Page 5 - Drumul_socialismului_1988_03
P. 5
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢl-VA!
Elena Ceauşescu, va efectua o vizită oficială
de prietenie în Republica 6hana „
Ijuonui humdmm T o v a r ă ş u l Nicolae tua o vizită oficială de rare al Republicii Ghana,
Ceauşescu, preşedintele Re prietenie în Republica Jerry John Rawlings, in
publicii Socialiste Româ Ghana, la invitaţia pre prima parte a lunii martie
nia, împreună cu tovarăşa şedintelui Consiliului Na
Elena Ceauşescu,, va efec ţional Provizoriu do Apă- 1988.
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C ÍN SPIRITUL SARCINILOR SUBLINIATE DE TOVARĂŞUL
SI AL C O N S I U U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N NICOLAE CEAUŞESCU IA PLENARA LĂRGITĂ
 CONSILIULUI NAŢIONAL AL AGRICULTURII
Anul XL, nr. 9 420 MIERCURI, 2 MARTIE 1988 4 pagini — 50 bani
Strădanii responsabile pentru
Conferinţa pe ţară a preşedinţilor efectuarea tuturor lucrărilor
specifice acestei perioade
consiliilor populare - important forum al să obţinem producţii a- duri brigăzile conduse de
Hotărîţi să înfăptuiască
în mod exemplar orientă
rile şi indicaţiile cuprinse gricole superioare, de a- Eva Sas, Lucreţia Blă-
ceea organele şi organiza
joi şi altele. Participarea
democraţiei muncitoreşti revoluţionare ţiile de partid din satele numeroasă a cooperatorilor
în ctlvîntarea tovarăşului
şi
Chitid
sînt
Boşorod
Nicolae Ceauşescu, secre
a imprimat acestei activi
tarul general al partidului, preocupate de mobilizarea tăţi, un ritm bun de des
la recenta plenară lărgi tuturor cooperatorilor la făşurare, astfel că la ora
Astăzi, în Capitală, sc este chemată să analizeze putea asigura mai bine tă a- Consiliului Naţio actuală, fertilizarea color
deschid lucrările Conferin în profunzime realizările elementele de confort ci nal al Agriculturii, Indus 70 ha cu orz s-a încheiat
ţei pe ţară a preşedinţilor obţinute de poporul nos tadin, trece pe un plan triei Alimentare, Silvicul C.A.P. BOŞOROD şi s-au administrat în
consiliilor populare, muni tru pentru înfăptuirea ho- superior. turii şi Gospodăririi Ape grăşăminte chimice pe
cipale, orăşeneşti şi comu ■tărîrilor Congresului al Au continuat să se în lor, cooperatorii, meca mai mult de 200 ha cu
nale - important forum al Xlll-lea al partidului şi ale făptuiască cu fermitate nizatorii şi specialiştii de lucrările ce trebuie efec grîu,
democraţiei muncitoreşti, celui de-al lll-lea Congres principiile autoconducerii la unitatea agricolă din tuate înaintea declanşării în iarna ce se încheie au
revoluţionare. al consiliilor populare, şi autoaprovizionărîl, ale Boşorod depun eforturi campaniei agricole de fost duse în cîmp 1800
Precedată de conferinţe lipsurile şi neajunsurile autogestiunii şi autofinan străruitoare pentru asigu primăvară. tone îngrăşăminte natu
le judeţene ale deputaţi care s-au manifestat şi să ţării teritoriale. rarea tuturor condiţiilor Întfucît nu s-a putut rale ce au fost admi
lor, Conferinţa pe ţară a adopte măsuri care , să Sub îmdrumarea nemijlo în vederea încadrării cam intra în cîmp cu mijloa nistrate pe suprafeţele ce
preşedinţilor consiliilor propulseze spre noi împli cită a organizaţiilor de paniei de primăvară în cele mecanice, s-a luat se vor cultiva cu cartofi.
populare - formă profund niri activitatea consiliilor partid consiliile populare epoca optimă şi efectuării hotărîrca, încă cu mai Şi aici s-a înregistrat o
democratică de dezbate populare, a tuturor cetă municipale, orăşeneşti şî lucrărilor la cel mai multă vreme în urmă, să puternică mobilizare a
re şi conducere a trebu ţenilor. comunale din judeţul nos înalt nivel calitativ. Iero- se treacă la aplicarea ma coopera lorilor cu atelajele
rilor obşteşti — are loc în In primii doi ani ai cin tru au reuşit să se implice nim Grecu, secretarul co nuală a îngrăşămintelor unităţii sau particulare.
climatul însufleţitor în cinalului 1986—1990, ţara mai bine în conducerea mitetului comunal de chimice pe culturile de
care întregul popor în noastră a făcut paşi în economiei în profil teri partid, primarul localită cereale păioasc. La a- TRAIAN BONDOR
făptuieşte hotărîrîie Con semnaţi spre înfăptuirea torial. ţi', arăta : ceastă activitate • iau parte
gresului al Xlll-lea şi Con obiectivului strategic de Prezenţa şl cuvîntul de — Vrem ca în acest an zilnic 50—G0 de oameni (Continuare în pag. a 3-a)
ferinţei Naţionale ale trecere a României în legaţilor hunedareni Io
partidului. rîndul ţărilor mediu dez Conferinţa pe ţară a pre
Conferinţa' pe ţară a voltate. La realizarea ă- şedinţilor consiliilor popu Perfecţionarea activităţii de educaţie
preşedinţilor consiliilor cestui obiectiv o contri lare sînt susţinute de rea
populare are loc în anul buţie însemnată îşi aduc - lizări importante în toate
cînd se împlinesc două prin modul în care conduc domeniile. în doi ani din materialist-stiintifică a tineretului
decenii de la adoptarea activitatea economico-so- acest cincinal, producţia » »
legii cu privire la reor cială în profil teritorial — marfă industrială realizată . Din iniţiativa Secţiei dc pagandă ai comitetelor idei şi experienţe în orga
ganizarea adminîstrativ-le- organele locale ale pute de economia hunedorea- propagandă a Comitetului * U.T.C. municipale, orăşe nizarea şi desfăşurarea
ritorială a ţării — acţiune rii de stat. nă a crescut într-un ritm judeţean de partid, în neşti şi din unele între activităţilor consacrate for
de interes naţional, ini Alături de marea indus mediu de 6,8 la sută. A organizarea Comitetului prinderi .şi instituţii din mării la tinerii muncitori,
sporit contribuţia judeţului
ţiată şi înfăptuită sub di trie, a fost consolidată cu produse de mare în judeţean al U.T.C., la judeţ, în marea majori ţărani, elevi şi studenţi
recta îndrumare a secre activitatea de producţie semnătate pentru .econo Deva a avut loc o reuşită tate aleşi de cu rin d în a unor convingeri ştiinţifi
tarului general ol partidu industrială mică, menită să mia naţională: cărbune, consfătuire de lucru, cu organele U.T.C. ce solid fundamentate
lui, tovarăşul Nicolae asigure o mai bună folo oţel, fontă, laminate, e- un pronunţat caracter dc despre lume, societate şi
Ceauşescu — act revoluţio sire a resurselor locale nergie electrică, bunuri instruire, urmărind per O reuşită consfătuire gîndire, care să le deter
nar care a permis dez umane şi materiale. Siste de consum. în economia fecţionarea activităţii de mine o puternică - anga
voltarea multilaterală şi matizarea localităţilor şi a locală, condusă nemijlocit educaţie materialist-ştiin- de lucru la Deva jare .şi participare la
armonioasă a tuturor lo teritoriului ţării a intrat de consiliile populare, ţifică a tineretului, în grandioasa oporă construc
calităţilor ţării. într-o fază decisivă, în producţia marfă industrială liţmina documentelor Con Acţiunea a fost conce tivă condusă de partid.
NlII-lea .şi
Reunind pe cei care, care ne apropiem de o- a crescut în ritm mediu gresului al Naţionale, a pută în mod complex, eu- Dc asemenea, participan
Conferinţei
prin voinţa cetăţenilor - biectlvui satisfacerii în li de 15,6 la sută, Iar pres prinzînd : un bogat ştand ţii la consfătuire au e-
exprimată în alegerile de nii mari a nevoii de lo tările de servicii — de 13,5 orientărilor şi indicaţiilor de carto social-politică. fecluat o vizită la Mu
secretarul
formulate
de
la 15 noiembrie anul tre cuinţe a tuturor cetăţe la sută. general al partidului, tova zeul judeţean.
cut — se află în fruntea nilor, ©tapă în care con Agricultura judeţului a răşul Nicolae Ceauşescu. Ichnico-ştiinţifică şi be Secretarii pentru pro-
letristică,' vizionarea unui
localităţilor ţării, Confe centrarea gospodăriilor să păşit hotărît pe calea dez- Au participat secretari film de scurt metraj cu
rinţa pe ţară a preşedin teşti în perimetre construi- şi secretari adjuncţi pen titlul „Victimele ignoran CORNEL ARMEANU
ţilor consiliilor populare bilc optime, spre a li se (Continuare în pag. a 3-a) tru problemele de pro ţei", un larg schimb de (Continuare in pag. a 3-a)
în ton cu... desprimăvărarea I
Sus, pe culmile înalte a tuturor capacităţilor e- găzii noastre sînt concen clişa a unor mici hale a-
ale Retezatului, sclipesc nergetice prevăzute pen trate acum pe lucrările de menajale pentru fierari,
încă bolţii de zăpadă. S-ar tru această perioadă. Anul la C.H.E. Tote.şti II. dulgheri, mecanici ctc.
părea că, pe acolo, iarna .1988 este hotărâtor şi pen împreună cu ing. Florin Deocamdată, aceşti mese
vrea să-şi mai întindă... tru noi, în ce priveşte Anta], adjunctul şefului riaşi îşi desfăşoară mun
calendarul. La poalele realizarea sarcinilor ce de brigadă, am făcut o ca, fură nici o poticnire
munţilor însă pămîntul le avem în actualul cin scurtă incursiune la C.H.E. la principalele puncte ale
musteşte a primăvară. De-o cinal". Tote.şti II. Aici, după cum viitoarei centrale hidro
parte, şi de alta a Rîului aflat, sc acţionează în electrice. Astfel, pe beto-
•Mare — de la Brazi în niştii din echipa lui An
jos, spre Păclişa, Tote.şti ton Bumbaru — din care
şi Haţeg *— se simt din se remarcă, în mod deo
plin semnele noului ano sebit, Vasile Grecu, Ion
timp. Ele sînt sporite, fără Bumbaru, Daniel Ştefan şi
îndoială, de luminile cai'e alţii ,— i-am găsit turnîn’d
au fost aprinse în centra betonul de egalizare în
lele hidroelectrice puse în M A R E radierul centralei. „Astă
funcţiune pînă in prezent
— Retezat, Clopotiva, Os- BRIGADA NR. 6 PĂCLIŞA zi, pînă la ■ ora 13 — ne
trovu Mic, Ostrovu Marc. spunea şeful de echipă —
„La semnele primăverii împreună cu coi 30 de
’88 — ne spunea ing. Ion giner, mal este ceva de trei direcţii principale : oameni din formaţia mea
Radu, şeful brigăzii nr. G făcut la C.H.E: Păclişa? . • Executarea excavaţiilor — am terminat de turnat
Păclişa — trebuie adău — Din punct dc vedere de finisaj în nodul hidro „berma" de la cota minus
gate şi eforturile făcute al constructorului, centra tehnic ® Turnarea beto 3,30 m a centralei. Pe
de constructori pentru fi la respectivă este funcţio nului de egalizare, la acest suport urmează să
nalizarea C.H.E. Păclişa şi nală. Se fac lucrările de centrală, pentru „sudarea" se-sprijine conductele for
urgentarea lucrărilor la finisare la pereţi şi par rocii ® Executarea de um ţate ale centralei. Finali
celelalte obiective energe doseli, în sala maşinilor. pluturi ş.i finisarea lalu- zarea acestei lucrări pre
tice planificate pentru ,a- Celelalte spaţii sînt ter zelo.r la canalul de aduc- zintă o importanţă deo
ceastă perioadă. Dorim să minale. Se mai află în ţiune, pentru începerea lu sebită pentru că deschi
acţionăm în aşa fel incit centrală, pentru finali crărilor dc perou. de fi-ont de lucru pentru
să materializăm cu maxi zarea unor lucrări, şi Trebuie menţionat că, dulgheri şi fierari". Ca urmare a preocupărilor pruliu comIitiUc.de viată
mă responsabilitate sarci oameni do la brigada de simultan cu operaţiile de Circa 40 tone de oţel ale oamenilor muncii de ta I.M. Barza, colectivul de aici
nile şi indicaţiile date de montaj. Considerăm că măi sus, la C.H.E. To- beton, de diverse diame- a preluat, construirea integrală n unul modern bloc pen
tru ncfamili.şli. Atlat mereu în mijlocul , eciilpelor du lu
secretarul general al parti termenul de punere, în teşti II se desfăşoară şi crători, secretarul comitetului de partid, Vi ord Popa, ur
dului, tovarăşul Nicolae paralel a noului obiectiv unele lucrări de organi MARIN NEGOIŢĂ măreşte folosirea la maximum a fiecărei orot de lucru,
Ceauşescu, privind pune energetic este foarte a- zare a activităţii — eon- în imagine, alături dc cîţiva lucrători din echipa condusă
de Ioan virdea, împreună cu inginerul coordonator ai
rea în funcţiune la termen proape. Ţoale forţele. bri- şt-înd în mutarea din Pă (Continuare în pag. a 3-a) lucrării, C.heorglie Puma.
