederi a voltare economico-socială odată, înalta apreciere de că de aproape, cu plăce mont "Petroşani — îhee-
cării unei noi ordini eco pus în lumină actualitatea a celor două ţări.. în a- care se bucux-ă în Guineea re şi poate emoţie, des
nomice internaţionale me stringentă a întăririi ro cest cadru, s-a exprimat politica externă a Româ făşurarea întrecerilor ce pînd cu Dumitru Bîrlida
nite să asigure progresul lului O.N.U., al altor or hotărîrea de a - se acţiona niei, acţiunile şi iniţiati lei de a XlV-a ediţii a (animatorul şi căpitanul
mai i'apid al tuturor sta ganisme internaţionale, in vederea intensificării vele preşedintelui Nicolae Cupei ziarului „Steagul echipei), Ioan Sîn, Carol
Ludovic
Pop
Laurean,
telor şi, în primul rînd, pentru democratizarea vie şi amplificării relaţiilor Ceauşescu consacrate edi roşu" Petroşani la schi (medicul formaţiei), Sil
al celor rămase în urmă. ţii i n t e r n a ţ i o n a l e româno—guineeze în toa ficării unei lumi mai —r veritabilă competiţie viu Vladislav, Alexandru
In acest context, tovarăşul şi asigurarea unui cadru te domeniile, îndeosebi bune şi mai drepte. sportivă de masă, care Acs, Robert Szocs, Pavel
Nicolae Ceauşescu a sub larg de participare a tu pe plan economic şi teh- Convorbirile s-au desfă face popularitate unui Kovacs, Aurel Costache,
liniat necesitatea organi turor statelor, indiferent nico-ştiinţific. şurat într-o atmosfe sport alb de rară frumu Vasile Rusu, Aristică Po-
zării, sub egida O.N.U., de mărime sau orînduire seţe — schiul — şi care pescu. Spre mulţumirea
a unei Conferinţe inter socială, la soluţionarea 'Preşedintele T.ansana ră de prietenie, stimă şi are an de an mai mulţi tuturor, nil au fost situa
naţionale consacrate a- problemelor cu care se Conte a dat o înaltă a- înţelegere reciprocă. adepţi. ţii critice.
Nici participanţii In La reuşita întrecerilor
concurs n-au avut altă şi bucuria celorlalţi schi
grijă decit să-şi lege ori care n-au concurat,
zdravăn sehiurile şi să au pus din timpul lor de
se avîn te în slalom, la odihnă lăcătuşii Francisc
vale, printre zecile de Meterez şi Nicu Nicoa-
i ŞTIRI DIN porţi, eventual să supor ră — de la I.U.M. Petro
litanţii mişcării antirăz Următorul scrutin pre te renghiurile puse de li
r MAURITANIA boinice. liminar va avea loc in sta nele- porţiuni ale pîrtiei, şani, care, eu sprijinul
i BilăteS Luînd cuvîntul la înche tul Illinois, la data de Pentru că, în pofida efor unor alpinişti de la „Jiul"
NOUAICCHOTT 12 (A- ierea unui seminar ştiinţi 15 martie. turilor echipei „Salva- Petrila au lucrat mai
multe ore duminică di
¿erpres). — Cei peste 27 fic internaţional, desfăşu H WASHINGTON. - Pre mont" de a asigura pif mineaţa pentru remedie
de ani de Ia proclamarea H NAŢIUNILE UNITE. - rat la Tokio, el a arătat şedintele Argentinei, Râul tiei o suprafaţă cît mai rea unei defecţiuni la
în
independenţei Mauritanieî Argentina a cerut vineri că, cauza ultimii zece ani, Alfonsin, a afirmat că acceptabilă, aceasta a instalaţia de transport pe
mai prezentat pe alocuri
unor
erori
din
de
— ţară situată la con convocarea unei reuniuni tehnologie şi a personalu problema datoriei externe denivelări, care uu pus cablu, instalaţie al cărei
fluenţa . dintre deşertul de urgenţă a Consiliului lui de specialitate au fost nu este numai de natură la încercare pregătirea şi mers l-a coordonat de a-
saharian şi Oceanul At de Securitate al O.N.U. înregistrate aproximativ ,,o economică şi financiară, iscusinţa schiorilor. proape inginerul Nicolae
lantic — au însemnat, pentru a lua în discuţie sută de alarme nucleare ci are şi un caracter po Lobonţ, preşedintele AS.
situaţia creată în Atlan Abia după încheierea „Utilajul" Petroşani.
pentru poporul acestei ţări, eronate", pericolul izbuc litic şi social — informea întrecerilor, la festiv Iu
:
eforturi susţinute în di ticul de Sud ca urmare a nirii unui război nuclear ză agenţia EFE. Intr-un ţea de premiere, turistul După cum, corpul de
manevrelor militare desfă interviu apărut în publica arbitri de schi din Valea
recţia propăşirii patriei şurate de Marea Britanie „din greşeală" fiind făa-te oarecare şi-a dat seama Jiului, coordonat de An
Today",
în toate sferele de activita în apropiere de Insulele mare. ţia „U.S.A. argentinian şeful că urcaseră la munte nu drei Anger, colectivul ca
statului
a
te. Unul- din obiectivele Malvine (Falkland), Cere condamnat faptul că ţările doar oameni veniţi .să se tedrei de schi a Clubu
0 POINT AU PITRE. -
prioritare ale guvernului rea în acest sens a fost La Poînt au Pitre — prin debitoare din America La recreeze ori să ia parte lui sportiv şcolar Petro
xnauritaniari a fost indus adresată de ambasadorul cipalul centru economic tină sînt nevoite să trans la concursul amintit, ci şani, condus do prof. Eu
urcaseră şi- mulţi pentru
tria extractivă, ramură dfe argentinian la O.N.U. pre din Guadelupa, departa fere bogăţiile lor către a lucra. Unele, dintre d - gen Pcterfi, sau repre
!
bază a economiei naţio şedintelui pe luna în curs ment f ancez de peste lumea puternic industria plomele de onoare acor zentanţi ai Consiliului
nale. al Consiliului de Securita mări - s-au deschis lucră lizată, prin plata datoriilor date de organizatori au municipal al sindicatelor
te. externe. şi Consiliului municipal
Mauritania ocupă locul rile celui de-al IX-lea Con avut tocmai această sem pentru educaţie fizică şi
doi între ţările africane H ANKARA. - Luînd cu- gres al Partidului Comu nificaţie. Iar gestul, în sport Petroşani, unii
în ceea ce priveşte re vîntul în cadrul unor dez nist din Guadelupa. Cei fl LIMA. - Intr-un me sine, a fost cît se poate conducători de unităţi
naţiunii,
zervele de minereu de fier bateri parlamentare, mi aproximativ 300 de dele saj adresat Perului, pre de normal, de inspirat, economice, p r e c u m
şedintele
Alan
probate pe teritoriul na nistrul afacerilor externe gaţi la acest forum vor Garcia, a făcut un apel demn de apreciat. Î.P.S.R.U.E.E.M., I.U.M'.,
ţional. Exploatările de al Turciei, Mesut Yilmaz, dezbate sarcinile actuale populaţiei să-şi unească Pentru că, dc sîmbăţă I.G.C.L. şi întreprinderii
de
ale
şi
perspectivă
fier clin ţară asigură, în a declarat că întîlnirea de partidului, vor alege or eforturile in scopul atin de la prînz pînă dumini de tricotaje Petroşani,
prezent, peste 80 la sută la Davos dintre primii- ganele de conducere ale gerii obiectivelor majore că mult după orele a- 1 M. Petrila au pus, în-
din totalul devizelor în miniştri turc şi grec a acestuia. stabilite în cadrul progra miezii, Gheorghe Pogan. tr-un fel sau altul, umă
casate la export şi re început să-şi arate roadele mului naţional de dezvol Tonei Prodan, Toan Divi- rul la organizarea unei
prezintă aproximativ 20 pozitive. El a amintit, în ■ VIENA. - Reprezen tare a ţării — transmite riceanu, Francisc Boda, competiţii de schi ce ia
acest sens, o serie de de agenţia peruană de presă Ionel Bartok, Vasile Ru- amploare în Valea Jiu
la sută din produsul na cizii şi de iniţiative meni tantul Organizaţiei Po
ţional brut. porului din Africa de Sud- Andina. El a menţionat ţă, Miron şi Ion Gălăţan, lui, la recreerea. şi re-
te să contribuie la regle Vest (S.W.A.P.O.J pentru că guvernul va proceda Traian Moga, Gheorghe confortarea celor ce urcă
mentarea disputelor din Austria şi R.F.G., Hanno la o serie de măsu'i de la fiecare sfîrşit de săp-
tre cele două ţări. Mesut Rumpf, a declarat, într-o însănătoşire a economiei Ionescu, Elena Negrea, tămînă' la munte, în Pa
Yilmaz şi-a exprimat opti- Constantin Băluţoiu — rîng. Tuturor li s-ar fi
NOU AKCHOTT 12 (A- conferinţă de presă desfă naţionale, între acestea
mismu 1 în legărură cu evo figurînd programe de creş din echipa de exploatare cuvenit eîte o diplomă
ger.pres). — Autorităţile luţia relaţiilor bilaterale. şurată la Viena, că gu tere a eficienţei produc şi întreţinere a instala de onoare. întru slujirea
guvernamentale maurita- vernanţii de la Pretoria ţiei tclescaunului, din sportului, a~ sănătăţii prin
şi-au sporit în ultimul timp ţiei industriale şi agricole.
niene au procedat la tra ■ CIUDAD DE PANAMA. prezenţa militară în Nami din cadrul I.G.C.L. Pe sport.
ducerea în viaţă a unui - Panama studiază posibi bia, ajungîndu-se la o B VIENA. - In cadrul troşani — s-au aflat la G. DINU
program do dezvoltare a litatea de a solicita con proporţie de aproximativ unei conferinţe de presă
economiei naţionale, în vocarea Consiliului de Se un militar sud-african la ţinute la Viena, un purtă
curitate al O.N.U pentru
cadrul căruia o atenţie 12-13 rezidenţi locali. Nor- tor de cuvînt al Organi
deosebită se acordă şi a denunţa escaladarea a- .dul acesţui teritoriu se zaţiei Popoarelor din Afri-
gresiunii economice a ca de Sud-Vest (S.W.A.P.O).
agriculturii, greu încer S.U.A. împotriva ei — află practic in stare de a cerut comunităţii inter GRUPUL ÎNTREPRINDERILOR
cată de condiţiile deose a declarat ministrul pana urgenţă, în această zonă naţionale să pună capăt
:
bit de aspre din reg un » mez al relaţiilor externe, orice manifestare de ne acţiunilor violente şi văr DE GOSPODĂRIE COMUNALĂ
i
a
mulţumire
populaţiei
lo
frecvent bîntu tă de sece Jorge Abadia Arias, trans sărilor de sînge provocate
:
cale fiind reprimată de Şl LOCATIVĂ
tă. Cu toate acestea, în mite agenţia Prensa La unităţi militare speciale ce în Namibia de Africa
tina. Presiunile economice
ultimii ani, s-a constatat cuprind şi mercenari străini, de Sud, prin impunerea SECŢIA APĂ, CANAL, TERMOFICARE
pe care le fac S.U.A. la unor largi sancţiuni econo
O permanentă extindere adresa Republicii Panama a adăugat reprezentantul
a suprafeţelor redate a- sînt puse în practică pro-, S.W.A.P.O. mice împotriva guvernului D E V A
de la Pretoria.
griculturii şi activităţii gresiv şi ele pot fi urma ■ WASHINGTON. - Aduce la cunoştinţa consumatorilor de
de creştere a şeptelului te de alte măsuri, pe plan După alegerile prelimina fl MOSCOVA. - In U-
diplomatic - a spus -Jorge
specific locului. re desfăşurate marţi în niunea Sovietică a fost apă din municipiul Deva şi oraşul Călan,
Abadia Arias.
20 de state ale S.U.A. în lansat un nou satelit de
vederea scrutinului prezi comunicaţii „Molnia-I", a- că în data de 14 martie 1988, se va sista
B TOKIO. — Necesitatea denţial din noiembrie a.c.,
opririi cursei înarmărilor nunţă agenţia TASS. Sate furnizarea apei potabile între orele 7,00 —
NOUA ICCHOTT 12 (A- în rîndurile aspiranţilor din
nucleare şi neadmiterii mi litul este destinat asigu-
gerpres). — în planul Partidul Republican pe pri 17,00, pentru lucrări la obiective noi de
litarizării spaţiului cosmic mul loc se află actualul ' rării exploatării sistemului
cincinal adoptat la Nou- a fost subliniată de fizi de legături telefono-tele- investiţii executate de T.A.G.C.M. Deva şi
akchott pentru perioada cianul american Owen vicepreşedinte- "George grafice îndepărtate, pre
Bush.
1986—1990, guvernul mau- Chamberlain, laureat al cum şi .transmiterii progra alte unităţi.
In ceea ce priveşte com
ritanian a prevăzut alo Premiului Nobel. Omul de petiţia din rîndul Parti melor televiziunii centrale
carea unor investiţii su ştiinţă care în timpul ce dului Democrat, ultimele sovietice în punctele reţe
plimentare pentru explo lui de-al doilea război rezultate s-au soldat cu o lei „Orbita".
mondial a lucrat la pro distribuire aproape egală
rarea, exploatarea şi co I.M.C. D E V A
gramul ,,Manhattan" pen a voturilor între trei can
mercializarea Importante
tru crearea bombei atomi didaţi : Albert Gore, M ; - ÎNCADREAZĂ
lor zăcăminte de uraniu, Jesse BEDg IB
ce a devenit, în perioada chael Dukakis şi
fosfaţi, crom şi altele care postbelică unul dintre mi Jackson. 2 economişti.
se găsesc în subsolul ţării.
COLEGIUl DE REDACŢIE: Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumitru Gheoneg, Tiberiu Istrate (redactor şef), Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tircob ţ * 406!i I
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA) 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane i 11275, 12157, 11585. Telex i 72208. TIPARULi Tipografia Deva, str. 23 August nr. 275.