Page 61 - Drumul_socialismului_1988_03
P. 61
PROLETARI Di N TOATE TARILE- JNiŢI-VA!
Treptele calităţii
liuOllUl HUNf001#6
în biroul inginerei Va- tăţii şi bunului gust, a e- mult elect controlorii de
leria Pop, şei secţie coor forturilor colective îndrep calitate ?
donator la Fabrica de tate în aceste direcţii. — Desigur, in primul rind,
încălţăminte Hunedoara, se Cum pot li măsurate sal un rol deosebit il are con
află o vitrină cu mai turile reale făcute pe linia trolul interlazic efectuat la
OBBM Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUIUEPDflBA AL P.C.R multe exemplare dintre calităţii ? toate operaţiile şi liniile
produsele unităţii. Seamă - Trebuie să -arătăm - de fabricaţie. De aici aş
Sl flL C O M S I LI U Ull PO PU UR J U O E T E A N nă cu o bibliotecă dar, ne-a răspuns la această vrea să evidenţiez activi
în loc de cărţi, pe raf întrebare Raveca lorga, tatea controloarelor Mio
turile sale sint expuse şeful formaţiei C.T.C. din riţa Toma, Elena Muntea-
perechi de încălţăminte, unitate - că refuzurile de nu, Maria Vişan şi altele.
Anul XL, nr. 9 434 VINERI, 18 MARTIE 1988 4 pagini - 50 bani
„Asemănarea cu biblioteca la beneficiari au scăzut, O importanţă majoră pre
- sublinia şeful secţiei - în primele două luni din zintă insă şi controlul
se menţine şi pentru fap 1988, la 0,13 la sută din tehnic de calitate final, lo
tul că privind produsele producţia realizată. Adică, cul unde produsele pri
CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARA respective şi studiindu-le nici măcar o pereche de mesc aşa-zisul „permis de
cu atenţie, despre cali Încălţăminte dintr-o sută liberă trecere" spre bene
poţi
„citi"
liciari. Aici îmi desfăşor şi
nu este returnată de bene
multe
foarte
Să se urmărească zilnic starea terenului tatea lor, poţi alia infor ficiari, ceea ce înseamnă eu activitatea, împreună
maţii despre modul cum atingerea unei cote supe cu Maria Marchiş, Letiţia
Popa şi alte tovarăşe.
s-au incorporat în ele pri
şi să se amplifice ritmurile la semănat! ceperea colectivului nos rioare de calitate. Pentru ' Am vrut să allăm şi alte
.pildă,
se
comparaţie,
de
şi
profesională
„coloane" pe care se spri
poate menţiona că în lu
hărnicia
tru. Despre cum sînt tre nile ianuarie şi februarie jină buna calitate a pro
In majoritatea unităţilor împreună cu inginerul re. Mircea Maniu, Ioan cute, în lapt, examenele 1981 procentul de refuzuri duselor. Cele mal multe
clin C.U.A.S.C. Geoagiu se şef al consiliului unic am Ciolan şi Ioan Mihăilă au calităţiî !" de la beneliciari se ridica se află, fără îndoială în...
desfăşoară pe front larg urmărit în unităţile amin administrat 950 tone de ■Intr-adevăr, încălţămin la 3,83 la sută din pro interiorul oamenilor — în
pregătirea terenului pen tite cum se desfăşoară lu gunoi pe terenul ce ur tea fabricată la Hunedoa ducţia realizată. Tot in a- gîndlrea lor novatoare,
tru semănat, celelalte lu crările în cîmp. La C.A.P. mează să fie plantat cu ra a început, în ultimul ceastă idee putem aduce priceperea şi dăruirea cu
crări necesare în această Aurel Vlaicu a început cartofi. timp, să se prezinte, cum ca argument micşorarea care muncesc pentru a-şi
perioadă. în unele coope*. semănatul borceagului în- Bine se desfăşurau lu se spune, singură pentru substanţială a numărului îndeplini sarcinile de plan.
rative agricole a început tr-o tarla unde condiţiile crurile şi la A.E.I. Vaidei, ,,in cei 11 ani care au
însămînţarea culturilor de sol permiteau acest Aici au fost semănate cu toţi beneficiarii din ţară. de perechi de încălţămin
pentru nutreţuri. „De fapt, borceag, pînă ieri, 20 de Inscripţia „Corvinul", cu te respinse la controlul MARIN NEGOIŢĂ
aceste două lucrări — pre hectare însă, din cauza care sint marcate toate intern final.
gătirea patului germina C.U.A.S.C. ploii, mecanizatorii Ioan produsele fabricate aici, a - Care sint punctele un (Continuare în pag. a 2-a)
tiv, şi semănatul — se Albu, Cornel Dragotă şi devenit o emblemă a cali de acţionează cu mai
află acum în atenţia tu- G E O A G I U Valentin Gaiu, care erau
Jror specialiştilor şi me- antrenaţi la pregătirea
.¿mizatorilor din focare terenului şi semănat, au
unitate — preciza Con lucru. Remarcăm calita fost obligaţi să oprească
stantin Petec, inginerul tea executată la pregăti lucrul. Hotărlriig Conferinţei Naţionale a partidului-program de muncă
şef al C.U.A.S.C. Geoagiu. rea terenului, cei doi me
A fost încheiată fertiliza canizatori care munceau — Urmărim permanent şi de luptă ai comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii
rea chimică a păioaselor cu discurile — Ioan Pu- starea terenului din fie
pe cele peste 1 700 ha o- tuca şi- Alexandru Măcri- care solă — sublinia ing. Succese în întrecerea socialista
cupate cu grîu şi orz în şan — străduindu-se să Nicolae Fistiş, directorul
consiliul nostru. Au mai facă o lucrare grădină- asociaţiei — şi unde con
fost fertilizate chimic încă rească. în urma lor, diţiile o permit intrăm la
7.15 ha de ogoare, iar cu Nicolac Săndescu, unui semănat în continuare. La C.T.E. Mintia cărbune, garantând sigu treprinderii, eforturile şi
îngrăşăminte organic^ mai dintre cei mai bine pre Avem front de lucru' asi se extinde gospodăria ranţă şi continuitate în mobilizarea întregului
mult de 220 ha, destinate gătiţi mecanizatori ai gurat — terenul a fost de cărbune exploatarea agregatelor, colectiv, dorinţa unani
îndeosebi culturilor de secţiei, punea sămînţa de pregătit pe 40 de ha pen creşterea producţiei zil mă a tuturor oamenilor
cartofi, sfeclă de zahăr şi borceag sub brazdă. Ioan tru lucerna şi borceag — nice de energie elec- muncii pentru propulsa
legume. S-a declanşat şi Baciu, preşedintele unită pentru ca îndată ce timpul Verigă de mare în . trică. rea unităţii lor în rîndul
semănatul borceagului şi ţii,. sublinia că au fost se îndreaptă să mărim rit semnătate în buna des celor fruntaşe.
al trifolienelor. Primii care însămînţate 10 ha. mul la însămînţări. în a- făşurare a activităţii pro Ritmuri susţinute
au început şă pună să- Tot aici se afla la lucru ductive, în creşterea pro în dezvoltarea unităţii Creşterea dinamică
mînţa sub brazdă sînt cei o formaţie de mecaniza MIRCEA LEPĂDATU ducţiei de energic elec a productivităţii
de la A.E.I. Vaidei, C.A.P. tori care aplicau îngrăşă trică la C.T.E. Mintia,
l-tomos. «i \ " l a i c i i " mintele organice pe ogoa (Continuare în pag. a 2-a) gospodăria de cărbune Tînărul colectiv de muncii
cunoaşte mari lucrări de muncă al I.P.S.R.U.M.
modernizare şi extindere. Deva — care s-a impus Constructorii dc utila
Ele se desfăşoară în trei într-un (imp relativ scurt je tehnologice miniere,
etape mai importante. în activitatea industrială ceilalţi o a m e n i ai
Spre cinstea şi lauda lor, a municipiului şi jude muncii din c a d r u l
în ziua cînd s-au desfă ţului raportează, cu o I.P.S.R.U.E.E.M. Petro
şurat lucrările plenarei jumătate de lună înain şani raportează înscrie
cu activul de partid, con te de încheierea primului rea în bilanţul aferent
structorii, montorii, be trimestru al acestui an perioadei care a treeut-
neficiarul, prin eforturi decisiv, realizarea şi de din 1988 a unei producţii
unite, au raportat înce păşirea planului aferent marfă suplimentare de
perea probelor -tehnolo perioadei care a trecut 3 200 000 1ei, realizările
gice funcţionale la cir din 1988. Deşi plusul de Ia acest capitol fiind su
cuitul de depunere a 200 000 Ici, obţinut Ia perioare cu 3,4 la sută
cărbunelui în noul de producţia marfă, pare •faţă de cele obţinule în
pozit : 15 martie 1988. destul de mic în compa lunile corespunzătoare ale
Al doilea circuit de a- raţie cu volumul global anului trecut. Totodată,
limenlare cu cărbune a al activităţii, trebuie re prin traducerea' în viaţă
buncăreior urmează a fi marcai că producţia a programului de creş
finalizat la 31 iulie a.c„ marfă realizată este su
iar staţia de concasare perioară cu 15 la sută tere a productivităţii'
nr. 2 şi circuitul de faţă de cea obţinută în muncii — adoptat de
scoatere a cărbunelui din p r i m e l e două • luni întregul colectâv al uni
tăţii, sub conducerea ne
depozitul al doilea, cu din 1987. Productivitatea mijlocită a organelor şi
maşinile de scos aferen muncii a fost depăşită organizaţiilor dc partid
te, pînă la 23 august a.c. cu 4,3 la sută, reprezen — acest indicator a cu
Punerea în funcţiune a tând o creştere de 0,2 la noscut o creştere ' de 2
noilor capacităţi de [a sută faţă de anul trecui. la sută faţă de prevede
gospodăria de cărbune va Aceasta exprimă, de rile planuiui şi de 1.2
asigura o mai bună şi fapt, ritmul dinamic a- la sută faţă de realiză
ritmică aprovizionare cu lins în dezvoltarea în
A.E.I. Valilei. Se pregăteşte terenul pentru însămtnlărl. rile din 1087.
Unităţile din cadrul pe
rimetrului etalon pentru Combaterea eroziunii solului — acţiune de mare prăşitoare în alternantă
combaterea eroziunii solu- cu păioasc. Astfel este fo
îii Mărlineşti deţin marea losită capacitatea ridicată
majoritate a terenului a- ráspundere şi cu eficienţa ridicată (li) de protecţie a păioaselor
rabil în pantă (95 la sulă pentru a reduce eroziunea
din suprafaţă). Prin exe racter antierozional, fun zinarea pe terenurile în cazul executării lucrărilor rii brazdei numai spre solului. Tot "în acelaşi
cutarea timp îndelungat damentate ştiinţific la pantă a unei cantităţi mai din deal în vale, sînt spă aval, s-ă putut lucra pînă scop, la. limita dintre fîşii,
a lucrărilor agrptehnice Staţiunea Perieni, ale că mari din apa precipitaţii late în reţeaua hidrogra la panta de 20 la sută. au fost amplasate benzi
din deal în vale, solurile ror obiective principale Celelalte lucrări se pol înierbate care prin lucra
din această zonă au ajuns sînt: combaterea eroziunii, executa lă pante de 20—22 rea solului vor deveni, în
la stadii avansate de ero refacerea fertilităţii solu P ă m î n tui ins o o rn n ă n v a la sulă, prin modificări a- timp, agroterase.
ziuni. Pe versanţi sînt rilor erodate şi obţinerea duse utilajului: lărgirea Structură culturilor a
prezente numeroase petice de producţii agricole ri I ecartamentului. între roţi fost îmbunătăţită în sen
de culoare gălbuie pe fon dicate. le tractorului, montarea sul că au fost reduse su
dul de culoare brună- a so Pentru refacerea şi îm VALORIFICATĂ PEPE© ! unui stabilizator pentru prafeţele cu prăşitoare de
lului, unde datorită eroziu bunătăţirea potenţialului derapaj • la semănătoarea ia 39 la sută la 26 la sută,
nii, s-a pierdut întreg pro productiv, măsura cu cea lor, concomitent cu redu fică producînd poluarea SPC-6 şi la cultivation în acelaşi timp au eras
filul de sol fertil, ajun- mai mare influenţă, care cerea scurgerilor, deci şi mediului. Pentru a mări eficienţa
gîndu-se la rocă. s-a luat, a fost executarea a eroziunii. In condiţii de Pentru executarea ară antierozională a sistemu ing. MICU DOREL,
Pe aceste terenuri s-a arăturii şi a celorlalte lu umiditate suficientă, plan turii pe curba de nivel lui de lucrare a solului pe Ing. VISEROIU MIRCEA
început în anul 1983 apli crări agrotehnice pe di tele se dezvoltă normal, pînă la panta dc 16 la su curbele de nivel, pe ver
carea unui complex da recţia curbelor de nivel, transformând în biomasă tă s-a folosit tractorul sanţi au fost cultivate
măsuri agrotehnice cu ca Aceasla a permis înmaga- îngrăşămintele care, în U 650. în cazul întoarce fîşii de lăţime egală cu (Continuare în pag. a 2-a) x
