Page 57 - Drumul_socialismului_1988_03
P. 57
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIT!-Vft ! rj :< i « • i w-
& Săminia pusă sub brazdă intr-un timp cit mai scurt
si intr-un pat germinativ pregătit grădinăreşte
S O C I A L I S M U L primăvară a debutat în zării în tarlaua numită producţie din Băcia. Din ,
— Cu însămînţarea ma-
de
agricolă
Campania
cele relatate de inginerul '
şef al unităţii, Dragoş :
„Sighet". Adam Ionică şi
C.U.A.S.C. Rapoltu Mare
Visirln, am reţinut că i
Ioan Cordea au realizat
sub imperativele subliniate
miercuri, 1G martie a.c., :
ş
a
r
ă
u
de t o
v
l Nicolae
calitate, iar Francise Acs
Ccauşescu la plenara lăr un pat germinativ de bună au fost însămînţate 10
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C. gită a Consiliului <Na-- asigură aşezarea seminţei aici se urmăreşte reali- •
borceag.
cu
hectare
Şi
SI AL C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N ţional al Agriculturii, In în sol. Ne străduim să zarea unor lucrări de cel
efectuăm lucrările de pe
dustriei Alimentaro, Sil
viculturii şi Gospodăririi mai înalt nivel calitativ,
Apelor. Ştelian Stanciu şi Iusif
Anul XL, nr. 9 433 JOI, 17 MARTIE 1988 4 pagini - 50 bani Prima unitate care a C.U.A.S.C. Lorincz străduindu-se să
început însămînţarea cul RAPOLTU MARE respecte întocmai tehno-,
turilor de primăvară este logiile stabilite pentru
Cooperativa agricolă de această cultură.
Hotărîrile Conferinţei Naţionale a partidului-program de muncă producţie din Rapoltu Însămînţările au inceput
Mare. Inginerul şef al u- ogoare în strictă confor şi în alte unităţi din
mitate cu tehnologiile sta
C.U.A.S.C. Rapoltu Mare.
nităţii, Cornel Tărăpoancă.
şi de luptă al comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii sublinia : bilite, creînd astfel con Cooperatorii, mecanizato
— Ne-am pregătit te diţii pentru obţinerea u- rii şi specialiştii din uni
meinic în vederea bunei nor recolte superioare în tăţile agricole sînt hotă-
Eforturi stăruitoare pentru desfăşurări a campaniei acest an, în lumina sar rîţi să realizeze în această
cinilor ce ni le-a încre
primăvară lucrări de cea
agricole de primăvară, pe
care vrem s-o încadrăm dinţat tovarăşul Nicolae mai bună calitate, să
în epoca optimă şi să e- Ccauşescu, secretarul ge respecte epoca optimă,
modernizare, diversificare, calitate fectuăm lucrări la cel mai neral al partidului. punînd astfel baze temei
înalt nivel calitativ. Campania agricolă de nice recoltei acestui an.
De La an la an, Fabri diversificarea produselor şi la 1 000 lei producţie mar — Cu ce a început cam primăvară a început şi la B. TURDEANU
ca de producţie industria ridicarea nivelului lor ca fă. Şi de la începutul pania de primăvară ? Cooperativa agricolă de
lă şi prestări servicii litativ, fireşte, în condi anului^urent avem unele
Brad îşi diversifică şi ţiile reducerii cît mai economii la acest capitol".
perfecţionează activitatea. In atelierele fabricii, în
Este o cerinţă a vremii, toaţe compartimentele pro Succese în întrecerea socialista
importantă şi necesară, de LA F.P.l.P.S. BRAD ductive se depun eforturi
■I
a se produce numai măr perseverente pentru dez CANTITĂTI DEPĂŞIRI LA EXPORT ţele reuşind să obţină
furile solicitate, numai ar voltarea şi perfecţionarea SUPLIMENTARE importante depăşiri la
ticole de calitate supe mult posibil a cheltuielilor activităţii. Aceasta, prin Harnicul colectiv de toţi indicatorii princi Í
rioară şi cu cheltuieli cît materiale. în 1987 am mic organizarea şi moderniza DE METALE muncă al întreprinderii pali de plan. Astfel, pe
mai reduse. La F.P.l.P.S. şorat cu 27,7 lei cheltuie rea proceselor de produc Cu o depăşire a Pro chimice Orăştie se în perioada care a trecut
Brad, aceste imperative lile materiale planificate ţie, scop în care unitatea ducţiei marfă de peste scrie şi în perioada care din acest an producţia
sînt înţelese şi se mate a fost dotată cu noi uti 18 milioane lei — faţă a trecut din acest an marfă a fost depăşită cu
rializează cu consecvenţă laje de prelucrări mecani de sarcinile perioadei printre fruntaşii judeţu 6,9 la sută, iar la Pro
şi înaltă răspundere mun ce şi maşini specializate care a trecut din acest lui nostru la export. „La ductivitatea muncii s-a
citorească. pentru confecţii, prin an — se prezintă har- zi" au fost expediate obţinut o creştere de 5,1
în 1987, ca şi în anii autodotarea cu o serie de nicile colective de mi beneficiarilor externi pro la sută faţă de plan. în
anteriori, sarcinile de plan scule, dispozitive, şi insta neri şi preparatori din duse suplimentare în va ce priveşte producţia fi
au fost îndeplinite la toţi laţii, care determină .uşu judeţul nostru, aparţi- loare de peste 1 300 000 zică, trebuie remarcată
indicatorii, colectivul si- rarea lucrului şi creşte nînd Centralei mine lei, constînd dintr-o ga cantitatea de peste 1100
tuindu-se a lil-a oară rea productivităţii muncii. reurilor Deva. S-au în mă largă de produse tone de fier în minereu
consecutiv pe locul I în Pot fi amintite maşinile registrat, totodată, de prelucrate din mase plas expediată în plus side-
întrecerea socialistă dintre do tăiat-îndreptat sîrme păşiri importante Ia tice, repere de cea mai rurgiştilor pe aceeaşi pe
unităţile I.J.P.I.P.S. Hune şi bare, cele de debitat toate sortimentele de bună calitate. Depăşirile rioadă.
doara—Deva. „într-ade- ţeava, dispozitivele de ca metale utile incluse în la export au fost posi
văr, s-a muncit bine, librat ţevi, stanţele şi planul acestui an: la bile datorită pregătirii PIESE DE SCHIMB
ne-am depăşit prevederile matriţele de executat di . cupru în concentrate optime şi din vreme a RECONDIŢIONATE
la producţiile marfă şi ferite repere — toate din — un plus de 92 tone, producţiei pentruv 1988,
netă, la productivitate şi procesul de realizare a la zinc — 49 tone, precum şi prin aplica La atelierul de între
beneficii, şi, ceea ce este umbrelelor şi truselor şco plumb — 175 tone, pi rea consecventă a măsu ţinere mecanică de Ia
mai important, am livrat lare, precum şi altele. rită — 550 tone ş.a. rilor prevăzute în pro secţia I furnale din C.S.
suplimentar la fondul pie în acelaşi timp, se dă Prin organizarea ştiin gramele de modernizare Hunedoara se acordă a-
ţei mărfuri însumînd peste o atenţie deosebită înnoi ţifică a producţiei şi a a producţiei, pentru creş tenţia cuvenită recondi-
nouă milioane lei — con rii şi diversificării pro muncii, modernizarea terea productivităţii mun ţionării pieselor de
cretizează inginerul Ioan ducţiei, prin reproiecta- continuă a tehnologiilor cii, reducerea consumu schimb şi subansamble-
Faur, directorul fabricii. rea unor produse şi asi de extracţie şi prepa rilor specifice şi sporirea lor necesare bunei func
Rezultate pozitive am ob milarea altora — mai es rare s-a obţinut 6 de eficienţei economice — ţionări a agregatelor pro
ţinut şi în cele două luni tetice, mai uşoare şi cu păşire a productivităţii acţiuni muncitoreşti care ductive. Lunar planul de
şi jumătate care au trecut grad ridicat de întrebuin muncii cu 9,4 la sută, au condus la depăşirea recondiţionări este de
din acest al treilea an al ţare şi funcţionalitate —, ceea ce reprezintă o indicatorului producţie păşit. Accentul se pune
cincinalului. Punem în F.P.l.P.S. Brad. Sorin ceea ce a necesitat do creştere cu 4 la sută marfă cu aproape şase pe recondiţionarea pie
continuare accent pe rea Martin, un priceput me tarea cu aparatură adec- faţă de realizările, la milioane lei. selor deficitare : şubere
lizarea ritmică a producţiei seriaş din atelierul scu- acest capitol, din pe pentru caupere, cuple
iărie, execută o stanţă
fizice, în structura sorti pentru repere la trusa G. DINU rioada corespunzătoare PLUSURI LA necesare vagoanelor cîn-
mentală stabilită, dar ne traforaj, aflată în fabri a anului trecut. tar, piese pentru maca
caţie.
preocupăm stăruitor şi de (Continuare în pag. a 4-a) MINEREU DE FIER rale de la staţia de
granulare, inele de etan
încă de la începutul şate, roţi dinţate, roţi
lui 1988 — an decisiv în de rulare, diferite axe.
Exigenţă şi răspundere în tot ce se întreprinde realizarea obiectivelor De subliniat că lucrările
majore stabilite pentru de recondiţionare se rea
actuala etapă de constuc- lizează în condiţiile eco
Spiritul critic şi auto la materializarea obiec De asemenea, nu au fost de. a nu mai tolera aba ţie socialistă — minerii nomisirii unor impor
critic în care s-a desfă tivelor stabilite pentru a- realizate efectivele de a- teri şi muncă de mîn- şi preparatorii din I*oia- tante cantităţi de metal,
şurat plenara do dare de cest an şi în perspectivă. nimale, ceea ce a făcut ca tuială. na Ruscăi şi-au mobili electrozi, energia elec
seamă a activului comi „Am avut şi avem încă anul trecut, comuna să Acest lucru este dovedit zat în mod exemplar for- trică, gaz metan.
tetului comunal de partid serioase greutăţi pe care rămînă datoare la fondul şi ele felul în care s-a ac
Bretea Română a dat po nu trebuie să le mal tre de stat cu însemnate can ţionat în 1988, precum şi
sibilitatea relevării cu cem cu vederea —- subli tităţi de produse agro- pentru pregătirea actua
claritate a felului în care nia în cuvântul său depu animalEere. lei campanii agricole de
organele şi organizaţiile tatul Petru Pădureanu. Avmd în vedere aceste primăvară. Ţinînd seama
de partid, comuniştii au Atît unităţile cooperatiste, neîmpliniri, în cadrul ple de experienţa dobîndită în
acţionat pentru realizarea cît şi gospodăriile popu narei s-a apreciat că ele unele domenii, dar mai
importantelor sarcini în laţiei nu au participat cu se datorează şi activităţii ales de deficienţele şi
profil teritorial, stabilirii lipsurile din trecut, în
unor direcţii şi modalităţi cadrul plenarei s-a stăruit
practice de muncă. Darea Plenare ale activelor comitetelor de partid cu deosebire asupra a
de seamă,, cît şi cei care pentru dori de seama anuale ceea ce trebuie făcut pen
au participat la dezba tru îmbunătăţirea între
teri au apreciat străda gii activităţi. Apreciind că
niile oamenilor care, sub produse, conform cerin slabe desfăşurate de unele în propria muncă şi-au
conducerea orgamzaţiilor ţelor stabilite, la fondul organizaţii de partid şi, făcut loc unele lipsuri,
de partid, în 1987 au do- de autoaprovizionare. A- mai ales, insuficienţei răs Romulus Petca, Elena Pri
bîndit rezultate superioa vem apoi necazuri în punderi cu care au acţio beag, Ion Buzdugan, Vic
re faţă de anii trecuţi. zootehnie, nu folosim aşa nat o parte din membrii toria Pop, Aurelia Petroes-
Gu toate acestea, ele nu cum trebuie pămîntul. comitetului comunal de cu au adus în atenţia par
s-au ridicat la nivelul ce Faţă- de toate acestea, noi, partid şi cadrele de con ticipanţilor cerinţele ce
rinţelor, a posibilităţilor activul de partid, toţi ducere din unităţile agri
de care dispun unităţile comuniştii trebuie să ma cole, Firesc, -activul de se pun în faţa membrilor
socialiste şi gospodăriile nifestăm mai multă exi partid a criticat aspru cooperatori' în cam pan'a
populaţiei din comună. genţă şi răspundere, iar pe cei care nu şi-au în agricolă de primăvară, mă
surile ce se impun a fi
Dintr-o atare perspectivă, comitetul de partid să-şi deplinit atribuţiile, au dat luate pentru sporirea con
tot ceea ce s-a discutat, manifeste mai ferm rolul dovadă de superficialita tribuţiei organizaţiilor de
propunerile concrete fă său conducător în toate te şi delăsare în munca partid în coordonarea ac-
cute au vizat îmbunătă domeniile. întru totul justi de zi cu zi. Iar acest lu
ţirea întregii activităţi a ficate aceste aprecieri, din cru s-a făcut cu exigenţa VALENTIN NEAGU Comblnatul siderurgie Hunedoara. Maistrul principal
comuniştilor, perfecţiona moment ce, în 1987 pro cuvenită, ceea ce reflectă la hala de turnare a O.S.M. 1, comunistul Alexandru Su-
rea muncii organelor şi ducţiile obţinute la grîu, hotărîrea comitetului co ciu — unul din exemplele de dăruiro şi pricepere în me»
organizaţiilor de partid şi orz, porumb şi cartofi au munal de partid de a seria de siderurglst. Foto NICOLAE GHEORGHIU
sporirea contribuţiei lor fost sub cele planificate. elimina aceste neajunsuri, (Continuare în pag. a 3-a)
