Page 54 - Drumul_socialismului_1988_03

DRUMUL SOCIALISMULUI NR

Prevederile programului judeţean de 0 şcoală pe şantier

dezvoltare a apiculturii — înfăptuite integrali încheiase, iar lucru se din nou citeva cu ore docu­ vorba de devine o şi reală
Programul
de
de
cînd
profesie
dantelăria
curs,
aceasta
întregite
■I CO PLA
da metal a zveltelor con­ mentaţii practice, o şcoală pasiune, efortul nu mal DESFACERE
La plenara lărgită a existînd asigurate condi­ în acest an să fie depă­ strucţii ce prind contur pe şantier, unde educaţia are preţ, ci doar valoarea Chioşcul do ,
presei »Un ceiv
'onsiliului Naţional al ţiile necesare realizării şite substanţial prevederile la furnalul nr. 4 al C.S.H. prin muncă şi pentru mun­ satisfacţiei împlinite, care lui linte". ap;
vgriculturii s-a subliniat acestui obiectiv. Urmărind programului judeţean. rămăsese părăsită parcă, că primeşte dimensiuni noi. ii este de ajuns acestui I.C.S.M. .ăl an
iccesitatea ca o atenţie transpunerea în viaţă a Prin iele . 8 magazine după o săptămină inten­ La încheiere s-au pre­ ,,dascăl" modest şi deose­ do aprecierile
torilor. Lucrat
iparte să fie acordată dez­ sarcinilor ce le revin, in cu profil apicol din judeţ să de muncă. Ici, colo, se zentat concluzii, s-au făcut bit de conştiincios. tionară depun
voltării apiculturii, sar­ cercurile apicole din judeţ s-au asigurat condiţii mai zărea cite un con­ aprecieri, cursanţii au fost in pofida vîrstei sale mai pentru a asi
cină la înfăptuirea căreia (dintre care se remarcă bune de aprovizionare a structor meditativ, care in antrenaţi la efectuarea înaintate, nu cunoaşte provizionare r
cu 7,iarc, revi:
sînt chemaţi să-şi aducă şi cel de la Deva, condus apicultorilor cu materia­ drum spre casă, mai zăbo­ controlului şi autocontro­ plafonarea, primenindu-şi poştale, cu all
întreaga contribuie şi de David Demea) s-a des­ lele necesare, de achiziţie vea pentru o clipă in faţa lului privind calitatea su­ permanent conţinutul tema­ ceea co a coi
oamenii muncii din agri­ făşurat o bogată activitate şi desfacere a produselor impunătoarelor construc­ durii, întrucii trebuie să tic al lecţiilor cu noile tiepUnirea pi;
vînzare pe do
cultura judeţului nostru, pe timpul iernii, astfel apicole. Din investiţiile ţii. Dar această linişte era se deprindă bine şi cu realizări in acest domeniu jumătate în p
deo­
toţi apicultorii. Recensă­ îneît apicultorii, pe lîngă alocate, în acest an, ma­ aparentă, pentru că, agrega­ exigenţa. Cu toţi au fost in care se află în intimă 113,33 Ia sută.
unor
dată,
da acord să aprecieze per­
vuietul
mântul din acest an a re­ stimulentele şi sprijinul gazinele din Orăştie, Brad îngemănare meseria cu ■ - CU R
Du­
liefat — ne spunea dr. material acordate — scu­ şi Haţeg vor beneficia de te de sudură a creat o formanţa colegilor lor Ceza, arta. Pentru că, spune el, NOTĂRILE. !
şi
de
mitru
Miju,
Tololvy
antrenantă,
nu
stă
pe
toan Bocăniciu, secretarul tire de taxe pe venit, cre­ noi spaţii, corespunzătoare atmosferă Căci un concurs Gheorghe Ungureanu, Au­ timpul noi nu putem loc baie liunedoreni,
mobilizaţi să
concurs.
nici
filialei judeţene a Aso­ dite pe 5 ani pentru în­ unei activităţi cu mult îm­ autentic era. rel Constantinescu, loan pasul pe loc. Intîrzierile ncască în cel»
bunătăţite.
ciaţiei crescătorilor de fiinţarea de stupine, pen­ O preocupare mai sus­ Constructorii de pe plat­ Verigusche şi alţii, care tehnice şi tehnologice pro­ condiţii sarcir
tuaia campan
albine — că la gospodă­ tru procurarea de pavi­ ţinută pentru dezvoltarea forma din Călan, din zona împărtăşeau din experien­ duse în -elaborarea oţelu­ pădurire, desfî
riile populaţiei numărul lioane, asigurarea bazei apiculturii se aşteaptă din blumingului şl de la alte ţa lor, din metodele de lui, în execuţia lucrărilo• ple şl comp!
stupilor a fost cu aproape melifere gratuite cu re­ partea consiliilor popu­ puncte de lucru din Hune­ organizare a locului de de construcţii-montaj lăr­ în „Luna păi
înregistrat ins
■100 mai mare decît pre­ partiţie şi comenzi pentru lare, care au datoria să doara şl-au dat intilnire muncă, de pregătire a pro­ gesc cimpul de acţiune al păşiri la sar»
vederile programului pe mijloace de transport în urmărească îndeplinirea aici, intr-o sîmbătă după- belor, alegerea electro­ specialiştilor, care au da­ rente periond
mul trecut, asociaţia în- pastoral, de biostimulatori integrală a programului amiază, cînd erau liberi, zilor, reglarea amperaju- toria de a îmbogăţi cu­ ducţia unităţi
precum şl la
:
•egistrînd depăşiri şi la şi altele — să-şi poată ri­ în profil teritorial, să a- pentru susţinerea probei lui etc., detalii care pola­ noştinţele muncitorilor, prin
■I IN FRU
tlţi indicatori. în conti- dica permanent cunoş­ sigure creşterea numă­ practice a examenului de rizau atenţia şi interesul forme specifice de per­ Cerbălău, din
îuare, pentru acest an sînt tinţele cerute în acest do­ rului familiilor de albine absolvire a cursului de tuturor. O remarcă se fecţionare a pregătirii pro­ lişu Mare,
stabilite importante sar- meniu. şi a aportului apiculto­ policalificare in meseria impune : toţi şi-au înţeles fesionale, pentru a le spo­ comunei Rret
ini a căror înfăptuire im- Experienţa unor apicul­ rilor la producerea şi va­ de sudor. Ei au fost aju­ obligaţiile de elevi la virsta ri competenţa la nivelul se s-' -ază, <1
ani, frunt
>une eforturi susţinute tori cum sînt Dumitru lorificarea unor cantităţi taţi şi îndrumaţi pe toată matură, manilestind serio­ exigenţelor actuale, spre a prea .. iar!
lin partea apicultorilor. sporite do produse apicole. durata cursului de ingine­ zitate şi răspundere in le înlesni posibilitatea tre­ lapte de vaci
Cepănaru (Deva), Aurel rul Octavian Cristoiu, lec­ pregătirea lor. Calităţi cul­ cerii cu uşurinţă de la o de contract,
Pe lîngă creşterea nu­ Avramoni (Haţeg), Constan­ tor la tehnologia meseriei. tivate cu migală, o dată cu meserie la alta, in funcţie do stat şl c
mărului familiilor de al­ tin Diaconu (Călan) şi a NICOLAE TÎRCOB Au mai susţinut aseme­ meseria, de acest sufletist de cerinţele sarcinilor de aprovizionare.
1987 el a liv
pine la gospodăriile popu­ multor altora, caro în anul nea probe la locurile lor pedagog, inginerul Octa­ plan. situîndu-sc pi
laţiei, , şi lucrătorii sil­ trecut au'vîndut fiecare de muncă, dar au ţinut vian Cristoiu, specialist de Este un mod generos de în comună,
vredni' g
vici, cei din I.A.S. şi la A.C.A. între 500 — să-şi etaleze cunoştinţele înaltă probitate profesio a gindi şi a acţiona in an gaj; p
in această confruntare di­ nală şi umană, care îm­ pas cu vremea, probat litri lu,,.ă
’.A.P. (îndeosebi la Bîr- 1100 kg miere, denotă că Orăştie devine cu lic­ incontestabil prin lapte de prezent, fai
oare zi un argument tot rectă, translormind staţia pleteşte producţia cu mun­ vrează în .
!
ău) trebuie să acorde în- există însemnate posib - mai puternic al dezvol­ de derivaţie intr-o autenti­ ca la catedră de peste conştiinţă civică şi de pro­ zilnic.
reaga atenţie îndeplini­ lităţi ce trebuie mai bine tării localităţilor noastre că pistă de concurs. Şi au 30 de ani, formind la şcoa­ fesie, de profesionalism
hunedorene. conştient, constructiv şi
ri integrale a planului. fructificate pentru ca avut dreptate, jntrucit nu la muicii zeci de generaţii
Foto a fost o simplă execuţie de sudori, prin cursuri de responsabil.
a lucrărilor repartizate, ci calificare, policalificdre şi MIHAI BURDUŞEL,
N. GHEORGHIU
o împletire a noţiunilor autorizare I.S.C.I.R., cu pre­ secretar adjunct
teoretice dobindite, cu ap­ ţul a mii de ore din timpul al comitetului de partid
Săptămîna cultural-educativă titudinile practice. Deci, său liber. Dar, cînd este ai I.A.C.R.S. Hunedoara jandarraerlţel
DEVA :
J;:
Dulcea
(Arta); sev
llt
Vulcanul st;
„Silviu Dragomir“ — A ) Z i l e
(Modern ■— .
rul invlncibi
PETROŞANI:
Aşezările c o m u n e i ambianţa însufleţitoare a \ — seriile I-:
Gurasada au cunoscut, momentului s-a desfăşu- ( Tarzan, om
(7 Noiembri
în aceste zile, manifes­ rat simpozionul „100 de ? Iară operant
tări politico-educătive de ani do la naşterea is- \ LU
adîncă vibraţie patrio­ toricului Silviu Drago- ţ tal,'. (C..-Í»
tică. Săptămîna cultural- mir". „Viaţa şi opera i CAN : Prim
soare (Lucc:
educativă, ce are loc aici scriitorului" au fost re- » NEA : Dragi
în fiecare primăvară, levate de prof. Olimpia \ ga mea (M:
s-a desfăşurat, de aceas­ Palamariu, „Silviu Dra- ( TRILA: AdC
tă dată, sub semnul unui gomir,"organizator şi par- / voluţiel (ă
ANINOASA:
jubileu : 100 de ani de ticipant la actul istoric } sonal
la naşterea lui Silviu de la Alba lulia — 1 De- ţ Ivanoi C
URICA.
Dragomir, fiu al comu­ cembrie 1918“ a fost co- i dat (Ri
nei, a cărui operă, ştiin­ muniearea prof. Maria > Anonimul ■
ţifică l-a aşezat în pan­ Vîrtopeanu, iar „Mo- ţ ( S t e a u a
teonul istoriografiei ro­ nografia Avram Iancu" i RA.ŞTIE: Jo
ic (Patria);
mâneşti. Reputat istoric, a lui Silviu Dragomir a j un concuroi
Silviu Dragomir s-a nu­ fost prezentată de prof. ) GEOAGIU-E
ca (Casa
mărat printre cei mai luliana Gaşpar. Un spec- 1 HAŢEG :
pasionaţi luptători pen­ lacol de peste trei ore » terestră (Da
tru emanciparea naţio­ a înfrumuseţat apoi săr- 1 Mai aproape de preocupările Pentru obţinerea unor Aripi spre
nală şi socială a româ­ bătoarea, relevînd tot- ţ MERIA : U:
eutului (Mi
nilor, de aceea localni­ odată potenţialul artistic I Joi după
cii îi rememorează, cu cu care satele comUnei ) şi exigenţele actuale rezultate superioare mina).
fiecare. prilej, activitatea s-au înscris în etapa de )
pusă în slujba celor mai masă a celei de-a Vil-a }
înalte idealuri. ediţii a Festivalului na- i (Urmare din pag. 1) cret, este vorba de fap- (Urmare din pag. 1) condiţii dă dezvoltare noi­
ţional „Cîntarea Româ- .tul că oamenii de la uzi­ lor tulpini pentru rodire YRer
Centenarul lui Silviu niei“. Şcolile generale ) formare şi de fructificare în anul următor. în cazul
Dragomir a înscris, în din Runc.şor (clasele I— 1 maistrului I. Dobrescu au na nr. 3 s-au angajat în în care aceste tăieri nu
săptămîna cultural-edu­ IV) şi Gurasada (cl. » realizat acest produs de cinstea adunării generale — prin care se menţine s-au efectuat la timp, se Pentru a;
un număr cît mai constant
cativă de la Gurasada, I—VII) s-au evidenţiat 1 calitate necorespunzătoa- a oamenilor muncii să dea pot face toamna sau pri­ va încălzi,
manifestări de caldă au­ prin scenetele „Vine, vine ^ ro. suplimentar 20 tone piese de tulpini cu potenţial de măvara! devreme, scurtîn- temporar t
dienţă. Consiliul comunal primăvara“ şi „O poves- i Activitatea puternicului turnate, că se va acţio­ producţie care să asigure du-le şi pe. cele rămase la locuri vor
slabe.
Vît
de educaţie politică şi te muzicală", grup vocal, detaşament al tinerilor se na energic pentru reali­ un echilibru între creşte­ 1,6 m înălţime. moderat di
cultură socialistă a avut dansuri populare, duet ) încearcă a fi reflectată zarea planului pe luna re şi rodire. Tulpinile în Combaterea bolilor şi sud cu int
grijă ca fiecare sat să de muzică populară, re- 1 la rubrica „Tineretul şi februarie. Sîntem însă în vîrstă de peste 4 ani se dăunătorilor. La specia late' pînă
beneficieze de acţiuni cu citatori, iar căminele cui- / producţia". Pe scurt, con­ a doua decadă a lunii taie de la bază, asigurând coacăz ] se fac tratamente Temperatul
vor ii cui
larg ecou educativ. Sim­ turale Gothatea (montaj 1 semnăm că biroul comite­ martie... Remarcăm, to­ creşteri noi anuale por- cu Dibulox 1 la sută în şi G grade,
pozioanele, dezbaterile, literar-muzical „Slavă e- ţ tului U.T.G. adresează, tuşi, că în 1987 Eugen nite din zona coletului ca­ perioada repausului vege­ xime între
serile do întrebări şi roilor neamului"), Runc- i cu prilejul zilei de 8 Mar­ Gabor de la cocsificare re le înlocuiesc. Se înlă­ tativ (înainte de dezmugu- de. La munt
răspunsuri, medalioanele şor (teatru — „lonuţ al I tie, sincere „ felicitări tu­ şi Anton Lepnischi de la tură toate tulpinile rupte, rire). va încălzi,
furnale 2 s-au dovedit cei
literare au rememorat un nostru"), Cîmpuri de Sus ţ turor tinerelor din com­ mai buni în întrecerea prea aplecate, bolnave sau Atît ia coacăz, cît şi la temporar t
tor va nit
binat. Calde urări de „La
istoric, dar în acelaşi (grup vocal, solist instru- l socialistă. cele care prin poziţia lor zmeur, în timpul vegeta­ jpoGc lapoi
timp au relevat împlini- mentist), Cîmpuri Surduc ) mulţi ani !" urează, apoi, Se impun însă cîteva îndesesc tufa sau împie­ ţiei se folosesc produsele : ci-i.it din !
cu prilejul zilei de naş­
cu intensi
rile de azi ale României (grup şi solist vocal, re- ) tere, mai multor tineri observaţii: este nevoie de dică executarea unor lu­ Dithan M 45 0,2 ia sulă, 30—70 ltm/1
socialiste, pentru care a citatori), Gurasada’ — i destoinici, dintre care am mai multă operativitate. crări de întreţinere a so­ Captadin 50 — 0,2 la sută
luptat cu ardoa:<2 Silviu Cărmăzăneşti (taraf, dan- ! notat pe luliana Bode, Dincolo de faptul că se lului şi a plantei. şi Metoben 70 — 0,07 la Pentru u
Dragomir, împliniri care sUr j populare, teatru, I Gelu Cioară şi Mircea întîrzie cu actualizarea Cînd de la baza tufei nu sută (pentru combaterea zile: Vrc
schimbătoa
au schimbat şi chipul brigadă artistică, grup şi ţ articolelor faţă de mersul mai pornesc creşteri noi, antracnozci, făinării, rugi­ porar noi
aşezărilor hunedorene, solişti vocali) — Boiu ' Crişan. Sînt evidenţiate firesc al producţiei, ele iar tulpinile îmbătrînite nii, putregaiului fructelor vor cădc:
\
mai eu seamă în anii („Şezătoare ca la Boiu de . şi strădaniile lui Dănuţ sînt uneori cu caracter produc foarte slab, se a- .şi pătarea brună a frun­ sub formă
care au trecut de la Sus", dubaşi). Reperto- \ Precup, Ştefan Ghiurca, general, nemobilizator, lip­ îeg 2—3 care prezintă mai zelor şi lăstarilor). Pentru re vor av
do aversă,
Congresul al IX-lea al riul, ca şi interpretarea l Ioan Slancu, Ionaş şi So­ site de interes. Cu deo­ multe creşteri anuale şi combaterea dăunătorilor fia moder;
partidului, de cînd în merituoasă a formaţiilor »’ rin Nădărean care au re­ nu sînt prea îmbătrînite, licări izoli
cuperat peste 30 tone sebire este vorba de co­ se folosesc produsele: Si- lcm/h în
fruntea partidului şi a artistice a dat ştafetei 1 lectivele de redacţie ale iar restul se îndepărtează noralox 0,1 ia sulă, Car- intervalulu
ţării se află tovarăşul culturale „Căutătorii de ţ fontă. PăCat că cel de-al comitetelor de sindicat şi de la bază. betox . 0,4 la sută. Decis sudic, apo
Nicolae Ceauşescu. comori" valorile calităţi’, i patrulea articol se re­ U.T.G. Experienţa bună Tăierile la zmeur con­ 0,1 la sută. paraturile
marcă doar prin generali­
Duminică, la încheierea încheind însufleţitor ma- > zări, arătînd doar că ute- dobîndită trebuie să se stau din îndepărtarea tul­ Prin aplicarea unei a- cuprinse î
grade, iar
săptămânii, căminul cul­ nifestările prin care oa~ ţ ciştii vor acţiona pentru regăsească în toate dome­ pinilor de doi ani ce au grotehnici corespunzătoare între 10 şl
tural din centrul de co­ menii comunei au orna- 1 realizarea sarcinilor. Care niile, fără excepţie, ca o rodit şi înlocuirea lor cu speciei, se pot obţine pro­ mineaţa, i
mună s-a dovedit neîn­ giat jubileul lui Silviu / sînt acestea, unde se va condiţie a ceea ce poate un număr egal de tulpini ducţii mari şi eficiente în
căpător pentru mulţimea Dragomir. 1 acţiona, în ce domeniu ? şi trebuie să fie propagan­ de un an. După culesul fiecare an, asigurînd tot­
dornică de a participa „Viaţa sindicală" oferă da vizuală la Combina­ fructelor se îndepărtează odată şi_ prelungirea du­
la manifestările zilei. în LUCIA LICIU | cîteva elemente ale acti­ tul siderurgic „Victoria" de la bază tulpinile care ratei de'exploatare a cul­
vităţii sindicatelor. Con­ Călan. au rodit, creînd astfel turii.