Page 49 - Drumul_socialismului_1988_03
P. 49
Vizita oficială de prietenie
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNITI-Vft!
a tovarăşului Nicolae Ceauşescu,
împreună cu tovarăşa
Elena Ceauşescu, în Republica
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C R islamici Mauritania
S L A L C O N S I L I U L U I U L A R J U D E Ţ E A N
SOSIREA ÎNCHEIEREA CONVORBIRILOR OFICIALE
IA NOUAKCHOTT Luni, 14 martie, s-au nouă şi importantă con
Anul XL, nr. 9 431 MARŢI, 15 MARTIE 1988 4 pagini — 50 bani încheiat convorbirile ofi tribuţie la dezvoltarea ra
Duminică, 13 martie, to ciale — începute dumi porturilor de prietenie şi
varăşul Nicolae Ceauşescu, nică — dintre tovarăşul colaborare’ dintre cele
Hotărîrlle Conferinţei Naţionale a. partidului-program de muncă preşedintele Republicii So Nicolae Ceauşescu, pre două ţări.
A fost exprimată con
şedintele Republicii Socia
cialiste România, a sosit,
şi de luptă al comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii împreună cu tovarăşa liste România, şi colonel vingerea că înţelegerile la
care s-a ajuns deschid noi
Maaouya Ould Sid’Ahmed
Elena Ceauşescu, în Re
publica Islamică Maurita Taya, preşedintele Comi perspective colaborării re
ciproc avantajoase, asigu-
tetului Militar de Salvare
Sarcinile zilnice se îndeplinesc muncind organizat, nia, unde. Ia invitaţia pre Naţională, .şef al statului lor dintre România şl
rînd extinderea legături
şedintelui Comitetului Mi
Republica Islamică Mauri
litar de Salvare Naţiona
lă, şef al statului, colonel tania. Mauritania pe plan poli
in ordine şi disciplină Maaouya Ould Sid’Ahmed manifestat satisfacţia faţă tic, economic, tehnko-ştiin-
Cei doi preşedinţi şi-au
ţific şi în alte domenii de
Taya, efectuează o vizită
oficială de prietenie. de rezultatele rodnice ale activitate, întărirea prie
— Dinspre Deva sau primit calificative de face totul pentru confor vizitei, ale dialogului des teniei dintre popoarele
Alba Iulia, dinspre Cos- „bine" şi „foarte bine". tul tot mai bun al oame Sosirea distinşilor soli făşurat într-o atmosferă noastre, în folosul şi spre
te.şti sau Pricaz, de fapt, — O răstiţi s-a moderni nilor. Paralel, construim ai poporului român a fost prietenească, de stimă şi binele ambelor ţări, al
ori pe unde intri în Orăş- zat, s-a înnoit — în ul- locuinţe pentru minerii aşteptată cu viu interes, înţelegere reciprocă, rele cauzei păcii şi cooperării
tie, noul este vizibil, pre . timii ani. Este un lucru de la Uricani, pentru si- salutată cu deosebită căl vând că ele reprezintă o între naţiuni.
dură, cu convingerea că
zent. Iar noul acesta, a- cunoscut. Anul trecut, derurgiştii de la Călan. întîlnirile şi convorbirile
tît de familiar în zilele de pildă, pe harta ora Brigada' noastră acţio dintre preşedinţii Nicolae SEMNAREA COMUNICATULUI COMUN
noastre, îl aduc mai cu şului s-au construit a- nează deci pe trei fron Ceauşescu şi Maaouya Preşedintele Republicii amiază, Coiriunicatul co
seamă constructorii. Sîn- proape 100, de aparta turi. Nu este Uşor. Dar Ould Sid’Ahmed Taya, în Socialiste România, tova mun româno-mauritanian.
teţi de acord tovarăşe ţelegerile la care se va a- Ceremonia s-a desfăşu
Ioan Trufaş, vicepreşedin junge vor conferi noi di răşul Nicolae Ceauşescu, rat în prezenţa tovarăşei
te al Biroului executiv Ritm şl calitate în realizarea şi preşedintele Comitetu
al Consiliului popular o- mensiuni prieteniei şi co lui Militar de Salvare Na Elena Ceauşescu.
în aplauzele celor pre
răşenesc Orăştie ? INVESTIŢIILOR laborării dintre popoarele ţională, şef al stalului Re zenţi, după semnarea Co
român şi mauritanian.
— Constructorii au rea Ceremonia sosirii s-a publica Islamică Maurita municatului comun, cei
lizat lucruri bune şi fru desfăşurat pe aeroportul nia, colonel Maaouya doi şefi de stat s-au feli
moase la Orăştie. Ora Brigada nr. 5 Orăştie Ould Sid’Ahmed Taya, citat cu căldură, s-au îm
şul are astăzi un centru (Continuare în pag. a 4 a) au semnat, luni după- brăţişat cu prietenie.
civic modern, are un as
pect cu totul nou, aşa mente, ne spunea Tibe- bine organizaţi, muncind
cum bine se poate ve riu Voina, tehnician prin în ordine şi disciplină,
dea. Sînt aici concreti cipal la compartimentul sîntem cu lucrările încheierea vizitei oficiale de prietenie
în
zate, meritele şi pricepe gospodărie comunală şi grafice, avem chiar unele
rea proiectanţilor, arhi locativă al consiliului avansuri.
tecţilor, constructorilor şi popular orăşenesc. şi punctele de lucru de a tovarăşului Nicolae Ceausescu,
...Vom merge să vedem
aş zice, ale locuitorilor
oraşului. — Pentru acest an, care
sînt sarcinile la construc la Uricani şi Călan. Rîn-
— în ultimii ani, noi ţia de locuinţe? — îl în durile de faţă se vor doar
am construit la Orăştie trebăm pe tovarăşul Gheor*- o pledoarie pentru an împreună cu tovarăşa
1854 de apartamente — ghe Buşagă. gajarea muncitorească a
a continuat inginerul —r 110 apartamente vom constructorilor din Orăş
Gheorghe Buşagă, şeful construi în Orăştie, fi- tie. O angajare, pe care
brigăzii nr. 5 a T.A.G.C.M. nalizîndu-le, bineînţeles, şi o dorim tot mai împli Elena Ceausescu, in Renul
Deva. La parterul aces pe cele rărhase restante nită, pe măsura poten ' l
tora s-au amenajat 6 630 de anul trecut. Se defi ţialului muncitoresc, co PLECAREA DIN CONAKRY
metr : pătraţi de spaţii nitivează astfel centrul munist al muncitorilor de
comerciale. Ca o subli civic al „ localităţii, la aici, demonstrat de atî- Duminică, 13 martie, s-a Elena Ceauşescu, împreu mas bun de la preşedinte
niere, toate recepţiile fă parterul blocurilor sînt tea ori. încheiat vizita oficială de nă cu preşedintele Lansa le Lansana Conte şi de la
cute la obiectivele pe amplasate spaţii comer prietenie întreprinsă în na Conte şi doamna Hen doamna Henrielte Conte.
care le-am construit au ciale moderne, adică se GH. I. NEGREA Republica Guineea de riette Conte au sosit îm Cei doi preşedinţi şi-au
preşedintele Republicii So preună la aeroport, unde exprimat încă o dată sa
cialiste România, tovară înalţii soli ai poporului tisfacţia faţă de convor
şul Nicolae Ceauşescu, îm român au fost conduşi cu birile purtate, de înţelege
preună cu tovarăşa Elena înalte onoruri militare. rile convenite, apreciind
Ceauşescu, la invitaţia pre Au fost intonate imnu că în urma vizitei s-a a-
şedintelui Comitetului Mi rile de stat ale Republicii
litar de Redresare Naţio Socialiste România şi Re juns la rezultate deosebit
nală, preşedintele Repu publicii Guineea. de importante, care asigu
blicii Guineea, general P r e ş e d i n t e l e Nicolae ră o bază trainică dezvol
Lansana Conte. Ceauşescu şi tovarăşa tării pe mai departe a co
T o v a r ă ş u l Nicolae Elena Ceauşescu şi-au laborării dintre cele două
Ceauşescu şi tovarăşa luat apoi un călduros ră- ţări.
•------• - « - - » -
i N „ L U N A P Ă D U R I I ’
Silvicultorii îşi amplifică
>, v :->> ' t ; v - v Æ \
F.P.I.P.S. Brad, aspect de la standul de lucru al formaţiei pentru montaj schelete (în pag. a 3-a) eforturile pentru îndeplinirea
u,nbroIe - Folo N1COLAE GHÉORGHIU
în cele mai bune condiţii
. ■'.* - w a sarcinilor
X fi
c A lut PA NIA ” ... A VJ PICOL A l i/i Oamenii muncii din ca
ITI
111 V vL /Va*: i
drul inspectoratului silvic siliilor populare — ne-a
relatat ing. Emil Maiores-
ămînerile în urmă fa pregătirea viitoarei recolte judeţean sînt angajaţi cu cu, inspectorul şef al In
toate eforturile să trans
spectoratului silvic jude
pună în viaţă obiectivele ţean — ne-ţim concentrat
ce le revin din Programul eforturile, astfel incit, ca
de legume şi cartofi — grabnic înlăturate! naţional de conservare şi şi în anul anterior, să în
dezvoltare a fondului fo deplinim ritmic şi să de
în cuvântările rostite nă recolte superioare la profil horticol şi în I.A.S. două milioane fire deoa restier în perioada 1976—
la plenara lărgită a Con toate culturile, iar pro a existat preocupare pen rece conducerile C.A.P. 2010, să înfăptuiască in păşim prevederile planu
siliului Naţional al Agri ducţia să fie judicios eşa tru ca lucrările să se în Bobîlna, Şoimu.ş, Bîrsău, cele mai bune condiţii sar lui la indicatorii şi acţiu
culturii şi la Conferinţa lonată pentru a asigura cadreze în grafice, în Gu.rasada, Banpotoc şi cinile şi orientările date nile specifice, în condiţii
pe ţară a preşedinţilor o bună aprovizionare a C.A.P. se întîlnesc unele altele nu s-au preocupat acestui sector de secreta le încadrării în cheltuie
consiliilor populare, secre populaţiei cu produse aspecte ce pun în evi să procure din vreme se rul general al partidu lile stabilite şi obţinerii
tarul general al partidului, proaspete, pe o perioadă denţă întîrzieri inadmisi minţele repartizate, să lui, tovarăşul Nicolae de beneficii suplimentare.
t o v a r ă ş u l Nicolae cît mai lungă din an. bile şi abateri intolerabile amenajeze răsadniţele şi Ceauşescu. Cum anual în perioada
Ceauşescu, asubliniat ne Întrucît timpul este îna de la prevederile planului. să producă necesarul do — Ţinînd seama do o- martie—aprilie, în raport
cesitatea ca în acest an ho- intat şi termenele prevă Iată cîteva aspecte con fire pentru plantarea su biectivele subliniate de de condiţiile climatice, se
tărîtor pentru înfăptuirea zute pentru o serie de crete în acest sens. în prafeţelor stabilite. O a- secretarul general al parti organizează „Luna pădu
obiectivelor noii revoluţii acţiuni în legumicultura ceea ce priveşte produce semenea practică, de a dului, tovarăşul Nicolae rii”, manifestare care cu
agrare, o atenţie deosebi au devenit scadente, se rea răsadurilor de varză considera facultative u- Ceauşescu, la plenara lăr prinde acţiuni complexe
tă să fie acordată spori pune întrebarea: în ce timpurie, gulioare şi co nele sarcini de plan, este gită a Consiliului Naţio ce au drept scop antrena
rii producţiei de legume stadiu se află pregătirea nopidă timpurie, culturi cu totul de neînţeles, ţi- nal al Agriculturii, Indus rea largă a tineretului,
şi cartofi. Experienţa u- producţiei de legume şi ce trebuiau însămînţate în triei Alimentare, Silvicul
nităţilor fruntaşe a dove cartofi din acest an ? totalitate în răsadniţe pînă NICOLAE T1RCOB turii şi Gospodăririi Ape T. DOBRICEANU
dit că este posibil ca şi în Dacă în fermele specia la această dată, există lor şi la Conferinţa pe
judeţul nostru să se obţi lizate ale asociaţiilor cu o restanţă de aproape (Continuare în pag. a 4-a) ţară a preşedinţilor con- (Continuare în pag. a 2-a)
