Page 62 - Drumul_socialismului_1988_03

Kag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR

în viaţa spirituală a
Creaţia hunedoreană — în faţa Treptele calităţii municipiului Deva, grupul
„Armonia"
vocaL-cameral
de la clubul „Constructo­ Él
m
rul" şi-a făcut apariţia în
unor inafte exigenţe educative (Urmare clin pag. 1) cutate pa cit calapod bine. ur­ urmă cu 12 ani. Construc­ E’ i’f.n-i
Se
mai
trag
şi
trecut de la înfiinţarea mează tălpuirea, finisarea. torii l-au primit cu bucu­ cur at şr i
rie şi, curînd, s-au mîn-
TIEIt. Aflii
în ansamblul creaţiei Hunedoara), Georgc Nc- şi conului „Sinteze" al ca­ fabricii - confirma a- Un rol major in creşterea Negcseu,
artistice hunedbrcne, cena­ graru („Panait Istrati" — drelor didactico din Deva. ceastă idee maistrul Elena calităţii it are, deci, auto­ drit cu el. Prof. Mariana nso/ ■
clurile'şi cercurile literare Petroşani), Ione'l Drăgă- 'Un sprijin substanţial au Negrea, de la banda nr. 1, controlul, conştiinţa fie­ Bclo — care şi-a pus sem­ 1 dl* > ora<
coşi desfăşoară activita­ nescu („Sarmis" — Haţeg), acordat creatorii hunedo- schimbul B - oamenii au cărui muncitor. nătura de nădejde la în­ locatarii d
apartament
tea pc lingă casele de Mira Iordănescu (Cena­ reni constituirii şi îmbo­ crescut mult, s-au maturi­ Mergind mai mult către temeierea grupului vocal Florilor şi
cultură, cluburile munci­ clul de literatură pentru găţirii repertoriului for­ zat din punct de vedere ,,secretele" bunei calităţi, — şi mai apoi prof. Ni- participa •
toreşti şi căminele cul­ copii). Ioana Precup (Ce­ maţiilor artistice de a- politic şi profesional. Din in resorturile intime ale colae Icobescu l-au „scos acţiunile
ţâre a ca
turale ocupă un loc dis­ naclul judeţean ..Mior'ţa" matori. schimbul meu ia eviden­ autocontrolului, aflăm de în lume", prezenţa sa în parcului si
tinct. Amplificîndu-şi şi al poeţilor populari). în Pe lingă rezultatele în­ ţiez pe toate confecţione- la conlccţionera Elena Lău­ spectacolele oferite con­ rea In ora
diversifieîndu-şi activita­ aceiaşi timp, membrii ce­ registrate, cenaclurile şi rele de încălţăminte, insă tărescu : „Trebuie să ¡iu structorilor, în cele reali­ rea plat [o
dăreşti.
tea în cadrul generos şi naclurilor literare hunedo- cercurile literare hunedo- in mod deosebit pe Elena ioarte atentă pe lot par­ zate pe plan municipal şi prin hărni
deopotrivă exigent oferit rene au fost prezenţi în rene continuă să se con­ Lăutărescu, Ştefana Pirvan, cursul activităţii. Am grijă chiar în etapele Festiva­ dc a avea
de Festivalul naţional paginile revistelor literare, frunte cu o serie de ne- Maria Dopca, Maria Bun- ca maşina să nu indoaie lului naţional „Cîntarea gospodărit
ţin D avidoi
„Cîntarea României", a- în emisiunile de raclio-tv. împliniri generate în pri­ gărdean şi multe altele". branţul, să nu producă României" fiind semnifi­ Ni col; io lta
cestea au fost în măsură Urmărind ridicarea ca­ mul rînd de conţinutul — Practic, către ce tre­ vreo cută la material sic“. cative; Sub bagheta pro- briol Dan;
să orienteze creaţia mem­ lităţii creaţiei, conduce­ modest al vieţii interne buie să-şi îndrepte mai Mai sint şi alte trepte „ECII
brilor lor spre a oglindi rile cenaclurilor, cu spri­ de cenaclu. Lipsite de o mult atenţia o confecţio­ pc care calitatea încăl­ ARMONIILE VA. Azi,
Palatul cu!
cu precădere faptele de jinul factorilor culturali permanentă şi clară în­ nară, pentru a executa lu­ ţămintei j?,de Hunedoara" cenaclul ,,
muncă ale oamenilor, rea­ s-au aflat permanent în drumare de specialitate, crări de calitate ? trebuie să le parcurgă, „ARMONIEI" nizează, ct
lizările obţinute de po­ unele cenacluri îşi desfă­ — La benzile do tras, electiv să le... urce, pină initetului ş
cultură
porul nostru în perioada şoară activitatea cu inter­ tălpult, linisat — unde ce ajunge la beneficiar, fesorului Ioan Hoţea, gru­ ciul i stă,
deschisă de Congresul al Concluzii pc mitenţe, nu se consti­ muncim alit noi, cit şi la omul care se decide pul vocal „Armonia" — scriitorii 1
IX-lea al partidului, scrii­ tuie înlr-un util şi efi­ formaţiile conduse de maiş­ să-şi cumpere o încălţă­ care numără 1-1 membri, Petru l’oa
cea, Satul;
torii contribuind deopo­ marginea cient cadru do analiză, mai trii Costică Grădinărit, minte cu emblema „Cor- muncitori în cadrul brigă­ viu Mal iţa.
trivă la educarea patrio­ consfătuirii ales a creaţiei tinerilor Viorica Ciurba şi Silvia Uţă v i n u i D e rapt, abia aici, zilor 1, 2, S.U.T., A.S.I.M. poartă ger
tică, revoluţionară, la judeţene ce bat la porţile afirmă­ — este necesar ca atunci încălţată in . picioarele şi al centralei trustului de nox — g
vistă de t
formarea noii personali­ a membrilor rii. Pentru ca aceste ce­ cind vin „sutimile" (cite omului — beneliciar, încăl­ construcţii — dă frumu­ ratură
tăţi umane, a constructoru­ nacluri să-şi îndeplinească o sută de feţe de încălţă­ ţămintea ,,Corvinul" este seţi noi vieţii muzicale de- Dialog înl
lui conştient şi devotat al cenaclurilor literare misiunea lor educativă e minte, legate la un loc — supusă celui mai exigent veno. peste ani“
EE INTI
societăţii socialiste. necesar să beneficieze de n.n.) să se aşeza toate examen de calitate. Să — „Armonia" nu-şi dez­ MATOGKA
Aşa cum s-a afirmat şi sprijinul unor cadre do reperele pe operaţii şi a- sperăm că întotdeauna, îl minte numele. Există in­ matograful
in cadrul consfătuirii, mult căutarea unor - modalităţi specialitate, care, sinleti- ceste lucrări să lic exe­ va trece cu brio ! tr-adevăr o armonie per­ Haţeg s-a
tcrviul cin
apreciate au fost înlîlni- adecvate de exprimare şi zînd concluziile rezultate fectă intre eforturi si îm­ tenia „l'r<
rile membrilor cenacluri­ stunulare a personalităţii în urma discuţiilor, să fie pliniri. Anul trecut — ne lui în prt
lor cu oamenii muncii din fiecărui creator. De larg capabile să se pronunţe a- spune Aglaia Şerban, di­ cină do l
lor speci
unităţile economice şi interes se bucură în acest supra calităţii lucrărilor rectorul clubului „Con­ festa rea,
instituţiile judeţului, par- sens revista vorbită „Ago­ celui analizat. Lasă, în structorul" Deva — grupul reia au p
ve*' ” ing.
lic pările la concursurile ra" de la Brad, „Atelierul acelaşi timp, de dorit ac­ nostru voca! a obţinut lo­ 1
:
interjudeţene de proză, artistic" do la Petroşani, tivitatea cercurilor litera­ cul I şi titlul de laureat de*. lic
poezie, dramaturgie. O „Colocviile“ cenaclului ro din mediul rural. în faza republicană a Fes­ trial din
fost urma
prezenţă merituoasă au „Flacăra", „Amfiteatrul ar­ în perioada următoare tivalului naţional „Cînta­ filmului
avut creatorii liunedoreni telor" („Lucian Blaga" — se impune o îmbunătăţire rea României". Conside­ mentală“.
la precedenta ediţie a Fes­ Hunedoara), „Atelier de în fapt a muncii tuturor răm rezultatul o punte de
tivalului naţional „Cînta- creaţie" Deva ş.a. Multe cenaclurilor literare hu- legătură între munca de­
rca României", unde au dintre ediţiile acestor ma­ nedoreno, pentru ca aces­ pusă pentru a ajunge pe
obţinut 12 premii în eta­ nifestări s-au desfăşurat tea să fio în măsură să această înaltă treaptă şi
pa republicană. S-au evi­ pe platformele industriale, conducă la o temeinică efortul ije care avem da­ DEVA ;
denţiat Traian Dinorel la sălile de apel ale în­ formare a membrilor lor, toria să-l depunem pen­ jandarmor
Stănciulescu, Cornelia Da- treprinderilor miniere, la la ridicarea pregătirii po- tru a ne menţine la un Pistruiatul
vid, Marioara Aslău („Fla­ sale, cu prilejul unor litico-ideologicc, de cultură asemenea nivel. Şi dorim, (Arta,'*
VulC_n*?il
căra" — Hunedoara), Ma­ evenimente deosebite din generală şi de specialitate sperăm să ne menţinem, - A ) ; :
riana Pândaru, Dumitru viaţa partidului şi poporu­ a fiecăi'ui cenaclist, la o încrederea no-o dă atît (Modern ■
Tuhuţ, Miron Ţie, Con­ lui nostru. Un loc aparte analiză şi selecţie cores­ seriozitatea cu care se rul invin«
PETROŞA
stantin Dehelean („Rit­ în peisajul spiritual hu- punzătoare a creaţiei lor. Aspect tic; munca din, serele Asociaţiei economice din munceşte, cit şi reperto­ — seriile
muri“ — Deva), Virgiliu nedorean continuă să ocu­ Sîntandrei. riul abordat. (Rita Turc, Tarzan,
Vera („Lucian Blaga" — pe „Amfiteatrul artelor" MINEL BODEA corespondent). (7 Noieml
romanţei
(Unirea);
curi în in
VULCAN
Combaterea eroziunii solului — acţiune de mare CÁMPAN& AGRICOLĂ DE RRIMAYÁ3Á vinci bil
IX)NEA :
mesis (M
NOASA :
răspundere şi eu eficienţă ridicată (II) (Urmare din pag. 1) încheiată- lucrarea pe 35 URfCANI
viespi
de ha".
calaşi timp continuăm ad­ Tot în această unitate tulul — i
teza** 1
(Urmare din pag. 1) La o analiză a factori­ cu rezultate bune. In a- producţii care înainte de ministrarea dejecţiilor li­ continuă să se transporte, rea:
lor care au contribuit la nul 1986 soiul Turda 81 amenajare se situau sub chide pe pajiştile semă­ cu atelajele cooperatori­ OUA.. xE
creşterea producţiilor, ex- pe o suprafaţă de 18 ha 1000 lcg/ha, s-a ajuns In nate. Mecanizatorii Ga- lor, gunoiul de la gospo­ — seriile
Primăvara
ceptînd factorul climatic, teren îri pantă, cultivat 2 500—2 700 kg/ha. vrilă Hubor şi Ioan Boan- dăriile populaţiei po su­ căra); «
cut leguminoasele perene constatăm că fiecare din după lucerna, a realizat în cele trei unităţi, în dea, cu vidanjcle, au ad­ prafeţele destinate carto­ Cucoana
v
de la 4 la sută la 17 la măsurile prezentate ante­ 5 800 kg/ha, iar la Mărti- ultima perioadă, s-a îm­ ministrat pină acum de­ filor. I-am găsit antre­ de cultui
Cale lil
sută. Prin diminuarea rior au influenţat produc­ neşti acelaşi soi a reali­ bunătăţit radical situaţia jecţiile pe 55 de hectare. naţi la lucrarea respecti­ BRAZI: t
ponderii prăsitoarelor * se ţiile. Dintre acestea îngră- zat, in 1987, pc 46 ha — economică. Din anul 1987 Pe Mircea Pătrînjan, vă pe cooperatorii Ion SIMBRIA
reduce eroziunea, iar le­ şămintele au contribuit la producţia de 5 300 kg/ha. G.A.P. Mărtincşti .şi Jele- inginerul şef at C.A.P. Bucur, Cornel Dragolea, distrat (A
guminoasele perene pe valorificarea productivă a La porumb cele mai bune dinţi se autofinanţează. Romos, l-am găsit în Vasile lonaşcu, Gheorghe Asociatul
Îîngă efectul ameliorativ apei reţinută în sol prin rezultate le-a dat hibri­ De remarcat esto aportul cîmp, unde urmărea cum Ştefan, Costică Popovici
pentru sol, reduc sarcina aplicarea complexului de dul Turda 215. factorului uman — specia­ se execută semănatul lu- si alţii. VRE
unităţile
Aşadar,
în
mecanizării (trifoiul în măsuri şi lucrări do pre­ Urmărind executarea lu­ lişti, mecanizatori şi coo­ cernei. Era mulţumit do menţionate s-a trecut cu
modul în care muncea
cultură ascunsă nu nece­ venire şi combaterea ero­ peratori din C.A.P. Măr- mecanizatorul Petru Cos­ răspundere la pregătirea
sită decît lucrări de se­ ziunii. Totodată, fertiliza­ crărilor agrotehnice în pe­ tineşti, Jeledinţi şi Dîncu ind. „Am început şi însă- terenului şi efectuarea în-
mănat) astfel se poate îm­ rioada analizată, consta­ Marc, care, prin capacita­ mînţarea borceaguluv pe săinînţărilor. Esto nece­
bunătăţi calitatea lucrări­ rea a contribuit în mod tăm că înainte de amena­ te tehnică şi stăruinţă au o sola mai uscată — pre­ sar, insă, ca în toate u-
lor la celelalte culturi şi direct la recuperarea chel- jare ]3o tarlale mici da- reuşit ca pe terenurile e- ciza el —, lucrare pe nităţile, specialiştii şi me­
încadrarea în perioadele rodate să realizeze pro­ care o execută Vasile canizatorii să urmărească
jptime. ducţii mari. Macoviciuc. Dacă timpul zilnic starea terenului, să
S-a introdus asolamcntul Ca urmare a realizărilor acţioneze cu energie la
de 4 ani pe 80 la sută din Pămîntul înseamnă mată obţinute privind amenaja­ continuă să se îmbunătă­ semănat pc fiecare parcelă
ţească, în două-trei zile
suprafaţă (anul I gnu plus ÎNTREAGA-I PUTERE RODITOARE rea antierozională execu­ încheiem cu însămînţărilo Unde se poate lucra. Timpul
trifoi în cultură ascunsă, tată de I.E.E.L.I.F. Deva şi la aceste culturi. Pînu a- este înaintat, de aceea
anul II trifoi, anul III , VALORIFICATĂ DEPlM! a producţiilor agricole, tunci acţionăm cu două ritmurile la însămînţări
grîu, anul IV porumb). cele două perimetre au discuri la pregătirea te­ trebuie să crească consi­
Prin acest sistem de ro­ fost vizitate în mai multe renului pentru sfecla do derabil în următoarea pe­
taţie a culturilor se face tuielilor de 2 500 lei/ha, torită numeroaselor în­ rînduri de specialiştii din zahăr. Avem pină ia zi rioadă.
combaterea eficientă a bo­ ce s-au făcut cu lucrările toarceri la capetele par­ unităţile cu terenuri în
lilor şi dăunătorilor plan­ de amenajare a versanţi- celelor tractoarele nu-şi pantă din judeţ. în urmă ACTIVITATE RODNICĂ LA PREGĂTIREA
telor, se îmbunătăţeşte so­ lor. realizau norma. Astfel lu­ cu cîteva zile, în această
lul şi cresc producţiile cu crările de bază se înlîr- zonă s-a organizat un RĂSADURILOR ÎN SERE
oină la 20 la sută fără alte Din experienţe riguroa­ zinu mult după epoca op­ schimb do experienţă la
se s-a constatat că la 1 kg
cheltuieli. s.a. îngrăşămînt chimic ad­ timă, calitatea lor nefiind nivel de ţară, la care au O activitate rodnică des­ dei gras şi vinete. Tot în
în urma aplicării com­ ministrat pc terenurile în întotdeauna corespunză­ participat cadre universi­ făşoară în această perioa­ această perioadă de aici
plexului de măsuri, produc­ toare. tare, specialişti de la in­ dă lucrătoarele din Ferma s-au livrat populaţiei, prin
magazinele proprii şi prin
ţiile nu crescut la grîu de la pantă erodate, la grîu şi După amenajarea ver- stitutele de cercetare şi nr. 2 a A.E.S.C. Sîntandrei, C.L.F., cantităţi însemnate
1 819 kg la ha în 1980, la porumb, sporul de pro­ sanţilor, tarlalele avînd proiectare şi organe de la pregătirea răsadurilor de varză timpurie şi ceapă
3 010 kg în 1987, la orz ducţie este de pină la 15 conducere si execuţie de care urmează să fie planta­ verde, precum şi eîte 5 000
de la 1710 kg la 2 987, la leg, iar pe terenurile pla­ lungime mare (în medie la I.E.E.L.I.F. din ţară. te în cîmp. Sub condu­ __ 10 000 fire de salată ver­
porumb de la 141G la ne do numai 5—6 kg. A- peste 1000 m), randamen­ Din experienţa perime­ cerea inginerei Anota Că- de zilnic. Dintre lucrăto­
2 835 kg la ha în, aceeaşi ceasta înseamnă că pentru tul de lucru la tractoare trului etalon pentru com­ liman, şefa fermei, mun­ rii care îşi fac aici dato­
citoarele au bătut cuburi
perioadă. creşterea producţiilor în- a crescut mult, astfel lu­ baterea eroziunii solului şi repicat peste 2 milioane ria cu pricepere se re­
Cantităţile de îngrăşă­ grăşăminlele trebuie apli­ crările agrotehnice au pu­ Mărtineşti reiese că ge­ de fire dintre care 1,6 mi­ marcă prin hărnicie Elena
minte chimico au sporit cate cu prioritate pe pante. tut fi executate la timp şi neralizarea complexului lioane fire de varza tim­ Melinlc, Graţiana Heleian,
în 1907 de la 85 kg sub­ Au mai fost şi alte mă­ de calitate superioară. de măsuri în toate unită­ purie si 400 000 fire de Floarea Viloaica, Marin
stanţă activă la ha în 1983, suri care au contribuit Ia Măsurile şi rezultatele conopidă. Tehniciană Mar­
la 155 kg în .1987. Gu toa­ creşterea producţiilor. Pa obţinute prin extinderea ţile cu terenuri în pantă cela Părăuan preciza că Juncă, Maria Sivu, Maria
te acestea, dozele rănim agrofondul îmbunătăţit, în perimetrului etalon în zo­ din judeţ constituie o im­ se acordă o atenţie sporită Colda, Dorina Lăzărean,
moderate, în substanţă ultimii ani la grîu, cele na G.A.P. Dîncu Mare portantă sursă de creştere şi celorlalte legume care Dorina Rădoane şi meca­
brută azotul echivalează două unităţi din perime­ sînt asemănătoare, cu men­ a producţiilor agricole şi vor fi plantate în cîmp. nizatorul Avram Sime-
cu 220 kg/ha azotat de a- trul etalon au cultivat so­ de consolidare economică Astfel, s-au semănat în drea. (Augusfin .Tuia, co­
moniu .şi fosforul cu 300 ţiunea că în această zonă, a unităţilor. sere gogoşări, tomate, ar­ respondent).
kg/ha superfosfat simplu. iuri intensive pe versanti ia grîu şi porumb, do la