Page 58 - Drumul_socialismului_1988_03

i ^ a i Y . i
m h i v i r i w k v i

Bt SESIUNE
MUNICARI ŞT
Ieri, Ia Ulcer
gle din. Deva <
Ou înţelegere şi stăruinţă Rezultatele şurat icrări
de comunicări
cu tema „Conţi
Colectivul atelierului Unui obiectiv sau altul Aşa înţeleg să lucreze inue, responsabile Ui hunedorene
materiali
rea
de confecţii metalice din depinde în bună măsură şi Nicolae Avram — lo­ că şi umanisi
cadrul staţiei de utilaje şi de modul în care el cul al II-lea la indivi­ nara a tineret
şi transport Deva s-a asigură confecţiile meta­ dual, în întrecerea socia­ întreprinderea agrico­ rinar şi a specialiştilor, implicîndu-se în realiza­ manifestarea
situat, din nou, pe locul I lice pentru vitrine, uşi, listă pe T.A.G.G.M. De­ lă de stat Mintia are atenţia permanentă ce o rea sarcinilor ce le re­ de Inspectori
în întrecerea socialistă pe parapeţi, grilaje etc, lu­ va în 1987 —, Ion Rad, două ferme specializate acordă conducerea între­ vin. Hrănirea şi îngri­ judeţean au
ani­
creşterii
anul 1987 între unităţile crătorii din atelierul me­ Ion Popescu, Traian- Mi- în creşterea animalelor prinderii Fiecare fermă jirea animalelor se face cadre didactici
mixte.
După
malelor.
conformitate
două
şi
strictă
în
similare ale Trustului de canic se organizează în titelu, Vasile Ichim, E- două luni trecute din a- şi-a creat un colecliv de cu tehnologia stabilită tăţile învăţă mi
nedorcan.
antrepriză generală pen­ aşa fel îneît planul fizic duard. Kuţaba, toţi cei cest an, fci-mele cu spe­ muncă harnic, ce lucrea­ pentru fiecare categorie
tru construcţii-montaj să se deruleze ritmic, 30 do muncitori din ate­ cific zootehnic — de la ză cu pasiune şi răspun­ de animale. ■ „HARNIC
Deva. Sarcinile de plan fără probleme. „Practic, lier. Deoarece colecti­ Lăpaşnic, condusă de dere. Oameni precum NIEREASCA“.
de pionieri dc
la indicatorul de bază — noi lucrăm fără stocuri, vul se completează, se Radu Mihuţ, şi cea de Aurel Şoancă, Petru Fur- ■ — Totuşi, nu sîntem generale nr.
construcţii metalice — arăta lăcătuşul Adrian împrospătează şi pregăti­ la Mintia, coordonată de dui, Alexandru Dimi, mulţumiţi do activitatea Deva au decla
a fost depăşit, s-au făcut Dobrescu. Executăm, la rea trebuie să ţină pasul Avram Jula — rapor­ Toader Tălan şi alţii se din zootehnie — ne spu­ da 14—19 nu
însemnate economii de comanda brigăzilor de cu noul. în curînd se va tează rezultate bune la nea directorul unităţii, tămîna record
diverse materiale — în­ construcţii, tot ceea ce deschide un nou curs de majoritatea indicatorilor dovedesc vrednici îngri- Traian Mihăilă. în lumi­ rea şi valorifi
deosebi metal şi elec­ ni se solicită din punct policalificare pentru cei do plan. Efectivul de na sarcinilor subliniate terialelor rt
trozi —, s-au obţinut be­ de vedere al confecţiilor puţini care, deocamdată, animale total planificat I.A.S. MINTIA de t o v a r ă ş u l Nicolae Hărnicia pion
vizibilă zi (te :
neficii suplimentare, co­ metalice. Dacă înt.r-o au doar o meserie. a fost depăşit, iar cel Ceauşescu, secretarul ge­ lectaren, în ai
menzile brigăzilor de Un alt meseriaş de bază matcă este realizat. De­ neral al partidului, la tămînă, a uni:
construcţii au fost ono­ al atelierului, lăcătuşul păşirea efectivului total jitori de bovine, iar Ma­ plenara lărgită a Consi­ mari de mate
rate exemplar. S.U.T. DEVA Filicel Doda — ne-a re­ şi realizarea celui matcă rin Niculescu, Iosif Giur­ liului Naţional 'al Agri­ losibile.
— Am putea spune, levat despre încă o acu­ raportează şi cele două giu, Ioan Bană ş.a. cio­ culturii, vom acţiona cu
fără teama de a greşi, mulare pozitivă în acti­ ferme ce cresc ovine —^ bani pricepuţi, cu multă
că am acumulat, în de­ zi ne-a lipsit un profil vitatea colectivului: e- respectiv cea din Mes­ experienţă. în toate fer­ mai multă hotărîre pen­
tru dezvoltarea continuă
cursul anilor, o bună ex­ de ţeavă, de tablă sau de conomisirea. „Debităm teacăn, condusă de Du­ mele se munceşte într-un a acestui sector, pentru
perienţă în producţie — cornier, recuperăm după- zilnic mari cantităţi de mitru Bortoş — ' şi cea climat de ordine, disci­ creşterea continuă a pro­
menţiona maistrul Vio- amiaza sau duminica. metal, folosim mulţi e- din Deva, condusă de Sa­ plină şi deplină impli­
rel jude, şeful atelieru­ Este doar vorba despre lectrozi de sudură. Im­ bin Blada. La primul din care în realizarea im­ ducţiilor de lapte şi car­
lui şi secretarul comite­ munca noastră, despre portant, este să măsurăm cei doi indicatori se în­ portantelor sarcini ce ne, sporirea contribuţiei DEVA : Jan
tului de partid al' S.U.T. planul nostru, despre cîş- corect, să croim exact şi registrează o depăşire de stau în faţa zootehniei în unităţii noastre la rea­ jandarineriţelc
Pistruiatul I.
Deva. In ce sens ? Toţi tigul nostru. Şi putem să tăiem la precizie, să peste 1 580 ovine. acest al treilea an al ac­ lizarea programului pri­ (Arta); IIUN
muncesc în ordine şi dis­ spune cu mulţumire că nu risipim materialele, tualului cincinal. vind autoconducerea şi Vulcanul stin
ciplină. Adică nu se lip­ toate se împacă bine". Întrucît lucrez numai a- în ceea ce priveşte re­ La ferma zootehnică din — A); Zile
(Mode - B]
seşte de la program, nu în acest atelier majori­ fară, la format profile producţia, faţă de 40 vi­ Lăpuşnic programul de autoaprovizionarea teri­ rul 1k „..Abil
torială.
se’ iroseşte timpul de tatea lucrătorilor sînt funcţionale din profile ţei cît prevedea planul grajd se respectă cu ri­ PETROŞANI:
lucru, nu se aşteaptă ca pol ¡calificaţi. Adică ştiu primare, mă străduiesc pe două luni, s-au obţi­ gurozitate, toţi lucrătorii TRAIAN BONDOR — seriile I-II
omul
Tarzan,
problemele să se rezolve aproape la fel de bine să am pierderi cît mai nut 72. La miei — unde (7 Noiembrie);
de la sine ori din afară. lăcătuşerie şi sudură. mici de metal, îneît să I.A.S. Mintia a realizat romanţei — I
Oamenii gîndesc, au „Azi nici nu se mai poa­ folosim tot ce se poate în 1987 un procent de na­ (Unirea); DU
talitate de 107 la sută —
iniţiativă, pun umărul te altfel, considera lăcă­ la alte piese mai mici, fc-au obţinut pînă acum Metodă avantajoasă curl în inimă
VULCAN : Mc
serios Ta treabă. Cea mai tuşul Ion Puşa.' Eu pri­ la alte confecţii. In 1987 2 751 capete, depăşindu-se vincibil (L
mare nemulţumire a lor __ mesc să execut o lucra­ am realizat din recupe­ pentru sporirea producţia LONEA: Dr
este atunci cinci ne lip- • re, o iau de la' început rări, la nivelul S.U.T., mult numărul stabilit. draga mea /
PETRII.A :
scsc anumite profile de şi o duc pînă la sfîrşit. 20 tone de confecţii me­ în perioada actuală, se Din „munţii" de la Cră- acelaşi timp, facem eco­ revoluţiei (Mu
oţel, pentru că produc­ Nu aştept să vină altul talice, iar de la începu­ predau zilnic la fondul ciuneşti pleacă zi de zi nomii do forţă de muncă, URICANI-.. Vin
ţia noastră este concretă, să-mi facă sudura. Am tul anului — patru tone". de stat în jur de 1100 1 către siderurgiştii de la oţel vidia, ulei hidraulic. dat (Retezat)
v
Anonimul
fizică şi n-o putem rea­ aproape 30 do ani de Iată experienţe poziti­ lapte. Producţia marfă Hunedoara şi Călan can­ Vonr generaliza noua me­ (Steaua roşie)
liza clacă nu dispunem muncă în acest atelier şi ve, valoroase, la îndemî- de lapte nu este mare, tităţi tot mai însemnate todă în toată cariera BARZA: Prăp
do produsele sortimentale noi, cei vechi, i-am mo­ na oricui la locul său ’ d a r se depun strădanii • de calcar de bună cali­ noastră. rii (Minerul);
Rio Bravo —
de tipul şi dimensiunea bilizat la lucru, i-am de muncă. Este nevoie pentru sporirea acesteia tate. Planul se realizea­ I-am văzut la lucru pe (Patria); Pr
prevăzute în proiecte, în modelat .şi pe lucrătorii doar de înţelegere şi şi, ca urmare, creşte de ză şi se depăşeşte zilnic. fox-ezorii Ioan Ursa, Nicolae b o b o c i l o r
GEOAGIU-BAi
contracte. mai tineri. Să ştie toţi răspundere pentru lucrul la o săptămînă la alta. Colectivul de muncă al ca­ Mihăilă, Nicolae ‘ Mieluţ,' ca (Casa di
Dar .să revenim la ex­ mai mult, să muncească făcut şi repede, şi bine, Rezultatele — în spe­ rierei — mineri, fprezori, adepţii şi susţinătorii noii HAŢEG : Na
perienţa acestui colectiv ordonat, să dea numai şi economic. Pentru că... cial în ce priveşte e- artificieri, excavătorişti, metode de puşcare la terestră (Dacii
fruntaş. Convinşi că pe confecţii de calitate. Ne se poate. Viaţa o demon­ fectivele şi reproducţia şoferi, lăcătuşi, lucrători calcar. Aveau gata pre­ Aripi spre si
MERI A : Umb
şantiere nu trebuie să se cunoaşte lumea.. Nu vrem strează cu fiecare zi... — relevă munca îngriji­ de la întreţinerea maşini­ gătite cinci găuri cu fo- cuiului (Mure
aştepte după confecţii, să ne arate cineva cu torilor do animale, a lor şi utilajelor — depune reza la 27—28 de metri Asociatul (Lu
conştienţi că finalizarea degetul". DUMITRU GHEONEA personalului sanitar-vete- eforturi pentru îndeplini­ adîncime. Ei-au încăx’cate
rea sarcinilor, pentru spo­ şi cuptoax-ele acestora.
rirea producţiei de calcar Din clipă în clipă uimau
Punctul de documentare poli ti co-id eologi că mereu necesar s'derurgiştilor. E- să fie puşcate; Cantitatea
în atenţia comitetului de partid forturile sînt însoţite de do rocă obţinută a fost
căutări pentru descoperi­
cea mai mare : peste 32 000
rea unor metode tot mai tone do calcar.
Comitetul de partid al Tot ca material de pro­ activităţii colectivelor de muncii — lege obiectivă productive de exploatare, — Meritele sînt ale co­ Pentru azi:
întreprinderii de reţele pagandă au fost realiza­ agitatori, sarcinile pe a dezvoltării economice", astfel ca la fiecare puş- muniştilor, ale întregului fi schimbătoa
rul noros. I.
elccti'icc Deva este per­ te o serie de mape pe luna în curs, pe care „Conceptul de patriotism care să fie dislocată o nostru colectiv muncito- cădea precip
manent preocupat de spo­ probleme, cum sînt: agitatorii trebuie să le în Programul P.C.R., în formă dc plo
vor avea şi i
rirea funcţionalităţii mapă cu învăţămîntul transmită colectivelor de gîndirea secretarului ge­ Atelierul de calcar Crăciunesti averse. Vîntul
punctului de documenta­ politico-ideologic, care oameni ai muncii. Tot neral al partidului, tova­ moderat, cu !
re politico-ideologică, pe cuprinde pentru fiecare aici se află afişat anga­ răşul Nicolae Ceauşescu", locale de 10
care îl concepe ca pe un temă de învăţămînt: pla­ jamentul întreprinderii „Teoria revoluţionară şi cantitate cît mai mare de resc — arăta tovarăşul predominînd
centru de larg interes nul tematic, planurile de pe anul 1988, indicatorii cerinţele epocii contem­ rocă. Comei Iuga, secretarul or­ rul sudic. Ti
le minime vor
pentru fiecare comunist, dezbatere, bibliografia, de plan pe 1988 şi o- porane". De asemenea, — Dacă. în urmă cu pu­ ganizaţiei de partid. Fore- se între 2 şi 7
fiecare om al muncii mapă cu sintezele cuvîn- biectivele prioritare de au avut loc simpozionul ţină vreme pu.şcarea în zoi'ii, minerii, excavato- cele maxime
care doreşte să-şi lămu­ tărilor t o v a r ă ş u l u i investiţii pe anul în „Importanţa hotărâtoare roca de calcar se făcea riştii, artificierii, deser- 13 grade.
rească o problemă poli­ a bazei energetice şi de prin găurile bătute şi în­ venţii de utilaje, lucrătorii La munte,
tică, ideologică, sau re­ materii prime a ţării", cărcate în clasicele gale- de la. întreţinere au în­ fi schimbătoar
mai mult aci
feritoare la activitatea - I.R.E DEVA expunerea „Concepţia i'ii săpate anevoie în ţeles că datoria noastră cădea prccipi
întreprinderii, să poată P.G.R., a tovarăşului stânca muntelui, acum a^ este să creştem pro- sub formă di
primi explicaţiile nece­ curs. Activitatea punctu­ Nicolae Ceauşescu des­ plicăm metoda derocăi’ii ducţia do calcar. Pen- Vîntul va su£I
cu intensificăr
sare şi să găsească docu­ Nicolae Ceauşescu la Ple­ pre corelaţia organică prin găuri de foreză cu tx'U aceasta ne zbatem zil­ 80—100 kffl/h
mentele de care are ne­ nara Consiliului Naţional lui de documentare are dintre socialism şi pace". cuptor — ne spunea in­ nic să descoperim noi rul vestic,
voie pentru a se infor­ al Oamenilor Muncii, la. la bază programe săp- de în acelaşi timp, cadre ginerul Mircea Bordean, metode, noi căi, pe cele ceaţă.
Plenara Consiliului Na­
specialitate
acordă
de
tămînale,
întocmite
ma. ţional al Agriculturii, In­ colectivul de coordonare periodic consultaţii teh- şeful Atelierului de calcar mai bune să le aplicăm Pentru urmă
Materialul ce stă la dustriei Alimentare, Sil­ pe baza planurilor de nico-inginereşti, juridice Gi'ăciune.şti. Practic, rcali- în cax'ieră, . în munca zile: V remea
baza dotării, punctului viculturii şi Gospodăririi muncă ale comitetului de şi economice. Ponderea o zăm cinci găuri la o adîn­ noastră... general înebis
de documentare politico- Apelor, mapă cu extrase partid şi consiliului de deţin, desigur, acţiunile cime de 25—28 metri. La Secretarul organizaţiei răci uşor. C
ideologică este compus din legi şi decrete, mapă educaţie politică şi cul­ ce se circumscriu pre­ această adîncime, prin de partid a ţinut să-i nu­ mult acoperit
tul intvrvalulu
din operele secretarului cu lucrările Congresului tură socialistă. Progra­ gătirii şi .desfăşurării în- mici pu.şcăx’i succesive, se mească pe muixcitorii co­ căded precip
general al partidului, educaţiei politice şi cul­ mul este afişat pe uşa de văţămîntului polilico- formează aşa-zisul cuptor munişti care sînt mereu formă dc plo
t o v a r ă ş u l Nicolae turii socialiste, alta cu intrare pentru a fi cu­ ideologic, consultarea zia­ voluminos, care apoi se în­ în fruntea acţiunii pentru vor avea -Şi <
Ceauşescu, documentele carcă definitiv şi are loc aversă. Izolat,
sinteza Raportului Ia noscut de către toţi cei relor şi revistelor, docu­ calcar mai mult şi mai le dc precip
congreselor, conferinţe­ Conferinţa Naţională a interesaţi, acţiunile ce mentelor de partid, gra­ puşcarea finală. bun: Aurel Cojocaxu, Io­ depăşi 15 1/nx
ore. Vîntul va
lor naţionale ale parti­ P.C.R. şi Rezoluţia Con­ se organizează, ziua şi ora ficelor şi planşelor, cu — Ce cantitate de rocă nel Demian, Nicolae Chi- derat, cu inter
dului, colecţii ale unor ferinţei. De asemenea, în care acestea au loc. deosebire bibliografia ce se dislocă la o aseme­ riac, Gheorghe Avram, oale dc 13—00
ziare („Scînteia", „Dru­ există o altă mapă pe între acţiunile mai tratează mecanismul eco- nea puşcare ? Lazăr Biri.ş, Gheorghe început din sc
tic, apoi din
mul socialismului", „Mun­ fiecare lună a anului cu importante întreprinse în nomico-financiar, dina­ — Noua metodă ne per­ Barna, Nicolae Sevastiţa, Temperatura .
ca", „Scînteia ■ tineretu­ documentele de partid şi cadrul punctului de' do­ mica dezvoltării Româ­ mite să realizăm un set de Istinian Borza, Roman la sfîrşitul i
lui"), reviste („Munca c u v î n t ă r i l e tovară­ cumentare se numără niei în toate domeniile cinci găux’i cu foreza, in­ Gx-oza, Nicolae Stoia... Mun­ Minimele voi­
de partid", „Era socia­ şului Nicolae Ceauşescu. instruirile lunare ale în cincinalul 1986 —• clusiv cuptoarele de la citori vx-ednici, destoinici, se între 1 ş
listă", „Lumea", „Re­ în cadrul punctului de comisiei de propagandişti- 1990 etc. baza lor în 6, cel mult în mereu la datorie, mereu mai scăzute
vista economică", „Re­ documentare" este organi­ agitatori, instruirile co­ 7 zile. în galex-iile de noapte, între
plus 3 grade,
vista do filozofie"), foto- zat colţul agitatorului, lectivelor gazetelor de RODICA DRAGOSTE, dinainte operaţia dura 15 în căutai’ea noului în as­ xlmele între o
cronica AGERPRES, pre­ care cuprinde un panou perete, mese rotunde, secretar adjunct zile. Cantitatea de calcar pra muncă din carieră, de.
cum şi unele cărţi de li­ pe care sînt prezentate dezbateri, simpozioane pentru problemele dex-ocat era de cîteva to­ pentru sporirea producţiei
ne. Cu noua metodă de- de calcar şi a calităţii lui.
teratură social-politică, sarcinile colectivelor de etc. Printre temele dez­ de propagandă rocăm la o puşcare 25 000
economică, istorică şi fi­ agitatori în general; mo­ bătute mai recent sînt: al comitetului de partid -— 30 000 tone' de rocă. în GH. I. NEGREA
lozofică. dul de organizare al „Creşterdh productivităţii al I.R.E. Deva W â