Page 60 - Drumul_socialismului_1988_03
P. 60
Pag. 4 «1 V *
Eforturi stăruitoare
(Urmare din pag. 1) Ştim că dacă executăm
PREZENTE ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE Cuvîntarea secretarului general vată de măsură şi 'con matriţe bune, ies şi pro
duse bune, dacă realizăm
al C.C. al P.C.U.S., M. S. Gorbaciov, trol, cu unele documenta'ţii scule de calitate şi artico
ROMA 1G (Agerpreş). — cuceriri ale poporului ro .şi tehnologii moderne de lele noastre vor fi de ca
In capitala Italiei se des mân în anii construcţiei la Adunarea R.S.F, Iugoslavia lucru. litate, dacă facem dispozi
făşoară ' Săptămîna cultu socialiste, îndeosebi în cele BELGRAD (Agerpres). informeze toate ţările me- ; La .acest capitol al asi tivele şi verificatoarele de
v
rii şi prieteniei româno- peste două decenii care au — Luînd cuvîntul în A- diteraneene despre dislo milărilor şi înnoirilor, co care avem nevoie, munca
italiene. La inaugurarea trecut de la Congresul al dunarea R.S.F. Iugoslavia, carea navelor militare şi relat permanent cu cerin ne va fi mai uşoară, mai
acestei manifestări s-au IX-lea al Partidului Co M. S. Gorbaciov, secretar desfăşurarea manevrelor, ţele pieţei, ale modei, pot spornică".
primit mesaje clin partea' munist Român, contribuţia general al C.C. al P.C.U.S., invitînd la acestea obser fi amintite;— din nomen Aşa gîndesc, aşa lu
preşedintelui Senatului, fundamentală a tovarăşu a prezentat o serie de vatori; U.R.S.S. éste gata clatorul producţiei pe a- crează —- cu dăruire şi
GiovannL Spadolini, a mi lui Nicolae Ceauşescu la propuneri în direcţia con să acorde tot sprijinul e- cest an — bluzele de vînt responsabilitate muncito
nistrului ‘afacerilor exter dezvoltarea întregii vieţi solidării păcii în Marea laborării de către ţările pentru bărbaţi, bluzele cu rească — şi şeful de bri
ne, Giulio Andreotti, şi’ a social-economicc, culturale Mediterană — relatează clin regiune şi de către mineri detaşabile pentru gadă de la acoperiri gal
preşedintelui Comisiei fi şi a democraţiei muncito agenţia TASS. în acest alte state interesate a adolescenţi, vestele şi vanice Emil Indrieş, şeful
nanciare a Camerei Depu reşti revoluţionare în ţara sens, a subliniat vorbito principiilor şi metodelor costumele spoi't pentru de formaţie de la truse
taţilor, Pier Luigi Romita. noastră. rul, Uniunea Sovietică pro de asigurare a securităţii copii şi adolescenţi, dife de traforaj Dorel Oncu,
Pentru activitatea desfă în cadrul manifestării pune: îngheţarea, do la 1 căilor de navigaţie, în rite modele de truse şco şeful de echipă de la ni-
şurată în scopul promovă au fost vizionate filme do iulie a.c., a numărului na deosebi în strîmtoriie in lare, umbrele mari pentru tuire umbrele Rodica Har-
rii prieteniei româno-ita- cumentare româneşti. velor şi potenţialului for ternaţionale. plajă şi terase — în mo ceş, şi şeful de echipă
liene şi a schimburilor cul ţelor maritime şi militare Referindu-se la recenta dele şi culori plăcute, ca de la reparaţii şi întreţi
turale dintre cele două ale U.R.S.S. şi S.U.A. sta reuniune de la Belgrad a şi o serie de piese de nere Mihai Plic, reglorul
popoare, Bibliotecii româ ţionate în Marea Medite miniştrilor de externe ai schimb şi repere pentru Marcel Costeâ şi maistrul
ne din Roma i s-au de BRUXELLES IG (Ager rană şi stabilirea ulterioa ţărilor balcanice, relatează excavatoare, realizate în Adam Marian, mulţi alţi
cernat medalia de aur a pres). — în cadrul unei ră a limitelor acestora ; agenţia Taniug, secretarul cooperare cu unele între meseriaşi harnici şi price
ministrului afacerilor ex conferinţe-dezbatere con pînă la convenirea de mă • general al C.C. al P.C.U.S. prinderi republicane. puţi. „Ne-am obişnuit, de
terne al Italici şi diploma sacrate României, desfă suri generale de încredere a arătat că ea reprezintă Toate acestea se „plă mai mulţi ani, să facem
Academiei Internaţionale şurată la Bruxelles, au fost în spiritul acordurilor de o contribuţie valoroasă a mădesc" în compartimen- ‘ numai articole frumoase
de Artă Modernă din Ita prezentate momente sem la Stockhplm, U.R.S.S. şi regiunii la îmbunătăţirea tifl de creaţie, întărit şi agreate de beneficiari, re
lia. nificative din istoria po S.U.A. să se informeze în situaţiei generale din Eu dinamizat pentru a răs levă Marioara David, şefa
porului român. De aseme prealabil reciproc şi să ropa.
în cadrul manifestării punde exigenţelor sporite echipei croi mixt confec
inaugurale s-a evidenţiat nea, au fost puse în evi ale pieţei, ale populaţiei. ţii textile. Aceasta ne
denţă realizările obţinute
contribuţia României, a în dezvoltarea sociai-eco- DIN ŢĂRILE SOCIALISTE „Este de datoria noastră mulţumeşte dar ne obligă
p r e ş e d i n t o 1 u i Nicolae notnică a ţării in perioa să ne documentăm, să şi mai mult".
Ceau.şoscu la promovarea da contemporană. o MOSCOVA. — Spe o SOFIA. — Construc fim receptivi la nou şi — De fapt, colectivul
păcii şi colaborării între cialiştii de la Institutul torii bulgari continuă modern şi să concepem s-a consolidat, a căpătat
de • chimie al Academiei lucrările de străpungere
popoare, hi realizarea dez de Ştiinţe din Kazahştan şi amenajare a liniei de articole de „ultimă oră", experienţă, se străduieşte
armării şi înfăptuirea u- au pus la punct o teh metrou din capitala ţă cerute de evoluţia vremii, zi de zi să lucreze mai
nei politici externe origi AM M AN 16 (Agerpres). nologie de extragere a rii. Potrivit graficului, de gustul cumpărătorului, bine, . mai eficient, apre
nale şi independente. — La Amman s-a desfăşu metalelor din ţiţei brut. pînă la sfîrşitul anului spune tehnicianul princi ciază tovarăşa Nicolota
A fost deschisă o expo rat Un festival, folcloric Direct din puţul de ex 1990 traseul subteran va pal creaţie confecţii texti Tudoran, secretarul comi
tetului de partid al fabri
le Simona Gornic. De a-
ziţie de carte social-poli- românesc, sub patronajul tracţie, ţiţeiul este tre uni cartierul mărginaş ceea, împreună cu cole cii. Sarcinile şi hotărîrile
tică, în care sînt prezen Ministerului Turismului cut prinţr-o instalaţie de Liulin cu centrul Sofiei, gele mele Lucreţia Juncan Conferinţei Naţionale a
tate, la loc de frunte, o- din Iordania. La gala de analizatori de neutroni linie care va avea o lun şi Rodi ca Roncea. cu ce partidului, indicaţiile şi
pere ale to v a r ă ş u 1 u i deschidere au participai activi, care stabilesc gime de 7,7 km. Cu o lelalte, ne străduim să ne îndemnurile tovarăşului
Nicolae Ceau.şoscu. miniştri, alte personalităţi conţinutul unui moţai populaţie do peste 120 000 perfecţionăm continuu pro Nicolae Ceauşescu, ne an
iordaniene, oameni de sau altul din masa vîs- de locuitori, cartierul a- pria pregătire, activitatea gajează plenar şi pe noi,
-k artă şi cultură, ziarişti, coasă. în funcţie de re mintit se află deocam noastră specifică în an ■ comuniştii, pe toţi oame
un numeros public. Au zultatul analiz.ei, ţiţeiul dată la o distanţă de samblu. Şi, în ultima vre
BERLIN 1G (Agerpres). fost prezenţi, de aseme este apoi trecut înlr-o peste o oră de centrul me, am reuşit unele lu nii muncii de la F.P.I.P.S
Brad, la o activitate mai
— In importantul centru nea, şefi ai unor misiuni altă instalaţie de reţine Sofiei cu mijloacele ac cruri bune, frumoase, a- susţinută, responsabilă,
economic Neubrandenburg diplomatice acreditaţi în re, în primul rînd, a va- tuale de transport în preciate. De fapt, desfa pentru îndeplinirea ritmi
din R.D. Germană a avut Iordania. nadiului. comun. cerea lor, cerinţele sporite că, integrală a' sarcinilor
loc o manifestare sub ge Un grup folcloric ro spun totul". de plan pe acest an, pe
nericul „România se pre mân a prezentat dansuri, Soarta producţiei depin întregul cincinal. Sîntem
zintă". în expunerea pre tradiţii şi costume din de în mare măsură şi de hotărîţi să acţionăm ast
zentată cu acest prilej au toate zonele etnografice munca celor care reali fel îneît să confirmăm
fost evidenţiate măreţele ale României, zează S.D.V.-istica, ştan- prin fapte ataşamentul
H „CUPA U.T.C.". Eta Dimitriu şi Radu Mun ţele, matriţele şi dispo nostru faţă de partid, de
pa judeţeană a „Cupei tean — la 8—10 ani; Dana zitivele necesare în proce politica externă a ţări'
1
U.T.C." la tenis de masă, Dănilă, Oana Marinescu, sul efectiv de producţia. noastre, de pace, înţelegere
-
ffflB aP 8 ?! lichidării armelor chimice, I desfăşurată zilele trecute Alice Brandisz, Laur Bor- „Ce să spun, ne facem şi colaborare între popoa-
OB g| £J9 reducerii trupelor şi arme- *) la Deva, a desemnat pri ca, Marius Nădăşan, Tibe- datoria cit putem mai bine, re, promovată cu strălu
l° r convenţionale din Eu- l mii trei clasaţi, pe cate riu Poena — la 10—14 ani; răspunde laconic maistrul cire de tovarăşul Nicolae
. ropa de la Atlantic la gorii de vîrstă: 14—19 ani. [rina Paşnicu, Călin Bor-
H BELGRAD. - La Bel- \ fete — Emilia Lazar (De sos şi Sebastian Creţu — principal Traian Miclăuş, Ceauşescu, de tovarăşa
grad, în prezenţa lui M. S. I de la secţia a Il-a um Elena Ceauşescu, pe toa
va), Dacia Cerchez, Rodi- .la 14—18 ani; Emanuela brele şi bunuri metalice. te meridianele lumii.
Gorbaciov, secretar gene- _ NAŢIUNILE UNITE- - i ca Cernescu (ambele Pe- Mafteiu şi Anamaria Da-
ral al C. C. al P.C.U.S., Comitetul special al O.N.U. 1 troşarîi); băieţi: Cristian vid, Cristian Năsui, Voicu r.vj-/.v.VAvr.-.v-.v,wrr/.vv/A'iV/j-Av.w^Av^
I
Lazar Moisov, preşedintele împo t r iva apartheidului a l Lova.ş (Petroşani), Radu Raia şi Călin. Şoş — la 18—
Prezidiului R.S.F.I., şi Boşko dat publicităţii o declara- i Popa (Deva), Florin Faur 25 de ani; Maria Pascu, ACŢIUNI CU FILMUL
. Krunici, preşedintele Pre- .¡ e in care ¿ondamnă, în > (Brad); categoria peste 19 Ileana Dimitriu, Eugenia
zidiului C.C.^ al U.C.I., a t erm eni categorici, intenţia ) ani, băieţi: Doru Slăvu- Bordeianu, Sorin Dimitriu, • Orăştie. „Filmul de reia au colaborat Romu
fost adoptată declaraţia guve rnanţilor de la Preto- i ţeseu (Pui), Titi Marciuc Robert David, Iulian Cser- actualitate şi îndatori lus Timar, Cornelia IIu-
sovieto-iucfoslavă. Au fost ria de a exe cuta şase mi- şi Petru Frecupeanu (am nay — la ¿5—34 ani; Mar rile lui în modelarea ti muţa şi, bineînţeles, fil
semnate, totodată, Progra litanţi pentru drepturile | bii Certej) — în întrece gareta Zsok, Agnota Se- nerei familii" a fost tema mul „Acasă".
mul pe termen lung de dezbaterii organizate la • Ribiţa. Profesorii Iu
populaţiei majoritare din ) rea rezervată tinerilor din besteny, Tatiana Simu,
colaborare economică in mediul rural. Ladislau Zsok, Ion Scheau, cinematograful „Patria" lian Cosma, Maria To-
tra R.S.F.I. şi U.R.S.S. pe Republica Sud-Africană^ ţ ■ CUPA „PROIECTAN Francisc Balogh — la 34— din Orăştie, pe marginea doran şi Alina Oprean,
perioada pînă în anul In document se apreciază < TUL". Duminică,' pe pîr- 44 ani; Mircea Şevcenco, peliculei „Promisiuni". Au secretar adjunct pentru
2 000, olte documente — că această decizie repre- I colaborat la reuşita ac probleme de propagandă
zintă o „crimă juridică fia- \ tia de la Rîuşor, s-a des Petru Balie şi Csaba Ba
relatează agenţiile TASS şi ţiunii prof. Ileana Nis- al Comitetului comunal de
grantă" comisă de regi- l făşurat concursul do schi logh — la peste 44 ani.
Tarii ug. toresc, ' Silvia Gostian şi partid au condus şi reali
mal rasist de la Pretoria. | organizat de A. S. Pro ■ HANDBAL. • Meci Cornelia Picu. zat un educativ medalion
iectantul din c a d r u l amical. Vineri, de la ora
■ GENEVA. - La Pala I.C.I.T.P.L.C.I.M. Deva. 18, la Sala sporturilor din • Hunedoara. La cine cinematografie, care a re
tul Naţiunilor din Gene ■ NAŢIUNILE UNITE. - ţ Primele locuri, pe catego Deva, echipa feminină de matograful „Modern", unde liefat figura luminoasă »
ra au continuat, miercuri, Curtea Internaţională de i rii de vîrstă, au fost ocu handbal REMIN DEVA — a fost prezentat filmul comunistului în îndepl’-
negocierile indirecte af- Justiţie (C.I.J.) de la Haga 1 pate de Cristina Scheau şi o autorizată aspirantă la „Buletin de Bucureşti", niroa marilor obiective
gano-pakîstanexe, desfăşu a stabilit ziua de 11 a- ţ prof. CLeopatra Pup şi ale societăţii. A rulat fil
prilie a.c. ea dată de or- ^ Ovidiu Balogh — la „pînă divizia B — va întîlni,
rate prin intermediul re- - . . . . la 8 ani" ; Isabela Zsok, într-un meci amical, pe prof. Maria Benescu au mul ,A1 patriei erou " în
prexentantului personal al a au<1,en,or cu Iudith Ilorvat, Adela Gau- divizionara A, CONFEC realizat o instructivă- dez tre eroi".
secretarului general al privire la decizia S.U.A. ţ dea, Andrei Costa, Mihai ŢIA BUCUREŞTI. batere care a relevat in • Răcia. Remarcabila
O.N.U., Diego Cordovez - de a închide Oficiul de ( fluenţa educativă a filme realizare a cinematogra
transmite agenţia TASS. observator permanent al / PE S C U R T lor cu subiect etic. fiei româneşti „Horea",
Organizaţiei pentru Elibe- 1 • Simeria. „Imagini ale prezentată la Băcia, a stat
PARIS 16 (Agerpres). —• U.R.S.S, şi R.D. Germane,
■ MOSCOVA. - Minis rarea Palestinei la New ţ La Marsilia, în meci re ce se desfăşoară la Tallin, satului românesc contem la baza unei emoţionan
trul afacerilor externe al York. Cererea privind ob- ţ tur pentru sferturile de înotătorul sovietic Igor poran oglindite în film" te evocări istorice, reali
U.R.S.S., Eduard Şevard- ţinerea unui aviz consulta- i finală ale „Cupei cupelor" Polianski a stabilit un a fost tema mesei rotun zate cu aportul tovarăşu
nadze, va efectua, in pe tiv al C.I.J. în problema ) la fotbal, echipa locală nou record mondial in de, organizate la cinema lui Traian Cristoi şi a
rioada 20-23 martie, o vi menţionată a fost înain- m- . Olympique a întrecut cu proba de 100 m spate, cu tograful „Mureşul" din prof. Emil Silvestru, di
zită la Washington - in tată de Organizaţia Naţiu- / scorul de 3—0 (2—0) for timpul de 55”17/100. Ve Simeria, la realizarea că- rectorul şcolii generale.
formează presa sovietică. nilor Unite. maţia finlandeză P.S. Ro- chiul record era de 55’’19/
vaniemi. Golurile au fost 100 şi aparţinea, din anul
■ VIENA. - Comitetul H KHARTUM. - Primul ■ înscrise de Genghini (min. 1983, sportivului american
coordonator al mişcării în ministru al Sudanului, Sa- i 19), Allofs (min, 23) şi Rick Carey. C.P.A.D.M. LUNCOIU DE JOS
favoarea păcii din Austria diq El Mahdi, a prezentat ţ Papin (min. 78 — din lo
★
a lansat un apel prin ca in faţa Adunării Consti- t vitură de la 11 m). TOKIO 16 (Agerpres). — ÎNCADREAZĂ urgent
re cheamă opinia publică tuante programul de gu- > învingători .şi în primul Meciurile disputate în • 2 zidari
din ţară să acţioneze in vernare pentru următorii ţ joc (scor 1—0), fotbaliştii ziua a treia a Campiona
favoarea schimbării cursu doi ani, în care se arată i francezi s-au calificat în tului mondial de hochei • 2 zugravi
lui actual din viaţa inter că problema economică 1 semifinalele competiţiei. p.e gheaţă pentru juniori • 2 croitori bărbaţi şi femei şi brodeuri
naţională, pentru elibera prioritară pe plan intern j (grupă B) de la Sapporo,
rea omenirii de pericolul este mobilizarea tuturor ţ ★ s-au încheiat cu următoa • 1 fotograf
unei catastrofe nucleare. resurselor pentru creşterea i MOSCOVA 16 (Ager rele rezultate: Norvegia —
Documentul evidenţiază producţiei în industrie şi ţ pres). — în ziua a doua România 8—0 (2—0, 5—0, Informaţii suplimentare la biroul coope
necesitatea reducerii ar- agricultură. \ rativei, telefon 50261.
a meciului internaţional de 1—0); Elveţia — Franţa
nataţie dintre echipele 6—5 (2—1, 1—4, 3—0).
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Dumi tru Gheonea, Tiberiu Istrate (redactor şef), Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct). Nicolae Tîrcob
REDACŢIA Şl ADMINISŢRAŢf A : 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane: 11275, 12157, 11585. Telex: 72288. TIPARUL: Tipografia Deva, str. 23 Aug ust, nr. 275.