Page 70 - Drumul_socialismului_1988_03
P. 70
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR
MODERNIZAREA - LA BAZA
CREŞTERII EFICIENŢEI
simplifăfii
Harnicul colectiv de bilitatea produsului — CU. Filn
H
mo
Producţii fizice sporite cu cheltuieli reduse (Urmare din pag. 1) muncă al U.U.M.R. prin împiedicarea pă tare pe tei
Crişcior a înţeles pe de
trunderii impurităţilor
melc
de
la trenul de roţi şi în
plin că dezvoltarea in
tensivă — cerinţă impe lăturarea rigidităţii în nioră „ S
PRv
(Urmare din pag. 1) acum rezultatele sînt bu iubii urmărim cu perse rioasă a actualului cin mişcare — s-au realizat rlcol !“ a
ne pe toate liniile. Adică verenţă .şi exigenţă aceas de la Iulian Sirbu, care cinal — presupune în importante economii de unor vid
ganizate
metalici, ' a rosţogoalelor ne-am depăşit şi randa tă activitate, care condi este acum pensionar. noirea şi modernizarea materiale. în 1987 s-au schimbul
cu bolţari şi tuburi meta mentul de extracţie plani ţionează indicatorii de efi - Cum aţi putea carac continuă a produselor economisit, în total, Lupcnl <
lice,'.’ a lucrărilor orizon ficat şi cantităţile de me cienţă. Aşa se face că, pe teriza munca de formator- şi tehnologiilor de fa l a m i n a t e din oţel Ca dezbai
tale cu bandaje din beton, tale aferente minereurilor două luni din acest an, turnător ? bricaţie, iar acestea ac pat critici
lerian Sa-
au fost înlocuite traver prelucrate, avem şi eco ne-am depăşit producţia - Este o meserie destul ţionează, la raidul lor, — 103 tone, piese de
sele din lemn cu altele nomii de materii prime, netă cu şapte milioane lei de grea, dă şi de gîndit, în mod pozitiv asupra schimb — 319 tone, e- ■ CON!
Deva a a
din beton, ceea ce a dus materiale şi energie". .şi beneficiile planificate cere şi efort fizic, are şi creşterii eficienţei eco nergie electrică — 070 slătuire i
la importante economii de Se cuvine menţionat fap cu peste opt milioane lei, destule noxe... Totuşi, mie nomice. Un exemplu, MWh, combustibil — organizaţi
lemn de mină. „In cadrul tul că, deşi întreprinderea înregistrăm economii la imi place ! dintre atîtea altele, îl 76 tcc ş.a., iar în peri judeţean
Brigăzii de producţie Min are subunităţi dispersate constituie noul tip de oada care a trecut din sub gene
buţla bib
tia, arăta inginera chimis cheltuielile totale de 200 Un destin muncitoresc acest an beneficiile su dicaU la
în mai multe zone ale ju lei la 1000 lei producţie comun, încărcat cu aurul vagonet modernizat, de
te Ileana Giean, adjunctul deţului, pretutindeni exis marfă şi do 111 lei la cele simplităţii. Aşa sint, de 1 mc, cu suspensie elas plimentare se ridică la diiuzarea
prinderi .•
şefului de brigadă, indica tă preocupări şi responsa tică şi roţi etanşe. A aproape 1,3 milioane tru satisi
torii de eficienţă se urmă bilităţi concrete nu doar materiale, in timp ce fapt, biografiile marii ma crescut considerabil fia Iei. lor de in
diu ale
resc zilnic, ca şi produc în privinţa realizării sar productivitatea muncii jorităţi a muncitorilor, a- riiior de -
ţia fizică. Ne străduim să marchează o creştere de dică ale „celor mulţi" ca cii“. In
cinilor fizice de plan, ci opt la sută faţă de sarcina re dau, Împreună, carac
întreţinem şi să exploa şi în urmărirea indicatori de plan". tării a fo
ietul me
tăm la parametri nominali lor de calitate şi eficien terul profund uman şi sim CAMPANIA ÂORICOIĂ DE PRIMĂVARĂ jin til bib
utilajele şi instalaţiile, să Cifrele vin din munca plu al poporului nostru. dicali“ e<
ţă ai producţiei, toate efectivă, concretă a oame Aşa sint biograliile comu cal.
respectăm tehnologiile de fiind comensuralc exact, nilor, a întregului colectiv
lucru şi să utilizăm reţele periodic, ceea ce dă suma al Carierei miniere Veţel- niştilor care dau, la un x pen
optime de prelucrare a ' Minlia, ferm. ^ hotărât să-şi loc, inegalabila forţă re Pregătirea terenului De la i
construct
minereurilor extrase şi, în angajării şi hărniciei în voluţionară şl de iradiere din Vale
tregului colectiv. „A in sporească preocupările, e-
acelaşi timp, să ne înca forturile şi vrednicia în pentru toate masele popu şi însămînţările nalizat ş
ziţia min
drăm riguros în consumu trat în conştiinţa fiecărui muncă, să obţină noi şi lare a învăţăturii partidu lor lor
rile de ■ materii prime şi om al muncii să gospodă importante realizări în ac lui nostru, a aurului sim- (Urmare din pag. 1) unitate şi s-a trecut la mente. l.
materiale, do energie şi rească raţional, cît mai tivitatea de producţie. plităţii. pregătirea terenului în ve do apart
chibzuit, valorile materia re a acestui an. Am în derea însămînjă-rilor. Am In constr
combustibil, să realizăm, Petriia,
dacă se poate, sporuri de le şi financiare ale unită ceput şi activitatea în fer creat toate condiţiile pen can, cur
produse fizice cu cheltu ţii, să recupereze şi să ma legumicolă. Aici, 15— tru încadrarea lucrărilor în de lucru
tutimlenl
ieli cît mai mici. Sigur, refolosească toate resur 20 de cooperatori, printre epoca optimă şi efectuarea ţie că m
lor la cel mai înalt nivel
caro Maria Petraş, Domni-
aceasta presupune, intre sele secundare, să econo ca Ilie, "Magdalena Dami calitativ. apartanic
i>'‘ , e stal
altele, şi o bună colabo misească energia şi com însămînţările de primăva
rare cu sectoarele minie bustibilul, menţionează an, Petru Dur, Dorica ră trebuie să înceapă şi
re, care ne livrează mi contabilul şef Valeriu Costescu, Ioan Rădoi şi în celelalte unităţi din
nereul, precum şi cu fur Marcu. Conducerea între alţii lucrează la însămîn- consiliul unic agroindus
nizorii de reactivi, de prinderii, noi cei din eom- ţarca legumelor ş< întreţi trial Beriu. Specialiştii,
alto materii prime. Pînă oartinientul financiar-con- nerea răsadurilor. conducerile unităţilor tre
—
Ce se însămânţează
în aceste zile la G.A.P. buie să urmărească îndea DEVA :
AJWUWgWtfWWWWWWWWWWWWWWtfWWWW jandarme
Beriu ? proape starea terenului Pistruiat!
— încă 10 ha cu lucerna pentru ca, imediat ce tim (Arta);
Vulcanul
Eforturi necontenite, în cultură pură, 8 ha cu pul şi starea terenului per — A);
mit, să se treacă la pre
sfeclă furajeră şi 15 ha cu
in. Seminţele pentru aces gătirea terenului şi însă- (Modern
ruj- 1 ' invi
angajare unanima te culturi sînt aduse în mîntarea culturilor. PE ..toş.
— seriile
Tarzan,
(7 Nolen
(Urmare din pag. 1) a incintei şi împrejurimi romanţei
lor termocentralei, a sec (Unirea);
de investiţii etc. Acestea. ţiilor şi atelierelor. Creş construite în cartierul Au curi în i
VULCAK
.sînţ realizări de seamă ob terea rolului şi răspunde rei Vlaicu din Haţeg. A- vincibil
ţinute în anul trecut. Dar rii participative a celor cest nou, frumos, modern LONEA:
au fost şi neîmpliniri. Pro 17 organizaţii de. partid în NU SE POATE CEVA cartier are peste 40 de mesis
TRLLA:
ducţia .de energie electri soluţionarea acestor pro blocuri, „botezate" după mesis (J
că pe bază de cărbune nu \ bleme este o sarcină pe MAI SIMPLU ? cum arătam mai sus, loca NINOAS.
viespi
s-a realizat, au fost nu tarii avind nevoie de... me URICAN1
care comitetul de partid,
meroase întreruperi, ava biroul său o vor urmări 13 DMR, 13 DKL, 13 morie electronică pentru a tulul —
rii, uncie lucrări da re zilnic prin membrii lor, DHI, 13 BC, 2 ABC, 2 Ie ţine minte. De la ei tezat);
reanca
paraţii do slabă calitate, D2, 2 D3 etc. Aţi înţeles C-vrau/
repartizaţi să răspundă am cules sugestia de a în
prelungite peste termenele concret de întreaga, acti despre ce este vorba ? v. ,HI
planificate etc T mie a- Nu ? Vă ajutăm noi. Sint treba : nu s-ar putea ceva — seriile
■ cestea au impietat asupra vitate a organizaţiilor de Fabrica de producţie industrială şi. prestări servicii mai simplu ? (NiCU SBU- Prlmăvai
bază, să le acorde sprijin Brad. Iu secţia de croi mixt Ei li an a Medrea debitează ma denumirile unor blocuri CHEA, corespondent). căra);
' îndeplinirii ritmice a pla terial iţi banzic. Cucoana
nului la producţia fizică concret în activitatea de de culţi
de energie electrică. fiecare zi. _ . Cale 1
BRAZI:
In spirit critic, şi autocri Plenara cu activul şi-a CALAN:
tic loan Presecan, Gheor- completat cu alte măsuri Peste 12 000 de pionieri tip tină. La Casa pionie Răsp.unzînd genericului 11 au plantat pomi orna mă (Cm
ghe Dumitrache, loan Bol- hotărîrea adoptată în con din municipiul Hunedoara rilor şi şoimilor patriei a „Pionieri în anii de lu mentali. SIMERI/
distrat (
dor, loan Damian au fă ferinţa de dare de seamă au fost antrenaţi în etapa avut loc o interesantă ac mină", elevii. de la Şcoa „Cinstim patria, partidul Asociatu
cut mai multe referiri la şi alegeri caro a avut loc de masă din cadrul am ţiune . intitulată „Dăruire la generală nr. 8 Hune Şi poporul" este cel de-al
neajunsurile din. activita în martie 1987. Ele vizea plei acţiuni-conc-urs „Tot comunistă, înaltă trăire doara au hotărât să reali IV-lea generic- prin care
tea anului trecut, neajun ză urgentarea lucrărilor în înainte". Sub genericul ■ patriotică", prilej cu care zeze la învăţătură o pro- acţiunea concurs „Tot îna
suri caro au dus uneori vederea punerii în func „Sînlem urmaşii urtui po pionierii s-au întâlnit cu movabilitate de 100 ia su inte" îşi desfăşoară educa
la avarii, incidenţe, opriri ţiune a‘ noilor capacităţi por eroic" s-au făcut ex Ioan Scurtu, secretar al tă, iar doi dintre ei să tivele manifestări. în ca
reprezinte şcoala în etapa
drul acesteia, pionierii din
accidentale. Se impune, a- la gospodăria de cărbune, cursii, vizite, drumeţii, comitetului de partid de republicană a olimpiade municipiul Hunedoara au
la I.A.C.R.S.H. şi, tot aici,
rătau vorbitorii, implicarea creşterea gradului do fo concursuri şi înlîlniri ru pionierii şi şoimii patriei lor pe obiecte de învăţă participat la realizarea u-
- mai puternică a comuniş losire a capacităţilor de activişti de partid şi de au dialogat cu comunistul mânt. în cadrul activităţii nor spectacole Care au sti
stat
cunoaşterea
pentru
tilor în soluţionarea aces producţie, reducerea dura marilor realizări ctitorite mulat mult creaţia artis
tor probleme, .creşterea tei de staţionaro în repa în timpul eroic deschis de tică. Aşa se face că în cea
răspunderii în muncă, im raţie a grupurilor energe Congresul al IX-lca al Acţiunea—concurs „Tot înainte“ de a Vil-a ediţie a Festi
primarea unui spirit revo tice, întărirea ordinii şi partidului. Pionierii au A K valului naţional „Cîntarea
luţionar în întreaga acti disciplinei, a spiritului participat la evocări, ex ISi României" s-au înscris -—
în etapa de masă __ 200
puneri şi dezbateri pen
vitate a colectivului. gospodăresc. Acestea, ca tru cunoaşterea activităţii de formaţii artistice cu
şi modul responsabil, an-
Din alte luări de cuvînt revoluţionare a tovarăşului peste. 6000 membri .şi in
gajant în care s-au des
— loan Lobonţ, Constantin făşurat lucrările plenarei, Nicolae Ceauşeseu, secre Marin Găină, oţelar la de creaţie tehnico-.ştiinţi- terpreţi individuali. Cercul
O.S.M. II, în cadrul temei
Toma, Daniel Arhire, Oc vor aduce un suflu tarul general al partidu „Columna demnităţii — fică, la C.P.S.P. s-a înfiin de teatru de păpuşi de la
ţat un cerc de informati
C.P.S.P. a pregătit un spec
lui. Elevi de la Şcoala
tavian Băneasă, Florea Be- nou in activitatea oner- generală nr. 3 s-au întâl munca". Pionierii de la că. Pionierii de la cercul tacol în premieră, iar
geticienilor, pe deplirj,
reş — comitetul de partid nit cu tovarăşa Elena Po Şcoala generală din Teliuc de electrotehnică au rea membrii cenaclului „Mu
h o t ă r â ţ i să răspundă au vizitat atelierele cen lizat construcţii de monta gurii" au prezentat mai
a beneficiat de alto idei prin fapte de muncă pa, activist al Comitetului trale ale întreprinderii mi je, iar cei de la aeromo- multe recitaluri de poez'e.
de mare valoare pentru indicaţiilor, sarcinilor şi municipal de partid Hu niere Hunedoara, iar cei dcle — modele ca „Delta creaţie proprie, la clubul
nedoara, întâlnire desfăşu
activitatea colectivului de orientărilor formulate de rată sub genericul „Isto de la Şcoala generală din 1" şi „Planor A-l". Intere- „Siderurgistul", cinemato
energeticieni, care în a- secretarul general al- parti ria se scrie sub ochii noş Topliţa au participat la un . sântă este şi expoziţia de graful „Modern" şi în nu
nul acesta are sarcini deo dului, tovarăşul Nicolae tri". Pionieri de la şcoala instructiv concurs gen „Ci desen în acuareală „Culo meroase grădiniţe, cu te
pămînlul
ma
„Sonet
la
semnală
rile
copilăriei",
sebite în sporirea produc Ceauşeseu, în ’magistralul generală nr. îi au audiat ne ştie, câştigă" pe tema de membrii cercului do ţării". Notabilă esto acţiu
Hunedoara
„Judeţul
—
expunerea „Hunedoara —
ţiei de energie electrică Raport prezentat la Con prezent şi viitor", iar co prezenţă activă în econo pictură. nea „Tinerpţe, entuziasm,
ferinţa Naţională a parti
livrată sistemului energetic legii lor de la şcoala ge mia ţării". Au avut ioc „Ştafeta generaţiilor" es dăruire", organizată la
dului. Puternicul detaşa vizite’ la Castelul Corvi- te genericul sub tare pio C.P.S.P. în care pionierii
naţional. S-au făcut refe nerală nr. 11 au avut un
ment al energeticienilor rodnic dialog ■— pe tema neştilor, la Complexul nierii din şcolile generale şi şoimii patriei au pre
riri la obligaţia care re
şi-a reafirmat cu toată muncii — cu maistrul Cor muzeistic de la Ţebea şi nr. 3, 5 şi .8 au acţionat zentat apreciate programe
vine fiecărui comunist, fie la Sarmizegetusa, de care pentru amenajarea zonelor artistice intitulate „Adu
răspunderea hotărîrea de a nel Albu de la secţia cup
cărui muncitor de a ac produce mai multă energie toare industriale din G.S.H. au beneficiat pionieri ele verzi şi a parcurilor din ceţi buchete de flori".
ţiona pentru îndeplinirea electrică pentru ţaţă, asi- şi cu ing. Dumitru Spăta- la Şcolile generale nr. 8 preajma unităţilor lor de IOAN VLAD,
învăţămînt, iar colegii lor
exemplară a sarcinilor, gurînd astfel buna desfă ru, director tehnic la în Hunedoara şi din comuna corespondent
treprinderea do tricotaje Teliuc. de la şcoala generală nr.
pentru buna gospodărire şurare a activităţii econo
şi continua înfrumuseţare mice şi sociale.
/