Page 74 - Drumul_socialismului_1988_03
P. 74
DRUMUL SOCIALISMULUI NR
^ng. 2
Ample lucrări pentru conservarea
si dezvoltarea fondului forestier ■ EVOCAI
TOGRAFICA
O activitate rodnică, pe duriri pe 90 ha, suprafa tarea puieţilor o efectuau graful „Patr
fronturi largi se desfăşoa ţă, din care 75 ha sînt lucrătorii din echipele con a organizat
derea do li
ră în această perioadă în împăduriri integrale. Con duse de brigadierul Glieor- daga .ovocor
cadrul Ocolului silvic comitent acţionăm la cu ghe Borza şi pădurarul grafluLŞfurtî
Geoagiu, unde lucrătorii răţări şi igienizări de pă Ioan Hurduban. în spriji „Femeia —
tivă în vir
unităţii, sprijiniţi de nu dure tînără. Pînă la aceas nul lor au venit şi 60 de ţării“. In (
meroşi ţineri din comune tă dată au fost executata elevi de la Liceul agro testării, car
le Geoagiu, Balşa şi Ra- asemenea lucrări pe 20 industrial Geoagiu, în rat de un (
res, au vorl:
poltu Mare efectuează lu ha. Cu acest prilej au fost frunte cu maiştrii instruc chiţa Oros ş
crări de împăduriri, de confecţionaţi şi 60 000 bu- tori llie Burăscu şi Ioan ,vat, fiind r
filmul artisi
igienizare a pădurilor şi ITaţegăn. Ei pichetau şi pete la cină
pajiştilor naturale, alte lu plantau duzi pe aliniamen
crări menite să ducă la în „Luna pădurii' tul drumului. La plantarea S ..PRIE’J
conservarea şi protejarea duzilor, pe Valea I-Iomo- VARULUI
Peste MO
fondului forestier. rodului, munceau cu hăr membri ai cc
— Pentru a realiza inte căţi araci de vie, care vor nicie şi olevii de la Şcoa tenii adevăru
do la Şcoala
gral obiectivele pe care fi livraţi unităţilor agri la generală din Geoagiu. 1 Petrila s-,
ni le-am propus în cadrul cole. De asemenea, se re Şeful ocolului silvic sub o instructiv
„Lunii pădurii" — preciza fac şi împrospătează pro linia că au fost plantaţi vă activltati
monte teore
inginerul Mihai Alionescu, paganda silvică vizuală, pînă la această dată pesle tice, efectuî
şeful Ocolului silvic Geoa marcajele traseelor turisti 2 000 ‘puieţi de dud, ui ţe in labora
giu — am organizat mai ce ş.a. mind ca pînă la finele lu mie, ei au
multe formaţii de munci Unul din principalele nii numărul acestora să suri la nun 1
bări privind
tori, alături de care, cu şantiere d<ţ împăduriri din sporească la 3 500. mono naturi
La C.A.P. Brănişca se lucrează la fertilizarea manuală a cerealelor păioase. sprijinul comitetelor co acest ocol silvic se află la 'Cu bune rezultate se ac gj ECO Ni
1
(Urmare din pag. 1) să realizăm o viteză cît localităţii. La Hărău, un munale de partid şi a or Ilomorod. Este, vorba de o ţionează la ^împăduriri şi tivul unităţi
in comuna Balşa, în cele
ganizaţiilor U.T.C. din sate
mai mare şi, în acelaşi mare număr, de oameni — suprafaţă de 53 ha teren vegetarian,
I.C.S.A.P.
majoritate a seminţelor au timp, să efectuăm lucrări printre care Elemer Ciula, şi şcoli, am antrenat la erodat, impropriu pentru lalte zone prevăzute, toţi (responsabili
silvic
lucrătorii
lucrări numeroşi elevi şi
Ocolului
fost asigurate, maşinile şi dc cea mai bună calitate. Mihai Lugojan, Iosif Mol- alte categorii de tineri din agricultură, pe care se e- Geoagiu fiind hotărîţi să tachc), a r
utilajele se află în per Duminică, mecanizatorii. nar, Dezidcriu Szekely, •zonă. Activitatea a înce xecutu plantări de salcîmi realizeze în mod exemplar nomisirea, ('
tui acestui
fectă stare de funcţionare, Sorin Şomfelean şi floria Simion Iovan, Gheorghe put şi se desfăşoară zilnic şi pin negru' pentru com obiectivele stabilite pentru gaz metan,
oamenii ce participă la Cuteanu au semănat 12 ha Marinaş şi alţii — au luat la toate şantierele şi punc baterea eroziunii. Aici am „Luna pădurii", sarcinile electrică s-i
lucrările de pe ogoare cu plante furajere şi s-a parte la plantarea de nud găsit la lucru formaţia de ce le revin în acest an din cu 1 59« IcU
faţă de col
sînt instruiţi cu ce au de pregătit o importantă su şi duzi. tele de lucru. Avem asigu muncitori care, sub con Programul naţional de Un cxemplt
rate condiţiile ca pînă la
făcut în această primă prafaţă ce urmează a fi — în toamna trecută şi data dc 10 aprilie să în ducerea inginerului Eugen conservare şi dezvoltare a zuinţă şl bl
vară. semănată cu sfeclă dc za în această primăvară — cheiem, aşa cum am pre- Stroia, executa gărdul.eţe- fondului forestier. rlre, care pi
şi de alte u
Duminică a fost o zi fru hăr şi furajeră. arăta Ioan Lăcătuş, prima le şi terasele. în porţiunile re. (VASILE
moasă şi în toate unită- La cooperativa agricolă rul comunei —, am plan coresponden
le din G.U.A.S.C. Şoi- de producţie din Hărău s-a tat 500 puieţi de nuci şi
muş s-a muncit cu hăr- lucrat duminică la pregăti 250 puieţi de duzi. As nr
n'cie pentru realizarea rea terenului şi însămînţa- tăzi, se lucrează şi la cu
unui paf germinativ de rea ' plantelor furajere şi răţarea şi fertilizarea pă
bună calitate şi pentru a sfeclei — lucrări efec şunilor şi fîneţelor, la DEVA:Pa
insămînţarea culturilor de tuate de Gavrilă Cajvan decolma tarea şanţurilor la tru trei (Pi
primăvară. în raidul în- şi Pavel Popa. Activitatea care iau parte peste 500 Song nu rc:
.reprins, primul popas era coordonată de Livia de cetăţeni. IIUNEDOAB
l-am făcut la cooperativa Brehar, inginerul şef al O activitate intensă am — seriile I-i
A) ; Intposii
agricolă do producţie din coperativei. Ioan Achim. întîlnit şi la cooperativa seriile I-II
Şoimu.ş. Aici s-a muncit şeful secţiei de mecani agricolă de producţie din B) ; Evadr
. u o puternică concentrare zare din Hărău, ne spunea: Brănişca. Un mare nu (Flacăra);
de forţe mecanice şi u- — Mecanizatorii ce de măr de cooperatori —■ Junda' ti
riţelc (Pari
mane. Da pregătirea tere- servesc unităţile agricole printre care Ioan şi Maria lui Nemeşii
aului — cum ne-a spus din Hărău şi Bîrsău sînt Părăuan, Alexe Betea, brie); Profe
(Unirea); L
Aurel Dobîrtă, şeful sec- ferm .hotărîţi să efectueze Cornel Mane, Aurel Matei, . goul tineri
iiei de mecanizare — au toate lucrările agricole de Petru şi Nicolae Brîneţ — (Cultural) ;
, aerat Ioan Tarţa, Iosif primăvară în perioada sta au lucrat > la fertilizarea Fata cu oc
ităbulea, Ioan Pantea, loan bilită şi la un nivel cali manuală a suprafeţelor (Luceafărul)
!îacz, Mihai Vasiliu, Va- tativ superior. cultivate cu cereale păioa- 100 000 peni
sile Lechinţan- şi Martin Consiliul popular al co se. S-a muncit de ase tate (Mineri
SA:
Dispar
Andax. Ovidiu Migca, in munei Hărău a organizat menea la evacuarea apei Ocolul silvic Geoagiu. In zona satului Homorod, lucrătorii din formaţiile coordo de jad (!
ginerul şef al cooperati duminică o amplă acţiu de pe terenurile cultivate nate de inginerul Kugcn Stroia şi brigadierul Gheorghe Bor za execută lucrări do consoli • URICANI:
dare a terenului şt plantări dc puioţi.
Foto GHEORGHE ROMOŞAN
vei de producţie, sublinia : ne de sporire a patrimo în toamnă, ca şi la cură pollino (Ret
— Activitatea este or- niului pomicol, de gospo ţarea şi fertilizarea pa Cursă nepre
ua' roşie);
'anizată în aşa fel incit dărire şi înfrumuseţare a jiştilor naturale. farsă; pentn
Costuri mici, eficienţă economică sporită tria); Mani
(Flacăra) ;
BAI: Visele
(Urmare din pag. 1) pletă. Acum, instalaţia ţa economică sporeşte. In logico
modernă de sudură permi final, vă rugăm să ne daţi HAŢEG ,.e
lino (Dacia
— De exemplu, la sudu te o rotire automată, în cîteva exemple dintre eei Umbro ale
ră — operaţie care ocupă orice direcţie dorită a uti mai buni oameni. CAL AN: îv
•circa 40 la sută din volu lajelor .respective şi o su — Buni sînt foarte mulţi, vincibil (Cas
SIMERIA:
mul de lucrări — s-au in dură operativă de calitate. li citez însă, aici, pe maiş- mul acesta
trodus’ instalaţiile de- su Altă cale pe care doresc t; ii Ioan Tomu.ş şi Pavel ILIA: Fa rac
dură cu C0 . Cîştigul: ra s-o menţionez este recon- Huşa, pe lăcătuşii Dumi- I-II (Lumir
2
piditate, productivitate ma diţionarea- şi refolosirea iru Paul, Traian Bora (lo
rc, calitate foarte bună, pieselor. La reparaţiile ca cul I în întrecerea soc'a-
costuri scăzute. Practic, pitale şi curente ale uti li.stă pe 1987), Ioan Matei, VREM
la sudura clasică vagone- lajelor miniere folosim Toma Tomodan (caro a o-
tul sau celula de flotare peste 40 Ia sută din rep.e- pentru a
erau sudate pe o parte, a- rele necesare din recondi- cupat timp de două cin va continua
poi, erau mişcate cu ma ţionări. în acest fel, costu cinale la rînd, an de an, zească uşor
caraua şi întoarse, succe rile scad. locul I în întrecerea pe u- fi mai mult
porar vor c
siv, pînă la sudura com — Şi, implicit, eficien nilate) şi mulţi alţii. taţii sub for
Vîntul va si
cu intensit
din sectorul
ţ (Urmare din pag. 1) plantat pomi pe o zonă
Pro fiţi ml de timpul favorabil, duminică, pesle 80 cctă- viteze pînă ]
(onl din localitatea Dobrn, oa meni ai muncii la c.P.A.d.M. l ------------------------------ Tiñera te si primăvară cuprinsă între liceu şi bi- oră. Tempi
nime vor fi
ateliefăl de tîmplărie, secto rul forestier, membrii coopera \ zile „Al. Sabia", „Şt. O. furcaţia spre Petroşani tre plus 2
tori au fertilizat manual 31 ha fina), din locul numit „Liva t Iosif", parcul central şi şi şanţuri pentru turna incinta stadionului „Jiui". şi Orăştie,. făcîndu-ş' pe iar cele ms
dă“. deplin datoria, spre mîn- 7 şi 12 grac
/ bulevardul „Decebal", rea fundaţiei viitoarelor SIMERIA. în zilele de dria lor şi spre benefi
Foto IONEL TUDOR, C.P.A.D.M. Dobra ) între străzile „V. L. Le- clădiri. De asemenea, joi, sîmbătă şi duminică ciul locuitorilor aceste' La mun
schimbătoari
î nin" şi „M. Kogălnicea- alţi zeci de elevi ai li din săptămâna trecută, aşezări. mult poros
i nu") au adunat frunze, ceelor de matematică- cîte 100 elevi ai liceului Fotografiile de mai jos vor cădea
i crengi şi alte resturi pe fizică, minier şi econo industrial şi şcolii pro înfăţişează o parte dintru prcdominînd
ţ care le-au încărcat şi mic au executat taluzări fesionale au tăiat mără elevii liceelor nr. 1 şi 3 do (»ninsoare,
cuiriul zilei,
1 transportat la locurile şi au plantat pomi in cini,- curăţat teren şi au din Deva io lucru. prezenta ini
) stabilite. sud-vest cu
la 50—70 kn
1 în aceleaşi zile, alţi cător condiţ
ţ zeci de elevi de la li-
l ceele 4 ş’ 5 au curăţat Pentru urr
zile :
vrei
I şanţuri, adunat resturi schimbătoare
\ vegetale şi au amenajat va fi mal
( zone verzi pe strada .,23 Cantităţile
depăşi 10 iii
i August", parcai din stra- de ore. Vîr
i da „M. Kogălniceanu" moderat, cu
\ trecătoare d
i PETROŞANI. G'iie 60 sudic la i
din sectorul
i de elevi ai liceelor de peraturilc i
) mâtematică-fizicâ şi mi- fi cuprinse
ţ nier au lucrat pe şantie- plus G grad
maxime înfc
ţ rul viitoarei unităţi „A- grade. Dlm
ceaţă. (Mei
1 vicola" din localitate, pc. serviciu P.
) care l-au .şi declarat şan-
in comuna Hărău, danii nică au avut loc ample acţiuni t tier al tineretului. Au Elevi ni liceelor industriale
de plantare a nucilor şi du zllor. l| lucrat la săpări dc gropi municipiului Deva. Deva veniţi să dea faţă de primăvară
Foto NICOLAE GHEORGH1U
