Page 66 - Drumul_socialismului_1988_03
P. 66

"'ig. 2                                                                                                                                 MO MIJIT SO CI ALÍSMOtUT -NRT




                                                                                                  PRIMĂVARĂ
                /U t,                                                                            Din calde .pagini de ţarină          Tresari de sub omătul de cuvinte        GADA  ŞTJ
                                                                                                                                      Promisiune — a primăverii noastre !
                                                                                                                                      Eşti viitor şi-aducere aminte
                                                                                                 Cămaşa ghiocelul şi-o desface
                                                                                                                                      Copilărie cu priviri albastre...
                                                                                                                                                                               BE  INTÎL
                                                                                                 Hieroglifa cărţii de lumină
                                                                                                                                                                              satul  Peşte
                                                                                                 Din adiere cosmică de pace.
                                                                                                                                                            EUGEN EVU
                                                                                                                                                                              localnici  s-
                                                                                                                                                                              brigada  şti
                                                                                                                                                                              mur^,  Dc?
                                                                                                                                                                              —    înv.
                                                                                                                                                                              laş,   înv.
                                                                                                         Suflet în sufletul neamului                                          ing.  Petru
                                                                                                                                                                              oratorul  d«
                                                                                                                                                                              tea  Vîiccai
                                                                                               Sentimentul  de  demni­  de   Transilvania",   desfă­  videnţiat  concepţia  secre­  Suciţi,  se<
                                                                                                                                                                              pentru  pro
                    început de drum                              ţiativa   editorială   a   Mu­  tate  naţională,  de  con­  şurat  sub  genericul  „Tra­  tarului  general  al  parti­  pagandâ   ;
                                                                                                         simţire
                                                                                                     şi
                                                                                             ştiinţă
                                                                                                                  ro­
                                                                                                                                                          tovarăşul
                                                                                                                                                                    Nicolae
                                                                                                                        diţie  şi  contemporaneitate
                                                                                                                                                   dului,
                                                                        Literaturii
                                                                                 Române
                                                                 zeului
                                                                                                                                                                              comunal  d
                                                                 e  discutabilă  ?  Nicidecum.   mânească  a  luminat  ma­  în  presa  românească",  ma­  Ccauşescu,  despre  carac­  vizat  probi
                „Marele  public",  de  alt-   dit,  editat  acum  integral   Dincolo  de  precaritatea  sa   nifestarea   jubiliară   or­  nifestări  ce  au  îmbărbă­  terul   unitar   al   dezvol­  ediţiei   ni
                                                                                                                                                                              ţifree  şl  dc
               lel  loarte  divers  ca  prefe­  de   Muzeul   Literaturii   artistică,  ROMANUL  ADO­  ganizată   la   Braşov   cu   tat  conştiinţe,  unde  ur­  tării  societăţii  româneşti   dezvoltare
              rinţe,  gust  şi  pregătire,  se   Române,  ca  supliment  al   LESCENTULUI   MIOP,   prin   prilejul  aniversării  a  150   maşii,  ca  şi  înaintaşii  —   în  vatra  sa  de  istorie  mi­  precum  şi
                                                                                                                                                                              le revin 1«
              manifestă  extrem  de  re­  revistei   „Manuscriptum",  caracterul  său  autoreferen-   de   ani   de   la   apariţia   suflet  în  sufletul  neamu­  lenară  şi  de  înflorire  a   tulul din
              ceptiv  şl  entuziast  faţă  de   Dacă  insă  spiritul  critic  nu   ţ¡al,  reprezintă  un  docu­  „Gazetei  de  Transilvania".   lui  —  şi-au  afirmat  cre­  fiecărei   zone   a   patriei.   Conferinţei
                                                                                                                                                                              preşedinţii
              opera   lui   Mircea   Eliade,   rămine  Inhibat  de  presti­  ment  de  o  incontestabilă   Istorici,  oameni  de  ştiin­  zu],  mai  întemeiat  astăzi   Casa   Armatei,   redacţia   populare.
               indiferent  că  e  vorba  de   giul  autorului,  oricine  poa­  valoare  asupra  anilor  de   ţă,  cultură  şi  artă,  mu­  ca  oricînd,  întru  cinstirea   ziarului  „Drum  nou",  Mu­
              beletristică  sau  de  lucră­  te  constata  că  sub  aspect   formare,  a  climatului  spi­  zeografi,   ziarişti   de   pe   patriei,  poporului,  parti­  zeul  de  istorie,  Biblioteca   „PI
              rile  ce  ţin  de  domeniul   literar,   artistic,  cartea  e   ritual,  a  lecturilor,  a  preo­  întreg   cuprinsul   patriei   dului.  judeţeană,  Casa  Mureşe­  TREPTE
                                                                                                                                                                              CM<*  —
              ştiinţei,   presupunind   deci   lipsită  de  semnificaţie.  In­  cupărilor   intelectuale   şi   au  adus  aici  prinos  de   în  cele  cinci  secţiuni   nilor,  Liceul  „Andrei  Şa-   unei  acţîui
              o  oarecare,  minimă,  ini­  tr-un   recent   articol   din   afective  dar  mai  cu  sea­  recunoştinţă   înaintaşilor,   ale  sesiunii  ştiinţifice  —   guna"  din  Braşov  au  de­  devenită  ti
                                                                                                                                                                                     r
                                                                                                                                                                              Şcoala
              ţiere.  Fenomenul  se  ex­  „Tribuna",   criticul   Adrian   mă  a  extraordinarei  ambi­  stabilind   o   comunicare   două de istorie, şi cîte  venit  locuri  în  care  s-a   din Petrii £
              plică  in  parte  prin  valoa­  Marino afirma chiar că  ţii  şi  voinţe  care  au  sfir-   emotivă,  reală  şi  înălţă­              simţit  înălţător  sentimen­  ci,  in  acea
              rea  şi  notorietatea  interna­                    şlt  ]prin  a  structura  in  timp   toare   între   istoria   de                 tul   demnităţii   naţionale.   -tO  de  pioî
              ţională  a  lui  Eliade,  con­                     personalitatea   impunătoare   ieri  a  ţări   şi  istoria  de   Tradiţie şi      Comunicările  susţinute  aici   la  învăţatu
                                                                                                       5
              jugată  cu  mindria  patrio­                       a  savantului.  şi  scriitorului   azi  a  României  socialis­  contemporaneitate   au  îmbinat  informaţia  de   te  obşteasi
                                                                                                                                                                              nit,  într-ui
              tică  a  cititorului  român,  la                   de  mai  tîrziu.  El  are  astlel,   te,  între  cărturarii  care                strictă   specialitate   cu   log,  cu  pi
              care  se  adaugă  desigur  şi                      implicit,  şl  un  cert  caracter   au  luptat  cu  pana  şi  cu   în presa românească  pătrunzătorul  eseu  socia*-   fruntaşi  la
                                                                                                                                                                              minieră P*
              şocul  afectiv  provocat  re­                      educativ  prin  virtuala  sa   fapta  întru  împlinirea  as­                     politic,  forţa  verbului  re-
              lativ   recent   de   moartea                      capacitate   de   influenţă   piraţiilor  do  dreptate,  u-                      zonînd  profund  în  sensi­     REZU
              scriitorului.  Adevărul  este   „Romanul  subţirel  sub  toa­  prielnică   asupra   tinerei   nitato  şi  independenţă  na­  una  do  presă,  istoria  cul-   bilitatea participanţilor.  Cooperativ
              că  —  exceptind  opera  ştiin-   te   aspectele   nu   adaugă   generaţii  de  azi,  căreia-i   ţională,   şi   constructorii   turii  şi  civilizaţiei  româ­  Cuvînt  şi  lumină.  Con­  producţie •
                                                                                                                                                                              o fermă
                ţi-fică  —  proza  literară  a   de  fapt  nimic  la  opera  lui   oferă,  în  absenţa  oricărui        neşti,  muzicologie  —  peste   ştiinţă  şi  simţire  româ­  obţine rf
              :                                                                              noii  noastre  societăţi.  Am                         nească.  Iută  dominanta  a-
              lui  Mircea  Eliade,  cum  se   Mircea Eliade   E şi  didacticism  obositor,  ima­  simţit,  timp  de  trei  zile,   100   de   comunicări   au                 Pînă în pr
              intimplă  in  cazul  majori-   liresc  să  fie  astfel,  roma­  ginea  autentică,  nemijlo­  la  Braşov,  conştiinţa  unei   relevat  rolul  şi  locul  „Ga­  niversării  de  la  Braşov.   an, s-au
                                                                                                                                                                              miei, e*
              ,  lăţii  scriitorilor  foarte  pro-   nul,  început  în  1921,  la   cită  prin  artificii  retorice,   trainice  unităţi  sub  fald   zetei  de  Transilvania"  şi   Cuvînt  şi  lumină  cu  fie­  ca nivelul
              '  ductivi,  este  inegală  ca   virsta  de  14  ani,  şl  cu-   a  ceea  ce  înseamnă  tena­  de  tricolor,  relevîndu-ni-so   ale  multor  publicaţii  (Foaie   care  comunicare,  conştiin­  fie sub sta
              valoare.. NUNTĂ IN CER,   noscind  mai  multe  versiuni   citate,  ambiţie,  consecvenţă   impresionant   concepţia   pentru  minte,  inimă  şi  li­  ţă  şi  simţire  românească   Acest suc
                                                                                                                                                                              res*'* ac
             ■  > bunăoară, pare un roman   pină  la  cea  definitivă  din   şi  voinţă  in  făurirea  pro­  ştiinţifică   a   secretarului   teratură,  Meseriaşul  ro­  cu   fiecare   manifestare.   «V uraţi
              oarecum crepuscular, tră-   1925,  lilnd  prima  „proză   priului   destin.   ROMANUL   general   al   partidului,   mân,  Orientul  Latin,  Pro­  Serile  de  la  Teatrul  dra­  şv. ian
              dind o anumb oboseală,    de  anvergură"   a   viitorului   ADOLESCENTULUI   MIOP   t  o  v  a  r  ă  ş  u  l    Nicolae   letarul,  Telegraful  român,   matic  şi  cel  muzical  au   corda o
                                                                                                                                                                              furajării
              faţă de MAITREYI, ro­     scriitor.   Deşi   talentul   se   atestă  primii  paşi  ai  une>   Ccauşescu,  privind  locul   Foaia   duminicii,   Musa   fost,  prin  mesajul  artis­  vinelor.
              manul care i-a adus cele-   anunţă  de  pe  acum  prin   personalităţi   ajunsă   la   şi  rolul  istoriei  în  educa­               tic,   măsura   aspiraţiilor
             i britatea literară in 1933.   imponderabile  detalii,  deşi   conştiinţa  de  sine.  Şi  nu   ţia  patriotică,  .  revoluţio­  Română,   Tribuna   Biho­  întru  frumos  alo  oameni-
             1 După cum nici nuvelele   intîlnim  pasaje  de  surprin­  e  deloc  puţin,  dacă  ne   nară a oamenilor muncii.  rului,  Unirea,  Votul  po­  nilor.   Concertul   vocal-
             ' sale fantastice, domeniu in   zătoare  precocitate  intelec­  gîndlm  că  ei  sînt  tocmai               porului  ş.a.)  în  lupta  pen­  instrumental  din  creaţia
              care scriitorul a excelat, nu   tuală,  romanul  in  ansam­  paşii   care   l-au   dus  pe   Intr-o   organizare   de   tru   formarea   şi   dez­  compozitorilor  Ciprian  Po-
                                                                                                                                                  rumbescu,  Gheorghe  Dima,
              se situează Întotdeauna la   blul   său   rămine   foarte   Mircea   Eliade   pe   acele   excepţie,  Consiliul  judeţean   voltarea   conştiinţei   na­  Tibcriu   Brediceanu,   Tu-
                                                                                                                                                                               DEVA :
            j nivelul zenitului artistic.  inegal,  evident  marcat  de   drumuri  de  creastă  accesi­  al   educaţiei   politice   şi   ţionale,   pentru   unitate   dor  Ciorlea,  opera  orato­  jandarmer
                De  curind  s-a  bucurat   naivităţile,   de   stingăcia   bile  numai  destinelor  e-   culturii  socialiste  Braşov   şi   independenţă,   pentru          PlstrC^atul
             !  de  mare  căutare  şi  ecou   şl  de  lipsa  de  experienţă   xemplare.      a  oferit  participanţilor  la   emancipare  spirituală.  Au­  riu  „Meşterul  Manóle"  de   (Art...
             i   ROMANUL   ADOLESCEN­   artistică   inerente   virstei.                      jubileul  celor  150  de  ani   tentice  lecţii  de  patrio­  lacob   Mureşianu   —   în   Vulcanul
                                                                                                                                                  interpretarea  de  excepţie
             ŢI. TULUf MIOP, parţial ¡ne­  înseamnă aceasta că ini•         RADU CIOBANU     de la apariţia „Gazetei    tism, comunicările au c-                             —  A);   :
                                                                                                                                                                              (Modern  •
                                                                                                                                                  a  talentelor  locale  —  au
                                                                                                                                                                                 lnvin'
                                                                                                                                                                              rul
                                                                                                                                                   reafirmat  şuvoiul  limpede   PETRO .ŞA
                                                                                                                                                   şi  viguros  al  artei  mode­  —  seriile
                                                                                                                                                   latoare.  Cu  piesa  „Cerul   Tarzan,
                                                                                                                                                   înstelat   deasupra   noas­  (7 Noicml
                                                                                                                                                                              romanţei
                                                                                                                                                   tră"  a  Eca  te  rinei  Op  roiu,   (Unirea);
                                                                                                                                                   interpreţii  ne-au  convins   euii în ir
                                                                                                                                                   de   rigoarea   arhitecturii   ’ VULCAN
                                                                                                                                                                              vlncibil
              vii  prezentăm  astăzi  o  tină-   întreaga  ae|iune  a  lucrării                                                                   dramatice  înlr-un  recital   LONEA:
             :.a  compozitoare  şi  un  nou   este  ţesută  în  jurul  celor  doua                                                                 actoricesc  de  incomensu­  mesis (M
             lise,  dedicat  In  exclusivitate   lelt-motive,   aparent   simple,                                                                  rabilă  trăire.  Organizato­  NOASA :
             •clor mici.               prin   mesajul   transmis,   dar                                                                                                     ' viespi
              După  studii  de  conservator   pline  de  forţă  şt  căldură  emo­                                                                  rii  şi  realizatorii  au  gă­  URICANI
             menite  sa  asigure  supleţe  şi   ţională  :  „Dacă  nu  vom  fi                                                                     sit  pentru  aceste  zile  a-   tului — î
            continuitate  talentului  său   mereu  copii,  nu  vom  vedea                                                                          niversaro  momentele  cele   tC7
             Liana  Alexandru  (născută  în   niciodată   împărăţia   visului“                                                                     mai  înălţătoare  prin  care   re;
             11)47)  îşi  face  apariţia  defini­  şi   „Puterea   este  în   inima                                                                                           OUaoTIE
             tivă  în  muzica  românească   noastră“.                                                                                              arta  să  ajungă  la  inima   —  seriile
             printr-o  scrie  de  lucrări  pline   La   realizarea   înregistrării                                                                 oamenilor.  Iar  în  comu­  Primă van
             de  originalitate  şi  prospeţime,   de  faţă  a  contribuit  şi  corul                                                               nicările  ştiinţifice  ce  nc-au*   căra);
             fapt  atestat  de  numeroasele   de  copii  „Voces  Primavera“,                                                                                                  Cucoana
             premii  şi  distincţii  obţinute   iniţiat  şi  condus  cu  compe­                                                                    fost  rezervate,  în  imagi­  de  cultu
             la  însemnate  concursuri  in­  tenţă  de  dirijorul  Claudiu  Ne­                                                                    nile  şi  documentele  ex­  Calc   li
             ternaţionale de compoziţie.                                                                                                                                      BRAZI:  <
                                       gul  eseu,  personalitate  cunos­                                                                           poziţiilor  .şi  muzeelor,  am
              Autoare  de  opere,  balete,   cută  şi  judeţului  nostru,  prin                                                                    descifrat,  adîncă  şi  curată   SIMBRIA
             simfonii,  concerte,  muzică  de   contribuţia   adusă   la   reali­                                                                  iubirea  de  patrie.  Acea   distrat (1
             cameră,  coruri,  lieduri,  piese   zarea  citorva  manifestări  ar­                                                                                             Asociatul
             instrumentale  —  compozitoa­  tistice de amploare.                                                                                   iubire  în  caro  aflăm  mo­
             rea  dedică  copiilor  în  anul   Opera  feerie  „Crăiasa  Ză­                                                                        ren  îndemnuri  care  să  ne
             1979  opera  feerie  „Crăiasa  Ză­  pezii“   a   fost   distinsă,   în                                                                însufleţească  viaţa  şi  ac­
             pezii“.  Discul  recomandat  de   anul  1980,  cu  premiul  „(îau-
             magazinele  noastre  de  spe­  deamus“  in  Olanda,  în  cadrul                                                                       tivitatea  construclivă.  A-
             cialitate  ne  prezintă  transpu­  concursului   internaţional   de                                                                   niversarea  de  la  Braşov
             nerea  în  sunete  a  atmosferei   compoziţie  pentru  teatru  mu­                                                                    a purtat, această aură.     Numeri
             de  b*asm  inspirată  de  povesti­  zical.                                                                                                                       tragerea
             rea  cu  acelaşi  nume  a  lui                                                                                                                                   1988 :
             llans Cil ri st ia ii Anderscn.   Prof. ELENA TÂMĂŞAN                                                                                            LUCIA LICIU
                                                                                                                                                                               Extr. 1
                                                                                                                                                                              31. 2G. 7
                                                                                                                                                                               Extr. ;
              Cenaclul  „Sinteze"  ocupă                                                                                                           vitalea  cenaclului  „Sinte­  59, 54, 5
             .in  loc  aparte  în  viaţa  spi­       „Merită să aspirăm spre mai                                       mult“                       ze",  integrarea  sa  activă   Fond t
             rituală  a  judeţului.  Acti­                                                                                                         in  ansamblul  culturii  na­  388 004 i
             vitatea  sa  este  apreciată,   apropiate  faţă  de  mani­  —■  Din  dorinţa  unor   tate  în  prezenţa  unor  per­  lor.  La  rîndul  ei,  înlil-   ţionale.  Este  cert  că  la   102 961 î
                                                                                                                                                                              togo rin
             de  cele  mai  multe  ori   festările  culturale  organi­  oameni  apreciaţi  la  nivelul   sonalităţi  prestigioase  ale   nirea  cu  Aiircea  An-ghe-   acest  sfîrşit  de  secol  nu
             chiar  invidiată  do  membrii   zate  de  factorii  culturali   judeţului  (scriitorul  Radu   culturii  şi  artei  naţionale,   lescu   şi   Gabriel   Gafiţa   se  mai  poate  vorbi  dc  o
             altor  cenacluri          judeţeni,  chiar  şi  cînd  a-   Ciobanu,  profesorii  Con­  a  unor  confruntări  de  idei,   —.  unul  autor  de  presti­  provincializare   a   culturii
              —. în cei peste 20 de ani   cestea  răspundeau  celor   stantin   Pascu,   demente   schimburi  de  informaţie,   gioase  monografii  ale  ma­  şi ariei.
             de  cînd,  reîntors  de  la   mai  înalte  exigenţe  (ex.  î   Constandin,  Raisa  Boian­  dar  şi  de  manifestare  prin   rilor  scriitori  şi  de  ma­  —  Preocupări de viitor ?
             Bucureşti.   îmi   desfăşor   medalionul  Marin  Sorescu,   giu, Dumitru Josan, Afircea   intermediul  scrisului.  Ne   nuale   şcolare,   celălalt   —   Visul  sintezi.ş  Iilor,
             activitatea  în  judeţ,  ne-a   invitarea-  unor  personali­  Moţ,  Liviu  Maliţa,  Afariou-   bucurăm  de  prezenţa  unor   editor  de  literatură  uni­  care  merge  la  o  fericită   Pentru
             mărturisit  scriitorul  Gligor   tăţi  şi  colective  artistice   ra Aslău, Viorel Afanoles-  oameni, care sînt sau pro­              înlilnire   cu   preocupările   ^5  mart
              laşa,  iniţiatorul  şi  condu­  de   prestigiu   în   cadrul                                              versală  .  şi  autor  do  ro­  Comitetului  judeţean  ,  de   Va  fi  8
             cătorul   cenaclului,   am   „Sarmisului")  E  adevărat                                                    mane  inspirate  din  viaţa   cultură  şi  educaţie  socia­  corul vîj
                                                                                                                                                                              efidea  p
             trăit  în  plan  sufletesc  o   că  reţinerea  venea  şi  de                                               şcolii  —  a  emanat  din   listă,  este  acela  do  a  per­  mi nant
             senzaţie  de  neîmplinire.  Nu   la  faptul  că  nu  întotdeau­  Cenaclul — un exigent, dar necesar        dorinţa   de   perfecţionare   manentiza  anual  colocviul   ploaie,
             alit  ca  om  care  simte  che­  na   organizatorii   făceau     laborator de creaţie şi educaţie          a muncii noastre.          în  care  să  fie  abordat  ro­  caracter
                                                                                                                                                                              tul  va
             marea  de  a  scrie,  cît  mai   discernămîntul  —  unde  şi                                                 —•  S-a  bucurat  de  un   manul  istoric,  anul  trecut   început
             cu  seamă  do  profesor  do­  pentru  ce  invitau  unii  oa­                                               deosebit  interes  întîlnirea   acesta  constituind  o  rea­  dic,  ape
             ritor  al  unor  acte  cu  ade­                                                                            cu  reprezentanţi  ai  revis­  lă  izbîndă.  Intenţionăm,  de   est.  Tei
             vărat  de  cultură.  Alai  ales   meni  T  S-a  dorit,  uneori,   cu  ş.a.)  s-a  găsit  cadrul,   mit  să  fie  nume  în  pei­  tei  „Echinox",  organizată   asemenea,  să  publicăm  în   mo  vor
                                                                                                                                                                              tre  ini
             de  schimb  de.  informaţie   doar  o  participare  „fizi­  poate-nu  cel  mai  potri­  sajul   literar   contempo­  cu   sprijinul   Comitetului   revistele   do   specialitate   grade,
             culturală  la  nivelul  pres­  că".   Această   stare   era   vit, deocamdată însă cores­  ran  (Radu  Ciobanu,  Iv   judeţean   de   cultură   şi   creaţii  alo  membrilor  ce­  interval'
             tigiului  do  care  se  bucură   completată'  şi  de  mentali­  punzător,  pentru  a  le  sti­  Alartinovici,  Liviu  Alaliţa,   educaţie socialistă.  naclului.  Sînt  programate,   zero  şi
                                                                                                                                                                              maxime
             acest  ţinut  de  străveche   tatea  unora  că,  profesorul   mula  punerea  mai  preg­  Dumitru   Hurubă,   Raisa   —  Intr-adevăr,"  dialogul   în  continuare,  întîlniri  cu   grade  îi
             şi  nouă  istorie  şi  civiliza­  si  învăţătorul,  făcînd  cul­  nantă  în  valoare  a  pro­  Boiangiu,   I-Ioria   Resiga,   peste  ani  între  două  gene­  oameni  do  cultură  şi  artă,   poi  întt
             ţie  românească,  de  împli­  tură  şi  educaţie,  nu  mai   priei personalităţi.  Aiircea  Aloţ  ş.a.).  Invitarea   raţii  alo  prestigioasei  re­  lansări  dc  cărţi,  medali­  Local  o
                                                                                                                                                                              izolat 1
             niri  fără  seamăn  ale  ani­  au  nevoie  să  o  îmbogă­  —   Care  sînt  modalită­  lui-Oclavian  Paler  a  răs-'   viste  şi  grupări  de  cultu­  oane.  Ne  animă  perma­  dimineţi
             lor  socialismului.  M-a  ne­  ţească,  să  o  nuanţeze  pe  a   ţile  de  exprimare  ale  ce­  puns  dorinţelor  noastre  de         nent  gîndul  că  merită  să
             mulţumit mereu .şi reticen­  lor înşişi.             naclului ?                 dialog  cu  celelalte  arte   ră  şi  literatură  contem­  aspirăm spre mai mult.
             ţa  colegilor  mei,  mai  pu­  —  Aşa  a  apărut  ide  ea   —  Cenaclul  „Sinteze"  s-a   oare  fac  casă  bună  cu   porană  „Echinox“  a  ur­
             ţini  la  număr,  precum  şi  a   înfiinţării cenaclului „Sin­  dorit  a  fi  cadrai  unor   opera  sa  apreciată  —  pic­  mărit   cristalizarea   unor   Convorbire realizată de
             unor oameni cu meserii     teze" ?                   dialoguri interesante pur­  tura. muzica, isloria arte-  gînduri cu privire la ncli-    MINEL BODEA
   61   62   63   64   65   66   67   68   69   70   71