Page 6 - Drumul_socialismului_1988_03
P. 6
DRUMUL SOCIALISMULU
20 DE ANI DE LA REORGANIZAREA
blul I
ADMINISTRATIV-TERITORIALÀ A TARII turnct
al Cu
nc va
t>' ‘’-.colu
pial <
vítate;
1965-1988. Un fragment talurgiei şi să ne reamintim solisti
de istorie scurt, dar extrem cu plăcere că în primăvara ?1 Ele
de dens, in care poporul anului 1975, secretarul ge specta
z.entat
român, liber şi stăpîn pe neral al partidului poposea lar ir
soarta sa, animat de încre în marele Combinat side
NIER1
derea nestrămutată în idea rurgic de la Hunedoara,
esto
s -V; lul comunist, strîns unit în onorînd colectivul de aici soo d
jurul partidului, a aşezat cu înaltul titlu de „Erou al Scoalí
Urlcai
pe chipul ţării edificări epo
Socialiste".
Dezvol
Muncii
:C âfi® ........ tázl, 1
cale. tările şi modernizările ulte lector,
Acest arc de timp dina rioare, activitatea susţinută ríale
-
Â;: ; mic şi generos a fost jalo şi rezultatele obţinute s-au reálizi
luí d<
iŞSşif.... nat perioflic, începînd cu constituit de fiecare dată Coma
memorabilul Congres al IX- în omagii de faptă şi suflet de pl
BB ^:iS lea, prin programe rea aduse iubitului conducător, declni
l
liste şi cutezătoare, elabo arhitectului noii Românii, tío „
nicle“
rate de gindirea prospectivă din iniţiativa căruia s-a
»,... -ftJ»'* ştiinţifică a tovarăşului înălţat, în ultimul deceniu, TATO
ac|luu
> ■ r.lgp ., \'j#r 'A ţÎT I I < Nicolae Ceauşescu, secreta şî la Călan, un mare şî mo bllcul
rul general al partidului, dern combinat siderurgic. rolum
■ W «if ii ■: ■ “ M I i f! spoctr
programe care au proiectat Anii de împliniri fără pre Si co
întreaga devenire a Româ cedent în cele două dece filme
niei de 23 de ani încoace. nii de la reorganizarea ad- rss* cinem
întreprinderea minieră Puroşeni. din I
Veritabil centru vital al ministrativ-teritorîală a ţă Clădiri noi în peisajul modern al Hunedoarei. regul;
naţiunii, al întregii socie rii se pot citi şi pe contoa incas!
tăţi de la care pleacă ne rele energiei electrice de spccto
lunl
contenit impulsurile de lu la Mintia - astru de pri
an, lí
mină şi energie şi încăr- mă mărime în constelaţia tatorl
cindu-se permanent de la energeticii româneşti, ca şi cu ci:
la inc
nesecatul izvor de forţă care în izvodirile de pe Rîu Mare,
Timp dens de
comuniste împliniri
este poporul, partidul nos unde se duce o acerbă
tru - avîndu-l în frunte pe luptă cu apa, cu muntele
Aspect din centrul comunei Geoagiu
marele erou al neamului, şi cu timpul pentru ca ţard
pe bărbatul care-şi identi să aibă mai multă lumină
fică viaţa şi idealurile cu şi putere.
viaţa şi idealurile poporu Dinamismul şi mutaţiile
Noua platformă siderurgică de la Călan. lui al cărui stimat şi pre revoluţionare multiple pro
ţuit fiu este, tovarăşul duse în perioada la care
Nicolae Ceauşescu şi-a ne referim se regăsesc şi
afirmat plenar forţa şi ca în domeniul construcţiilor
pacitatea de conducător, de maşini şi în cel ol ma
purtînd de grijă cu vigoa terialelor de construcţii -
re şi consecvenţă desti şi am putea aminti ca noi
nelor ţării. ctitorii I.P.S.R.U.E.E.M. Pe
Sub această arcadă de troşani, I.M.C. şi I.L. Deva —,
lumină s-au elaborat, din în industria uşoară, înscrisă
iniţiativa şi cu contribuţia din an în an mai viguros
hotărîtoare a secretarului in economia judeţului, prin
general al partidului, pro construirea, din iniţiativa
grame şi acţiuni de amplă t o v a r ă ş u l u i Nicolae
perspectivă, cum a fost şi Ceauşescu, a întreprinderi .uoaro
reorganizarea administrativ- lor- de tricotaje din Pe Iu!
terilorială a ţării, de la în troşani şi Hunedoara, de Cânii
ceputul lui februarie 1968, confecţii din Vulcan, fabri lişti ;
cînd
a cărei materializare a de cii de încălţăminte din (Mur«
terminat dezvoltarea echi-, Hunedoara, ţesătoriilor de trebu
mina
XX ^ X *» librată şi armonioasă a tu mătase din Deva şi Lupeni,
turor zonelor patriei, au- în care şi-au aflat loc de
g îm ■*. reolind talentul şi hărnicia muncă, corisolidîndu-şi sta
Barajul de anrocainente de pe amenajarea hidroener eroicului nostru popor, care tutul social, mii de femei.
getică itîu Mare-Ketezat. priveşte azi în lume cu min- în această perioadă s-o
drie şi demnitate. afirmat puternic conducerea Pei
Pentru că în cele două întregii activităţi în profil fi s<
conţi
decenii, toate localităţile, teritorial, care a declanşat Cerul
patriei şi-au pus haină nouă, energii creatoare şi în sfe pora:
s-au împrospătat din temelii, ra autogospodăririi şi auto- zilei,
şi-au sporit considerabil aprovizionării, a industriei ningi
s u fi a
forţa economică, zestrea e- mici şi prestaţiilor de servi vest.
dilitar-gospodărească, au cii către populaţie, în pri ni mo
prosperat în toate celelalte vinţa sistematizării, gospo tre i
grad.
domenii ale muncii şi vieţii: dăririi şi înfrumuseţării lo între
cultură, învăţămînt, sănăta calităţilor. Cine trece azi grad«
te etc. Să ne întoarcem pri prin oraşele şi satele hu- semn
La
virea în timp şi s-o purtăm nedorene — chiar de se nu fi S(
pe harta judeţului nostru mesc Deva, Hunedoara sau va- f
pentru a vedea cîte s-au Petroşani, Vulcan, Brad, O- ziua.
ning«
zămislit din 1968 şi pînă răştie, Haţeg sau Lupeni, mode
azi, pentru a ne da searno Geoagiu, llia, Dobra, Ghe- nord
ce au însemnat cei 20 de lari, Pui, Baia de Crîş sau semn
ani într-unul, din cele mai Băiţa - va observa' cu Noi amfiteatre pentru studenţii Institutului de mine cu c
PCI
puternice judeţe ale ţării. uşurinţă chipul lor proaspăt din petroşani. zile:
Şi, poate că ar trebui să luminos, robust, viaţa în băţos
începem cu mineritul sau, destulată a oamenilor. pora
căde
mai precis, cu cărbunele, Aşa este azi întregul nos forrr
pentru că in aceşti ani, şi tru judeţ, toate aşezările în ce]
mai exact din 1965 încoace, sale. (^Pretutindeni munca, m$
zi. 1
forţa acestei industrii a viaţa pulsează în ritmul pînă
crescut cu noi şi impor vremurilor eroice pe care în r
tante capacităţi, care se le durăm cu mintea şî cu ultin
şudii
numesc azi minele Paro- braţele noastre, sub mîn- inter
şenî, Bărbăteni, Livezeni, drul tricolor al patriei şi pînă
Cîmpu lui Neag, Valea de roşul stindard al partidului, Tem
mar.
Brazi, Petrila Sud, Loneo larg desfăşurate dintr-o sfîrş
Pilier, Iscroni, adică încă zare a României în alta. nlm«
o dată atitea cîte existau. în Unind toate energiile na între
1965. ţiunii, partidul, secretarul 4 gi
ui tir
însemnele acestui timp său general conduc poporul plus
sint însă pregnant vizibile pe drumul măreţelor înfăp melc
la tot pasul, pe schele şi tuiri socialiste, larg deschis de,
ma
ceva mai sus, în pădurile de, luminoasele perspective Se i
noastre mănoase, care au prefigurate de Congresul al cîmj
făcut de mult faima Carpa- Xlll-lea -şi Conferinţa Na iBl i . ~ i preş
ţilor în lume. Să zăbovim- ţională ale partidului. Geoagiu. Complexul de odihnă şl tratament al \
puţin alături, de platforme
complexul pentru vaci cu lapte .de la Chlmiintia. le pururi fierbinţi ale me- DUMITRU GHEONEA Fotografii NICOLAE GHEORGHIU \