Page 50 - Drumul_socialismului_1988_03
P. 50
’ig. DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 i
ÎN LUMINA SARCINILOR Şl ORIENTĂRILOR FORMULATE DE
Maximă mobilizare a tuturor forţelor
TOVARĂŞUL N1COLAE CEAUŞESCU, LA CONFERINŢA PE ŢARĂ *
A PREŞEDINŢILOR CONSILIILOR POPULARE pentru dezvoltarea agriculturii BB VARIETATI
I.ITATE. Calila
jilurilor şi produ
Dezvoltarea agriculturii şi creşterea tetului comunal de partid lipsuri, obiectivele şi sar plan problematica agricolă patiserie o f e r
pună mai ferm pe primul
Plenara activului comi
că sînt unele greutăţi şi
Snack-barul „Cel
Crişcior s-a încheiat cu o cinile sînt duse la înde şi să acţioneze cu toată Deva ($ * de
Ghcorghe Grecu
producţiei — sarcini prioritare pentru concluzie revelatoare asu plinire. răspunderea pentru înlă sumntori. Intr-at
mult apreciată
Este adevărat că şi în
pra conţinutului, nivelu
turarea hotărîlă a lipsuri
lui, intensităţii şi eficien cooperativa agricolă din lor şi neajunsurilor exis laboratorul prop
unităţii se prep
fiecare consiliu popular comunal ţei activităţii desfăşurate localitate, ca şi în satele tente. peste 20 sortimi
se pun în vin za
Pentru aceasta, plenara
de organizaţia comunală
comunei îşi desfăşoară ac
de partid, anume că dacă tivitatea organe şi organi a însărcinat biroul comi prăjituri, sal eu î
ciute, ptzza şi i
in cuvin tarea rostita la ciar al G.A.P. Rişca pen a întregii populaţii a sa în domeniul industriei s-au zaţii de partid, dar care, tetului comunal de partid duse proaspete
Conferinţa pe ţară a pre tru o seamă de lucrări ale telor ne-am preocupai ca obţinut rezultate bune în iată, la această analiză a- să-şi întocmească un pro toase. Ca urm
şedinţilor consiliilor popu sale, precum şi Exploata oamenii muncii încadraţi anul 1987, în agricultură nuală, n-au putut sta cu gram concret de acţiune, tatea — deţinăt
lare, tovarăşul Nicolae rea minieră Ţebea, care a în producţie în unităţi in rodnicia a fost mai slabă. fruntea sus cînd a fost cuprinzător, cu răspunderi ultimii doi ani
lui I în întrec
Oeau.şoscu arăta : ocupat 4 ha din terenul dustriale să încheie con Colectivele de oameni ai vorba de îndeplinirea sar concrete, urmărindu-se pas cialistă pe înlrc
„Consiliile populare poar G.A.P. Ţebea şi nu a re venţii de acord global cu muncii din unităţile indus cinilor de plan. La aceas cu pas soluţionarea tutu — şi-u depăşit,
tă răspunderea directă şi dat încă în circuit o su unităţile agricole coopera triale au realizat o pro tă problemă ’ s-au referit ror problemelor, să între rioatla trecută d
cepului acestui
sînt titulare de plan pen prafaţă egală pe alte te tiste. ducţie marfă suplimentară mai mulţi vorbitori, dar prindă analize la interva nul Ia desfaceri
tru întreaga activitate din renuri acum neproductive. Pentru zootehnie avem în valoare de peste 102 cel mai complet şi în spi le mai scurte şi cu exi 300 000 lei.
agricultură. Ele trebuie să Prin măsurile pe care bază materială şi efective milioane lei, concretizată rit autocritic, mai realist genţă sporită asupra mo Bl BRIGADA
desfăşoare o activitate in le-am luat pînă acum, ur- de animale care garantea în aproape 500 Gcal. ener au abordat problemele to- dului în care se acţionea FICA a comu i
tensă astfel îneît loate or inind riguros înfăptuirea ză realizarea producţiilor gie termică, 5310 tone pro ză, să tragă la răspundere ni şea a avut o
tîlnirc cu cetâ
ganele agricole, loate uni planurilor de cultură la planificate. Avem realizat duse de carieră şi balas mai la concret pe toţi Moraru, vicep
tăţile agricole de stat şi gospodăriile populaţiei, în efectivul matcă la bovine tieră, 27 tone prefabicate membrii comitetului, ai bi al biroului excc
consiliului popi
cooperatiste precum şi pro perimetrul construitul al şi porcine şi depăşit la o- din beton armat, 181000 Plenare ale roului executiv, precum şi mu nai, a prezer
ducătorii particulari să lu satelor nu avem terenuri vine. Pentru a spori în lei marfă desfăcută către activelor comitetelor pe comuniştii din unita ţa de sistemati
creze şi să folosească ra nefolosite. continuare efectivele am populaţie. Şi în primele de partid pentru tea agricolă, membrii bi satului dc centr
Opreau, prim an
ţional fondul funciar, pen Creşterea producţiilor a- identificat pe toţi cetăţenii două luni din acest an, dâri de seama rourilor organizaţiilor de nei, făcut
tru a obţine în acest an gricole la hectar şi pe cap de pe raza comunei care rezultatele la producţia in bază, deputaţii care nu-şi sarcinile ocom
cea mai mare producţie de animal — unul din n-au animale, dar au po dustrială sînt bune, exis- anuale duc la îndeplinire sarci cialc v revin
agricolă". principalele obiective alo sibilitatea să crească şi lînd certitudinea îndepli nile încredinţate în aceas lor dii, umen
ferinţe.
ţari
Consiliul popular al co noii revoluţii agrare — le-am recomandat să-şi nirii integrale a planului tă direcţie. ‘ şedinţilor consilii
munei Baia de Criş s-a am urmărit-o cu stăruinţă procure. Este vorba de 100 pe anul 1988. varăşii Ilcrta Faur, secre în esenţă, este necesar lare, iar prof
angajat cu toate forţele şi în acest an agricol. Po do gospodării. în domeniul agriculturii, tarul comitetului comunal ca pa baza unui aseme ştef a relevat
tut al femeii.
nu doar la înfăptuirea o- trivit planului şi progra Ne preocupă în conti însă, rezultatele, atît în de partid, Liviu Berindei, nea program, organizaţia
bicctivului de a obţine în mului dc autoconducere şi nuare, realizarea integra cooperativa agricolă, cit şi vicepreşedintele biroului comunală de partid să a-
acest an cea mai mare re autoaprovizionare, trebuie lă a prevederilor din pro în gospodăriile populaţiei executiv al consiliului dopte de îndată un stil da Cinema
coltă, ci şi do a soluţiona să obţinem 5 550 kg orz, gramele speciale. Sîntern sînt necoreşpunzătoare. în popular, şi Ionel Vlad, lucru energic, în care să
problemele de dezvoltare 4 000 kg ovăz, G G50 kg po aproape ele nivelul din anul 1987, comuna n-a în primul secretar al Comi se distingă pregnant viza
DEVA
a agriculturii în scopul rumb boabe şi 32 000 kg program la apicultura şi deplinit indicatorii din tetului orăşenesc de partid rea clară a unor obiective jandarm tui
folosirii tot mai eficiente cartofi la hectar. Sînt avem posibilitatea ca la planul de contractări la Brad (comuna Crişcior fi concrete ce trebuie duse Dulcea seva
i pămînlului şi obţinerea producţii mari, cu mult iepuri de casă să depăşim nici un produs. în coope ind localitate subordonată la îndeplinire imediat, (Arta); HUNI
stins*
an de an a unor produc- peste ceea ce am obţinut efectivele planificate şi, rativa agricolă, activitatea oraşului Brad). precum şi în perspectivă, Vulcanul Zile d
— A);
' ţii ridicate. în anul trecut.. Pentru a deci, contribuţia la fon de conducere, de mobili Meritul principal al ple o insistenţă cu totul deo (Modern - H ) ;
Mă voi referi, în primul avea garanţia realizării dul de stat. Pentru dezvol zare pentru îndeplinirea narei a constat în faptul sebită pentru realizarea rul invincibil
rînd, la folosirea pămîn lor am urmărit ca unită tarea sericiculturii am sarcinilor se situează la un că, pornind de la conclu fiecărui obiectiv, prezenţă PETROŞANI:
— seriile I-II i
lului. în anul 1987 comu ţile agricole cooperatiste plantat duzii planificaţi, nivel nesatisfăcător şi, în zia la care ne-am referit, zilnica şi analize zilnice Tarzan, omul
na noastră a avut progra care au în plan aceste dar considerăm necesar să /consecinţă, treburile merg a depus un efort susţinut asupra modului în care (7 Noiembrie);
mat să redea în circuitul culturi să asigure o fer se facă, de către specia slab. pentru ieşirea din impas se lucrează în fiecare fără speranţă
IAJPENI: Grc:
arabil 4 ha de teren la tilizare corespunzătoare. lişti, o mai bună infor Ce se desprinde din în domeniul agriculturi', punct fierbinte şi nevral tală (Cultura
C.A.P. Lunca, 2 ha la Terenurile noastre fiind si mare şi instruire a crescă compararea modului în adoptînd măsuri care să gic, implicarea viguroasă CAN : Primăvo
C.A.P. Cărăstău. Aceste tuate în majoritate în lun torilor de viermi de mă caro se desfăşoară munca determine îmbunătăţirea a tuturor cadrelor, a tu soare (Ij£s. ,<s *fă
suprafeţe au fost redate ca Crişului Alb am urmă tase. Vom folosi în acest in cele două domenii ? Un activităţii în cooperativa turor comuniştilor în în NEA : O far;
cuscru (Mineri
producţiei agricole. Trebuie rit să se realizeze în în scop şi forţele comunei fapt cu totul evident: în agricolă de producţie, creş tărirea spiritului de ordi NOASA : Cazul
să determinăm însă şi în tregime şi de bună calitate dar este nevoie şi de con unităţile industriale, unde terea contribuţiei gospodă ne, răspundere şi discipli al judecătoar
treprinderea minieră Barza lucrările de desecări şi tribuţia specialiştilor. mersul îndeplinirii sarci ririlor populaţiei la înde nă cînd este vorba de în va (Muncitorcs
CÂNI:
Ne vc
să pună în stare produc irigaţii. nilor de plan depinde de plinirea sarcinilor de plan făptuirea măsurilor adop în ir ou
tivă 2 ha de teren pe care Spre a asigura partici- TECLA MELTIŞ, acţiunea responsabilă a la producţia agricolă. în tate, în toate împrejurări IlRAi:
gara * au« :
lc-a luat din fondul fun parea la lucrările agricole vicepreşedinte colectivelor, de organele şi acest context s-a subliniat le. RAŞTIE: Joi d
al Biroului executiv organizaţiile de partid şi necesitatea ca organizaţia
,VVWWLWMW^ftMWWWiWWWWWl/Wi.VWViWlW Plenara a adoptat, dc a- ie (Patria); S-
al Consiliului popular do masă, de consiliile oa comunală dc partid şi con semenea, unele măsuri pri un concurent
Baia de Criş menilor muncii, chiar da siliul popular comunal să vitoare la îmbunătăţirea GEOAGIU-BAI:
Silvicultorii îşi amplifică eforturile şi înfrumuseţare a local de argint (C
activităţii do gospodărire
cultură); IIAŢI
grădinii zoolog
tăţii — sferă în care, ea cia); BRAZI:
(Urmoro din pog. 1) grijire a pădurilor tinere şi în cea agricolă, organi omul acesta;
pe mai mult de 10 000 ha, zaţia comunală de part d îoo ooo pe» w m c
;
elevilor şi altor categorii precum .şi acţiuni de igie şi primăria trebuie să pri te (Mur :
după pl
de cetăţeni la dezvoltarea, nizare, urmărindu-se men mească şi un sprijin mai
conservarea şi protejarea ţinerea unor densităţi op consistent din partea co ţ&P- t *3SEaBBS!!tosA
fondului forestier, sînlem time, astfel îneît păduri mitetului orăşenesc de listai
mobilizaţi să desfăşurăm le să-şi îndeplinească în partid şi a conducerilor u-
un important volum de bune condiţii funcţiile lor, nităţilor industriale din o- Numerele e:
lucrări. De altfel, acestea între care cel ecologic pre raş şi comună. tragere a cxccpţ
au şi demarat, în zilele zintă o însemnătate deo 13 murtie 1988
bune de lucru în fiecare sebită. De asemenea, a- CORNEL ARMEANU FAZA
Extr. I: 09, 7í
ocol silvic treeîndu-se la cordăm întreaga atenţie 80. 10, 23, 35, r
adunarea seminţelor (pin valorificării superioare a Extr, . a 11-a:
negru, salcîm), la comple masei lemnoase, în care 50, 00, 05, 79,
tarea butaşilor în răchi- sens si beneficiarului a- 03. 22.
Extr . a IlI-a
tărie şi împădurirea unor cesleia — I.F.E.T. — îi 03, 25 87, 7;;.
vorsanţi sudici ai dealu revin mari responsabili Zilele trecute, zeci tle 90. 00.*
Extr,
a IV-a :
rilor în vederea combate tăţi îndeosebi privind li tineri şi vîrstiiiei din 65, 16, 39, 09,
rii eroziunii solului. în chidarea la timp a par Călan au participat la 60, 0.
ample acţiuni de planta
atenţie se află, în conti chetelor ce le exploatea re a coniferelor în zone 1 •’AZA A
Extr. a V-n:
nuare, pe măsură ce se ză, deoarece în anul pre le verzi ale localităţii. In 34. ‘13.
creează condiţii, trecerea cedent acţiunile nu au fost imagine, o secvenţă din Extr. a vi-a:
la regenerarea — aşa cum încheiate; decît în propor parcul O.N. Călan, de 07. G G, 63.
lingă casa de cultură.
Extr.
a VII-;
prevede programul pe a- ţie de 80 la sută. în pa 05. 21, 01. 22.
cest an — a peste 2 000 ralel, personalul silvic Foto (iir. PODARU Fond total de
ha, din care pe 1 300 ha este angajat şi în alte ac 1 902 07■1 Ici.
se fac împăduriri în fon ţiuni cum sînt: refacerea
dul forestier, iar mai mult panourilor de propagandă
de 700 ha vor fi regene silvică, inclusiv a celor re VREMEA
rate natural, avînd orga feritoare la respectarea cele două licee. Regia o Dezbatere. Consiliul particulare" al scriitoru
nizate în acest, scop peste normelor de p.s.i., a ba spectacolului — realizat comunal de educaţie po lui Valeriu Bârgău, Pentru azi: Vrc
G0 de echipe de lucrător'. rierelor de acces în pă după un libret de Eu litică şi cultură socialis prezentat de Constantin li schimbătoare, <
De menţionat că s-a sta duri, a bornelor şi marca cultural gen Evu — a aparţinut tă Toteşti a organizat Dehelean. Cu acelaşi mai jnult acopc
bilit o mai judicioasă jelor silvice şi turistice, prof. Cloopalra Pup. dezbaterea „Noua revo prilej s-a desfăşurat o curs,, 'lopţii şi
ziua. Vor cădea
structură a speciilor, în combaterea dăunătorilor luţie agrară, concepţie şezătoare litera r-muzica- taţii locale sub 1/
pepinierele proprii avînd şi realizarea altor lucrări • „Tinereţea noastră, o Dialog cinematogra ce sintetizează experien lă a cenaclului „Rit ploaie, lapoviţă
soare, mai ales ii
produşi peste 7,5 milioane silvicul turale. tinereţea patriei" s-a in fic. în organizarea în ţa partidului în construc muri" Deva. An citit, nopţii. Izolat p
puieţi, din care o bună Evident, manifestările titulat spectacolul pe treprinderii cinematogra ţia noii societăţi". Cu poezie si proză Daniela ţiilo vor avea car
parte au fost scoşi şi pre ce se întreprind în cadrul care formaţii artistice şi fice judeţene, la Uri- sprijinul prof. Vîrgil Drăghia, Dumitru Tu- aversă. Vîntul \
gătiţi pentru plantare. v fiecărui ocol silvic în „Lu interpreţi, aparţinînd or cani s-a desfăşurat dia Cîmpcanu şi a lui Con huţ, Mariana Pândaru, moderat, cu inte
— Ce alte acţiuni mai na pădurii", la care un ganizaţiilor U.T.G. din logul cinematografe „E- stantin Dragoianu, ca Constantin Gh. Naidin, izolate de 40 kr
sectorul vestic,
sînt programate ? sprijin substanţial îl a- licee şi instituţii social- tica relaţiilor de fami şi a imaginilor din fil râturile minime
— Amintesc că, în afa cordă consiliile populare, culturale, din municipiul lie în societatea con mele documentare „Re Constantin Dehelean, Mi- cuprinse intre 1
ră de un volum însemnat urmăresc şi îndeplinirea Hunedoara, l-au oferit temporană". Desfăşurată producţia la ovine", ron Ţie. M o m e n t u l şl plus 3 grade,
maxime între 4 5
de lucrări pe pajiştile na unui important rol edu de ziua majoratului. Re la cinematograful „Re „Cultura cartofilor", muzical a fost susţinut de. Izolat ceaţă.
turale pentru igienizare şi cativ, acela de a popu marcabilă a fost prezen de Emanuel Constantin. I.a munte, vrc
ameliorare, ne preocupăm lariza însemnătatea eco ţa formaţiei „Sider- tezatul", pe marginea „Construcţii simple în La sediul U.J.G.M. a fi schimbătoare,
noros. Local va
de refacerea unor tere nomică şi socială a pădu club", într-o nouă for filmului' românesc „I- zootehnie“, dezbaterea a avut loc o întîlnirc cu Viului va sufla
nuri degradate, cit .şi do rii, a bunei gospodăriri a mulă, cu solistele de lustratc cu flori de antrenat participarea pu poeta Luminiţa Mihai, cu intensifică' - 1
îndeplinirea obiectivelor întregului fond forestie», muzică uşoară Magda- tâmp", acţiunea s-a bu blicului, fiind deosebit care a citit poezii apă 40—GO km/h
sau spulbere
stabilite prin Legea nr. accentul punîndu-se, fireş lena Nagy şi Monica curat de un interes deo de instructivă. rute în reviste litera zăpada. Izolat
2/1987 referitoare îa buna te, pe mobilizarea largă Kiss, dansul modern de sebit, intervenţiile tova re şi cele pregătite pen depunere dc <
gospodărire a pădurilor şi a tuturor forţelor dispo la liceul industrial nr. răşelor Maria Sîrbucă şi a Şezătoare literară. tru un volum de balade.
a vegetaţiei lemnoase dih nibile în localităţi la rea 3, duetul folk al liceu Mira Păsbrăşcoiu facili— La sediul I.G.R.A. din Emanuel Constantin a m
afara fondului- forestier. lizarea întregului volum lui industrial nr. 2, pre- tînd Un viu dialog : pu Deva a avut loc lansa susţinut un moment de
Concomitent se vor efec de lucrări cuprinse în 'cuin şi recitatorii din blic—im agin e—film. rea romanului „Semne muzică folk.
tua lucrări de tăieri şi în- programul po acest an.